2ra-276/18 — declararea nulității actelor juridice și recunoașterea dreptului de proprietate

Dosarul nr. 2ra-276/18 Instanța de fond: Judecătoria Botanica, mun. Chișinău – V. Holban, Instanța de apel: CA Chișinău – N. Vascan, V. Clima, E. Palamarciuc, D E C I Z I E 28 martie 2018 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru, judecători Iuliana Oprea, Ion Druță, Luiza Gafton, Maria Ghervas, examinând în ședință publică recursul declarat de către Maria Balan, în cauza civilă la acțiunea lui Mihail Balan împotriva Mariei Balan, Alinei Balan, Vitalie Harea și Agenției Servicii Publice cu privire la declararea nulității actelor juridice și recunoașterea dreptului de proprietate, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din data de 13 septembrie 2017, prin care s-a respins apelul declarat de Maria Balan, s-a admis apelul declarat de Mihail Balan, s-a casat hotărârea Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău din data de 20 iunie 2016 și hotărârea suplimentară a Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău din 04 august 2016, cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea acțiunii lui Mihail Balan, cu participarea: lui Mihail Balan reprezentat de avocatul Elena Țigănașu, Maria Balan și Alina Balan reprezentate de avocatul Natalia Negura, C O N S T A T Ă: Mihail Balan la data de 27 februarie 2015 s-a adresat cu cerere de chemare în judecată, cu concretizările ulterioare, împotriva Mariei Balan, Alinei Balan, Vitalie Harea și Agenției Servicii Publice (succesor în drepturi a Departamentului identificare, înmatriculare a mijloacelor de transport și Calificarea Conducătorului Auto), prin care a solicitat declararea nulității contractului de vânzare – cumpărare a automobilului din data de 04 ianuarie 2014, încheiat între Vitalie Harea și Alina Balan, a certificatului de înmatriculare a automobilului, recunoașterea dreptului de proprietate a lui Mihail Balan și Maria Balan a câte ½ cotă – parte din automobilul de model ”Toyota Auris”, a.e 2007, motorul nr. xxxxx, caroseria nr. xxxxx, numărul de înmatriculare xxxxx, obligarea Agenției Servicii Publice să înregistreze dreptul de proprietate a lui Mihail Balan și Maria Balan la câte ½ cotă parte din autoturism.

(f.d. 6-8, 65-70, vol.I) În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că la data de 23 octombrie 1994 a încheiat căsătoria cu Maria Balan. La data de 08 februarie 1995 s-a născut fiica Alina Balan, iar la data de 11 august 2011 fiul Dan Balan. 1 Pe parcurs familia Balan a dobândit în comun mai multe bunuri, inclusiv casa de locuit din com. Cărbuna, raionul Căinari, care în anul 2013 a fost vândută la suma de 15 000 euro. La începutul anului 2014 Mihail Balan și Maria Balan din banii familiei au decis să procure automobil, care să fie înregistrat pe numele soției Maria Balan. De încheierea tranzacției s-a ocupat Maria Balan și fiica Alina Balan. La 04 ianuarie 2014 a fost cumpărat automobilul de model ”Toyota Auris”, cu numărul de înmatriculare xxxxx, de la Vitalie Harea, la preț de 7 000 euro, bani obținuți în urma vânzării casei de locuit.

La data de 29 ianuarie 2015, prin hotărâre judecătorească a fost desfăcută căsătoria înregistrată între Mihail Balan și Maria Balan. Ulterior desfacerii căsătoriei a aflat că autoturismul aflat în litigiu a fost înregistrat pe numele fiicei Alina Balan, în baza contractului de vânzare – cumpărare încheiat de către aceasta cu Vitalie Harea. În opinia reclamantului, Maria Balan, pregătindu-se de momentul desfacerii căsătoriei și pentru a evita partajarea averii, inclusiv a automobilului în litigiu, acționând cu rea- credință, în cârdășie cu fiica Alina Balan, nu au înregistrat dreptul de proprietate pe numele Mariei Balan, ci pe numele fiicei, lăsând impresia lui Mihail Balan, că automobilul a fost procurat pentru interesele întregii familii.

