2rh-52/18 — incasarea datoriei si a cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 2rh-52/17

Prima instanță: Jud. Ciocana, mun. Chișinău (jud. S. Suvac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (Jud. T. Vieru, O. Sternioală, N. Craiu)

Î N C H E I E R E

21 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecător: Tatiana Vieru

Judecători: Oleg Sternioală, Nicolae Craiu

examinând, fără înștiințarea participanților la proces, cererea de revizuire depusă

de către Ceban Raisa,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ceban Liudmila

împotriva lui Ceban Alexandr și Ceban Raisa cu privire la încasarea datoriei și

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 01 noiembrie 2017, prin care a

fost respins recursul declarat de Ceban Raisa și menținută încheierea Curții de Apel

Chișinău din 20 septembrie 2017,

c o n s t a t ă :

La 20 iulie 2016, Ceban Liudmila s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

către Ceban Alexandr și Ceban Raisa privind încasarea datoriei și a cheltuielilor de

judecată.

Prin încheierea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 05 octombrie 2016 a

fost admisă cererea de asigurare a acțiunii formulată de Ceban Liudmila și s-a aplicat

sechestru asupra bunurilor mobile, imobile și a mijloacelor bănești ce aparțin lui

Ceban Alexandr precum și a Raisei Ceban, în limitele valorii acțiunii în mărime de 84

000 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 06 februarie 2017 a fost respins

recursul declarat de către Ceban Raisa și menținută încheierea Judecătoriei Ciocana,

mun. Chișinău din 05 octombrie 2016.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 20 septembrie 2017 a fost respinsă

ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Ceban Raisa.

1

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 01 noiembrie 2017 a fost respins

recursul declarat de Ceban Raisa și menținută încheierea Curții de Apel Chișinău din

20 septembrie 2017.

La 12 ianuarie 2018, Ceban Raisa a depus cerere de revizuire împotriva deciziei

Curții Supreme de Justiție din 01 noiembrie 2017, solicitând admiterea cererii de

revizuire și casarea deciziei menționate.

În motivarea cererii de revizuire a indicat că instanța de recurs a emis decizia sus

specificată cu încălcarea normelor de drept material și procedural și nu a luat în

considerare faptul că revizuentei i-au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte

esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute anterior.

În conformitate cu art. 452 alin. (1) - (11) din Codul de procedură civilă, instanța

examinează cererea de revizuire în ședință publică în conformitate cu normele de

examinare a cererii de chemare în judecată. Dacă examinarea cererii de revizuire este

de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se

desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța care examinează

cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta

dispune înștiințarea lor.

Studiind materialele dosarului și verificând argumentele invocate în cererea de

revizuire, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca

fiind inadmisibilă, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 448 alin. (2) din Codul de procedură civilă, cererea de

revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută,

modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a

menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

Conform prevederilor art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a

cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Temeiurile pentru revizuirea hotărârilor judecătorești irevocabile de către

legislator sunt specificate exhaustiv în art. 449 Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 451, alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod

obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Potrivit art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în

cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii

care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele.

Este important de menționat că circumstanțele sau faptele trebuiau să existe

obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să aibă importanță esențială pentru justa

soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărârii)

2

instanței de judecată, să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine

irevocabilă.

Respectiv, art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, stipulează despre

circumstanțe (fapte) necunoscute anterior petiționarului, dar întrucât examinarea

fondului cauzei prezumă că instanța a constatat și elucidat pe deplin toate

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii, este evident că o

condiție esențială pentru admiterea revizuirii este că și instanței nu i-au fost și nu au

putut fi cunoscute aceste circumstanțe (fapte).

Pentru acest motiv de revizuire esențial este ca revizuentul să probeze că nu a

știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe

sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi

ca temei de revizuire.

Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile

pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

pricinii.

Astfel, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca

circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv până la data pronunțării hotărârii, ele

urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea hotărârii. Faptele noi

apărute după adoptarea hotărârii pot servi temei de adresare cu o nouă acțiune în

judecată, dar nu ca temei de revizuire. Circumstanțele sau faptele prezentate ca temei

de revizuire trebuie să influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că

nu orice circumstanțe sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci

doar atunci când sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi

circumstanțe conduc după sine la apariția, modificarea sau încetarea raporturilor

juridice dintre părțile în litigiu și deci sunt determinante pentru judecarea justă a

cauzei.

Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligatoriu al temeiului prevăzut

la art. 449 lit. b) Cod de Procedură Civilă, decade sau lipsește revizuentul de

posibilitatea invocării unui atare temei.

Deci, având în vedere normele legale sus citate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că revizuenta nu a

probat nici într-un fel prezența acestui temei de revizuire, altfel spus, Ceban Raisa nu

a probat faptul că în procesul examinării anterioare a cauzei nu a cunoscut de cele

invocate drept temei al cererii de revizuire, sau că a întreprins careva măsuri pentru a

le cunoaște în procesul examinării cauzei.

Consecvent, Colegiul notează că revizuirea este o cale de retractarea a hotărârii

și nu de reformare.

În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia hotărârii adoptate, ci în

baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului și aceste

temeiuri trebuie să fie obiective, reale și legale.

3

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție evidențiază că procedura de revizuire prevăzută de art. 449-453 din Codul de

procedură civilă servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care

urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 paragraf 1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, fiind respectat principiul securității raporturilor juridice, care

semnifică, potrivit jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului,

între altele, că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată.

Excepție de la acest principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este

necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (speța de referință

Brumărescu c. României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28

octombrie 1999).

Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea de la Strasbourg în speța Roșca c.

Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-a

subliniat expres că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată

independentă și imparțială, garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenție, urmează a fi

interpretat prin prisma Preambulului Convenției, care enunță preeminența principiului

supremației dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante.

Unul dintre elementele fundamentale a preeminenței este principiul stabilității

raporturilor juridice, care înseamnă că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu trebuie

rediscutată.

Totodată, principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de

principiul lucrului judecat, care constituie principiul executării hotărârilor definitive.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata, adică

caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, acest principiu cere ca nici o parte

să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu

scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru

a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două

opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O

derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită

unor circumstanțe esențiale și convingătoare.

În circumstanțele indicate și având în vedere normele legale naționale și

raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de

revizuire reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depusă de Ceban Raisa,

ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art. 6

paragraf 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

4

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, motivele

invocate în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile art. 449 lit. b) Cod de

Procedură Civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire

depusă de revizuenta Ceban Raisa, ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de Procedură

Civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Ceban Raisa

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 01 noiembrie 2017, în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată depusă de Ceban Liudmila împotriva lui Ceban

Alexandr și Ceban Raisa cu privire la încasarea datoriei și cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecător Tatiana Vieru

Judecători Oleg Sternioală

Nicolae Craiu

5