Astfel, Alina Balan de comun acord cu mama sa Maria Balan au avut drept scop deposedarea lui de acest autoturism. Mai menționează, că în acea perioadă fiica Alina Balan, având vârsta doar de 19 ani, nu dispunea de resursele financiare necesare pentru procurarea mijlocului de transport. Consideră că contractul de vânzare – cumpărare este fictiv, el prin dol și contrar voinței lui a fost deposedat de autoturism. Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 20 iunie 2016 s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Mihail Balan împotriva Mariei Balan, Alinei Balan, Vitalie Harea și Agenției Servicii Publice cu privire la declararea nulității actelor juridice, recunoașterea dreptului de proprietate.

(f.d. 102,110-113) Prin hotărârea suplimentară a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 04 august 2016 s-a admis cererea Mariei Balan, s-a încasat din contul lui Mihail Balan în beneficiul Mariei Balan suma de 2 000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru asistență juridică. ( f.d. 126-127, vol.I) Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 13 septembrie 2017 a respins apelul declarat de Maria Balan, a admis apelul declarat de Mihail Balan, a casat hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din data de 20 iunie 2016 și hotărârea suplimentară a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 04 august 2016, a emis o nouă hotărâre privind admiterea acțiunii lui Mihail Balan, a declarat nul contractul de vânzare – cumpărare a automobilului încheiat între Vitalie Harea și Alina Balan, certificatul de înmatriculare a automobilului de model ”Toyota Auris”, a.e.

2007, motorul nr. xxxxx, caroseria nr. xxxxx, numărul de înmatriculare xxxxx, eliberat pe numele Alinei Balan, a obligat Agenția Servicii Publice să înregistreze dreptul de proprietate a automobilului pe numele lui Mihail Balan și Maria Balan a câte ½ cotă parte pentru fiecare, s-a încasat din contul Mariei Balan în beneficiul lui Mihail Balan cheltuielile de judecată în mărime de 7 856 lei, a respins ca fiind neîntemeiată cerința Mariei Balan cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată. ( f.d.

216, 217-227, vol.I) 2 Împotriva deciziei instanței de apel Maria Balan a înaintat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și parțial hotărârii suplimentare a primei instanțe în partea respingerii pretenției cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată, cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri privind încasarea de la Mihail Balan în interesele Mariei Balan a sumei de 5 000 lei cu titlul de cheltuieli privind acordarea asistenței juridice pentru instanța de fond. Încasarea de la Mihail Balan în interesele Mariei Balan a cheltuielilor de judecată și anume taxa de stat achitată la depunerea cererii de recurs în mărime de 300 lei și a asistenței juridice în mărime de 4 000 lei ( f.d.

2-5,13-15 vol.I) În motivarea recursului recurenta a indicat, că contractul de vânzare – cumpărare a automobilului, încheiat între Vitalie Harea și Alina Balan, este unul licit și nu este viciat într-un anumit fel, ori Vitalie Harea a avut drept scop vânzarea bunului indicat și obținerea costului acestui bun, iar Alina Balan a avut scop de a cumpăra bunul și a înregistra dreptul de proprietate asupra acestui bun. Consideră, că actul juridic încheiat între părți a produs efecte juridice, speței nefiindu-i aplicabile prevederile nulității absolute a actului juridic. Maria Balan a mai menționat, că automobilul, aflat în litigiu, nu a fost procurat de către Mihail Balan și Maria Balan, nu constituie proprietate în devălmășie a soților și nu poate fi înregistrat pe numele acestora.

La data de 21 martie 2018 Alina Balan în ședința de judecată a depus referință, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și parțial hotărârii primei instanțe. Indică că automobilul de model ”Toyota Auris” a fost procurat de către aceasta, iar Mihail Balan nu este parte a contractului de vânzare – cumpărare. Mihail Balan cunoștea despre faptul că automobilul aparține Alinei Balan, care și-l utiliza zilnic. (f.d. 29-30) În conformitate cu art. 434, alin. (1) și (2) al CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 13 septembrie 2017. Recursul, depus de către Maria Balan la data de 11 octombrie 2017, este depus în termen.

În conformitate cu art. 439, alin. (2) CPC după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție prin încheierea din 21 februarie 2017 a considerat recursul admisibil. Articolul 441 CPC stipulează, că în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Potrivit prevederilor art. 442, alin. (1) CPC, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi. 3 În conformitate cu art.445 alin.1, lit. f) CPC instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și să mențină hotărârea primei instanțe. Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu criticile formulate în recurs, argumentele expuse în referințe, materialele cauzei și prevederile legale, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul depus de către Maria Balan întemeiat și care urmează să fie admis din considerentele ce preced.

În conformitate cu art. 118, alin. (3) CPC, circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a pricinii sunt determinate definitiv de instanța judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi aplicate. Potrivit art. 130, alin. (1-3) CPC, instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor.

Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența pentru soluționarea pricinii. În speță, instanța de recurs a constatat, că Mihail Balan și Maria Balan sunt părinții Alinei Balan. La 04 ianuarie 2014 între Vitalie Harea și Alina Balan a fost încheiat contractul de vânzare – cumpărare a automobilului de model ”Toyota Auris”, cu număr de înmatriculare xxxxx, la preț de 30 000 lei. Reclamantul Mihail Balan a formulat pretenții asupra acestui contract, solicitând declararea nulității lui în temeiul art. 216, 217, 220 și 221 Cod Civil. Indică că automobilul aflat în litigiu a fost procurat de către acesta și Maria Balan în perioada aflării acestora în căsătorie, din banii rezultați din vânzarea casei de locuit.

Prin urmare, părțile au o dispută asupra automobilului de model ”Toyota Auris”, cu număr de înmatriculare xxxxx, care și este obiectul acțiunii privind declararea nulității contractului de vânzare – cumpărare, precum și constatarea faptului procurării acestuia în comun de către Mihail Balan și Maria Balan, recunoașterea dreptului de proprietate în devălmășie asupra automobilului și înregistrarea dreptului pe cote – părți. Reclamantul Mihail Balan insistă, că contractul de vânzare – cumpărare a fost încheiat între vânzătorul Vitalie Harea și cumpărătorul Maria Balan, cu care el se afla în căsătorie, ultima, urmărind drept scop de a-l deposeda pe reclamant de autoturism, a încheiat contractul pe numele Alinei Balan.

Instanțele ierarhic inferioare au adoptat soluții diferite asupra chestiunilor de fapt și de drept invocate de părți. Verificând legalitatea hotărârilor prin prisma corectitudinii aplicării legii, instanța de recurs constată, că hotărârea instanței de fond este legală și întemeiată, litigiul fiind soluționat corect, iar decizia instanței de apel este incorectă. 4 Instanța de recurs remarcă, că la 04 ianuarie 2014 între Vitalie Harea și Alina Balan a fost încheiat contractul de vânzare – cumpărare a automobilului de model ”Toyota Auris”, cu număr de înmatriculare xxxxx, la preț de 30 000 lei. Potrivit adeverinței din 19 octombrie 2015, seria TC 0014664 unitatea de transport automobilul de model ”Toyota Auris”, cu număr de înmatriculare xxxxx la 04 februarie 2014 a fost reînmatriculată în baza contractului de vânzare – cumpărare din data de 04 ianuarie 2014 pe numele Alinei Balan.

( f.d. 48) În conformitate cu prevederile art. 316, alin. (1) în colaborare cu alin. (2) al Codului Civil proprietatea este, în condițiile legii, inviolabilă. Dreptul de proprietate este garantat. Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afară numai pentru cauză de utilitate publică pentru o dreaptă și prealabilă despăgubire. Exproprierea se efectuează în condițiile legii. Articolul în cauză conține reguli de principiu, care în cea mai mare parte reies din articolul 46 din Constituție. Instanța de recurs menționează, că dreptul de proprietate este garantat. Întinderea acestei garanții privește orice fel de proprietate, imobiliară sau mobiliară. Prin urmare, nici un bun nu poate fi exclus din sfera de cuprindere a dreptului de proprietate privată.

Aceasta nu împiedică însă ca în scop de protecție socială unele bunuri să fie supuse unui regim de circulație limitat. Limitele proprietății nu pot fi stabilite decât prin lege. De cele mai dese ori limitele proprietății privesc sarcinile ce grevează proprietatea. La caz, Mihail Balan solicită declararea nulă a contractului de vânzare – cumpărare încheiat între Vitalie Harea și Alina Balan, a certificatului de înmatriculare a automobilului, recunoașterea dreptului de proprietate a lui Mihail Balan și Maria Balan a câte ½ cotă – parte din automobilul de model ”Toyota Auris”, numărul de înmatriculare xxxxx, obligarea Agenției Servicii Publice să înregistreze dreptul de proprietate a lui Mihail Balan și Maria Balan la câte ½ cotă parte din autoturism.

În consecutivitatea pretențiilor invocate de Mihail Balan, nulitatea contractului de vânzare - cumpărare urmează să fie examinată în primul rând, ori în dependență de admiterea sau respingerea solicitării pot fi soluționate și celelalte capete de cerere cu privire la anularea certificatului de înmatriculare eliberat pe numele Alinei Balan și recunoașterea dreptului de proprietate în devălmășie asupra automobilului. La acest segment, instanța de recurs constată, că în conformitate cu prevederile art. 216 în colaborare cu art. 220 alin. (1) și (2) ale Codului Civil actul juridic este nul în temeiurile prevăzute de prezentul cod. Actul juridic sau clauza care contravin normelor imperative sunt nule dacă legea nu prevede altfel.

Actul juridic sau clauza care contravin ordinii publice sau bunelor moravuri sunt nule. Instanța de recurs remarcă, că la data de 04 ianuarie 2014 între Vitalie Harea și Alina Balan a fost încheiat contractul de vânzare – cumpărare a automobilului de model ”Toyota Auris”, cu număr de înmatriculare xxxxx, la preț de 30 000 lei. Mihail Balan invocă că obiectul și cauza contractului de vânzare – cumpărare sunt ilicite. În conformitate cu prevederile art. 206, alin. (2) Cod Civil, obiectul actului juridic trebuie să fie licit, să se afle în circuit civil și să fie determinat sau determinabil cel puțin în specia sa. 5 Obiectul contractului este reprezentat de prestațiile la care se obligă părțile contractuale.

La caz, contractul de vânzare – cumpărare dă naștere la două obligații reciproce și anume vânzătorul Vitalie Harea a avut ca obiect bunul automobilul de model ”Toyota Auris”, cu număr de înmatriculare xxxxx, pe care-l deținea legal în proprietate, iar cumpărătorul Alina Balan a avut ca obiect prețul acestuia în mărime de 30 000 lei. Prin urmare, bunul vândut, automobilul de model ”Toyota Auris”, cu număr de înmatriculare xxxxx, este unui licit, se află în circuitul civil și este determinat. Instanța de recurs menționează, că actul juridic nu poate avea efecte juridice dacă este fondat pe o cauză falsă sau ilicită, fapt prevăzut de art. 207 Cod Civil. La caz, în urma încheierii contractului de vânzare – cumpărare Vitalie Harea a urmărit scopul de a transmite dreptul de proprietate asupra automobilului și a primi recompensa, iar scopul Alinei Balan de a achita prețul și de a primi în proprietate automobilul.

Scopul fiecăruia a fost realizat, bunul fiind transmis Alinei Balan, iar banii transmiși lui Vitalie Harea. În conformitate cu art. 221, alin. (1) Cod Civil actul juridic încheiat fără intenția de a produce efecte juridice (actul juridic fictiv) este nul. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție amintește, că actul juridic încheiat fără intenția de a produce efecte juridice este lovit de nulitate absolută, or, în cazul acestui act lipsește unul din elementele definitorii ale actului juridic. Manifestarea de voință în cazul actului juridic fictiv este falsă și are ca scop inducerea în eroare a altor persoane, creând aparența existenței actului juridic în realitate.

În speță, părțile prezentului contract fiind Vitalie Harea și Alina Balan, ambii și-au exprimat manifestarea de voință de a încheia contractul de vânzare – cumpărare a automobilului de model ”Toyota Auris”, cu număr de înmatriculare xxxxx. Vitalie Harea a avut drept scop de a vinde automobilul de model ”Toyota Auris”, cu număr de înmatriculare xxxxx și de a primi contravaloarea acestuia în mărime de 30 000 lei, iar Alina Balan de a procura și folosi automobilului în urma achitării prețului de 30 000 lei, ceea ce demonstrează că contractul de vânzare – cumpărare este real și nu ascunde o altă convenție. În urma celor menționate Colegiul reține neîntemeiată cerința lui Mihail Balan cu privire la declararea nulității contractului de vânzare- cumpărare a automobilului de model ”Toyota Auris”, cu număr de înmatriculare xxxxx.

Mihail Balan nu a avut nici o dată în proprietate automobilul de model ”Toyota Auris”, precum și nici nu a fost parte la contractul de vânzare – cumpărare. Argumentul că el a avut înțelegere cu soția Maria Balan să cumpere un automobil, nu demonstrează că anume acest automobil urma să fie procurat. Mai mult, nici Maria Balan nu este parte la contractul de vânzare – cumpărare. Dreptul de a cumpăra se poate extinde asupra oricărui automobil expus în vânzare pe piața automobilelor. Prin urmare, prevederile articolelor invocate de către Mihail Balan nu sunt aplicabile speței. Faptul, că banii achitați de Alina Balan ar fi aparținut soților Mihail Balan și Maria Balan, nu constituie un temei de nulitate a contractului, ori în condițiile prevăzute de lege reclamantul ar putea pretinde la urmărirea sumei de bani, nu la dreptul de proprietate asupra bunului cumpărat.

6 În urma celor constatate supra instanța de recurs reține, de asemenea, ca fiind neîntemeiată și pretenția lui Mihail Balan cu privire la anularea certificatului de înmatriculare eliberat Alinei Balan la data de 04 februarie 2014. Ca un bun să fie recunoscut proprietate în devălmășie a soților, el trebuie să fie dobândit în timpul căsătoriei de către unul dintre soți, din banii comuni. La caz, automobilul de model ”Toyota Auris”, cu număr de înmatriculare xxxxx, a fost procurat de către Alina Balan. Prin urmare, instanța de fond corect a apreciat circumstanțele cauzei, dând o soluție legală litigiului. Referitor la pretențiile recurentei privind încasarea cheltuielilor de judecată se reține următoarea situație de fapt și de drept.

Potrivit art. 82 CPC cheltuielile de judecată se compun din taxa de stat și din cheltuielile de judecare a pricinii. Reieșind din principiul disponibilității părții în proces încasarea acestor cheltuieli are loc la cererea părții, care urmează să indice ce cheltuieli a suportat, cuantumul lor și probele care le confirmă. În prima instanță Maria Balan a solicitat încasarea sumei de 7 000 lei cu titlul de cheltuieli suportate pentru asistență juridică, prezentând bonul de plată seria ET nr. 552538 conform contractului nr.1 din 10 februarie 2016. Instanța de fond a analizat solicitarea Mariei Balan prin hotărârea suplimentară din data de 04 august 2016 și a ajuns la concluzia de a admite cererea cu privire la încasarea cheltuielilor în sumă de 2 000 lei, ca fiind reale, rezonabile și necesare.

(f.d. 126-127, vol.I ) Aici instanța de recurs menționează, că prima instanță corect a dispus admiterea parțială a solicitării privind încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 2 000 lei, ori reieșind din complexitatea cauzei, noutatea și dificultatea problemelor juridice ridicate de speță acestea sunt reale, necesare și rezonabile. Referitor la cheltuielile suportate de recurentă în instanța de recurs se reține următoarele. Potrivit prevederilor art.94, alin.(1) și (3) CPC instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părții care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată. Obligația de a se pronunța în privința repartizării cheltuielilor de judecată revine nu numai instanței de fond, dar și celei de apel, recurs și revizuire.

În acest sens, partea interesată poate solicita plata pentru taxa de stat și asistență juridică și în cererea de recurs, precum și în referințele la acestea, cu justificările de rigoare. Maria Balan prin intermediul avocatului Natalia Negura în cererea de recurs suplimentară a solicitat expres încasarea taxei de stat, achitate în recurs în sumă de 300 lei, conform ordinului de încasare a numerarului nr. OAK7-8100 din data de 10 octombrie 2017 și cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 4 000 lei conform contractului de asistență juridică nr.12 din 01 septembrie 2017, bonului de plată seria PL nr. 169202 din 03 octombrie 2017 (f.d.16, vol. II). Instanța de recurs constată, că litigiul dintre părți are caracter patrimonial, recurenta a achitat taxa reieșind din acest criteriu de apreciere a cuantumului taxei de stat și aceste cheltuieli urmează să-i fie compensate din contul intimatului.

Referitor la cheltuielile judiciare în mărime de 4 000 lei suportate de către Maria Balan în instanța de recurs și solicitate de a fi încasate colegiul menționează, 7 că în conformitate cu art. 96, alin. (1) și (11) CPC instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut cîștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare și rezonabile. Cheltuielile menționate la alin.(1) se compensează părții care a avut câștig de cauză dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un avocat.

Potrivit pct.17 al Recomandării privind cuantumul onorariilor avocaților și compensarea de către instanțele de judecată a cheltuielilor de asistență juridică, aprobată prin decizia nr. 2 din 30 martie 2012 a Consiliului Uniunii Avocaților din RM, la determinarea cuantumului compensației acordate, instanța de judecată, pentru a face o apreciere corectă, va mai ține cont de: complexitatea cauzei; noutatea și dificultatea problemelor juridice ridicate de speță; aportul avocatului la soluționarea cauzei; timpul și munca depusă de avocat; faptul în ce măsură munca avocatului în cauza respectivă îi limitează capacitatea de a lucra în alte dosare; rezultatul obținut.

Aici instanța de recurs menționează, că recurenta a solicitat încasarea cheltuielilor de judecată suportate la depunerea cererii de recurs, prezentând bonul de plată seria bonului de plată a serviciilor avocatului seria PL nr. 169202 din 03 octombrie 2017 în mărime de 4 000, fără a prezenta un borderou de calcul al cuantumului muncii depuse de avocat. ( f.d. 16, vol.II) Colegiul reține, că avocatul a întocmit recursul, care în mare măsură reprezintă o reproducere a textului referinței depuse în instanța de fond ( f.d. 53-55, vol.I), cât și a pledat în cadrul ședinței publice în instanța de recurs. Prezenta cauză nu prezintă o complexitate sporită, ori legea aplicabilă, cât și circumstanțele cauzei sunt clare.

Prin urmare, cheltuielile de asistență juridică estimate de avocatul Natalia Negura în sumă de 4 000 lei nu sunt probate, reale, rezonabile și nici necesare, de aceia instanța de recurs consideră rațional și echitabil a le reduce până la 2 000 lei. În urma celor relatate supra Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră, că instanța de fond a examinat pricina sub toate aspectele, stabilind cu certitudine raportul juridic litigios, circumstanțele de fapt, caracteristice raportului juridic, legea materială ce guvernează raportul juridic. În acest context, instanța de recurs conchide că decizia Curții de Apel Chișinău din data de 13 septembrie 2017 urmează a fi casată, ori aceasta contravine circumstanțelor de fapt și de drept din speța supusă judecării, cu meținerea hotărârii Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău din 20 iunie 2016 și hotărârii suplimentare a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 04 august 2016. Reieșind din cele expuse, în baza art. 445, alin. (1), lit. f) CPC Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție D E C I D E: Se admite recursul declarat de către Maria Balan. Se casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din data de 13 septembrie 2017 în cauza civilă la acțiunea lui Mihail Balan împotriva Mariei Balan, Alinei Balan, Vitalie Harea și Agenției Servicii Publice cu privire la declararea nulității actelor juridice și recunoașterea dreptului de proprietate. 8 Se menține hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 20 iunie 2016 și hotărârea suplimentară a Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău din 04 august 2016. Se încasează din contul lui Mihail Balan în beneficiul Mariei Balan cheltuielile de judecată suportate în instanța de recurs în sumă de 2 300 (două mii trei sute) lei. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru Judecători Iuliana Oprea Ion Druță Luiza Gafton Maria Ghervas 9 10