2rac-24/18 — Rezilierea contractului, evacuarea, încasarea sumei, încasarea cheltuielilor de întretinere si reparatie a spatiilor publice

2rac-24/18 — Rezilierea contractului, evacuarea, încasarea sumei, încasarea cheltuielilor de întretinere si reparatie a spatiilor publice (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2rac–24/18

Prima instanță: Judecătoria Centru, mun. Chișinău, judecător A. Andronic

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători Iu. Cimpoi, A. Danilov, I. Secrieru

Decizie

21 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecător – Valeriu Doagă,

Judecători – Tamara Chișca-Doneva, Ion Druță,

Dumitru Visternicean, Svetlana Filincova

examinând recursurile declarate de către Direcția generală transport public și

căi de comunicație a Consiliului municipal Chișinău și de SRL „Ianus”, prin

intermediul avocatului Balan Petru, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din

10 octombrie 2017, prin care a fost menținută hotărârea Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău din 15 decembrie 2016,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Direcției generale transport

public și căi de comunicație a Consiliului municipal Chișinău către SRL „Ianus” cu

privire la încasarea datoriei de plată conform contractului de arendă, rezilierea

contractului de arendă și a contractului de locațiune, evacuarea din încăperile date în

arendă și locațiune;

la acțiunea reconvențională a SRL „Ianus” către Direcția generală transport

public și căi de comunicație a Consiliului municipal Chișinău cu privire la încasarea

cheltuielilor de întreținere și reparație a spațiilor publice din pasajul pietonal

subteran,

c o n s t a t ă:

La 07.11.2006, Direcția generală transport public și căi de comunicație a

Consiliului municipal Chișinău a depus cerere de chemare în judecată împotriva

SRL „Ianus” cu privire la rezilierea contractelor de arendă și de locațiune,

eliberarea încăperilor și încasarea datoriilor.

În motivarea acțiunii, Direcția generală transport public și căi de comunicație

a Consiliului mun. Chișinău, a indicat că au încheiat cu pârâtul contractul de

locațiune nr. 9/1 la 14 ianuarie 2004 și contractul de arendă nr. 02-20 la 01 iulie

1997.

Prin contractele încheiate, plata lunară de arendă a fost stabilită în mărime de

22 264, 86 de lei, care urma să fie achitată în termen de până la data de 5 a lunii

curente de plată, iar în cazul neexecutării la timp a obligațiilor se aplică penalitatea

în mărime de 0,5% din suma lunară pentru fiecare zi de întârziere.

La 09.02.2006, a expediat SRL „Ianus” scrisoarea nr. 06-2-08 privind

majorarea de 2 ori a coeficientului de piață K4 și fixarea definitivă a plăților pentru

locațiune în mărime de 47164, 89 de lei pentru anul 2006.

Pe parcursul anului 2006, pârâtul nu a plătit chiria stabilită de către locator,

fiind acumulată o datorie în sumă de 391 070, 54 de lei. Termenul contractului de

arendă nr. 02-20 din 01 iulie 1997 a expirat la 1 iulie 2006.

Prin scrisoarea nr. 10-2-341 din 25 iulie 2006, SRL „Ianus” a fost informată

despre rezilierea contractului și despre necesitatea eliberării încăperilor, dar până în

prezent încăperile date în locațiune nu au fost eliberate.

Astfel, Direcția generală transport public și căi de comunicație a Consiliului

mun. Chișinău a solicitat rezilierea contractului de locațiune nr. 9/1 din 14 ianuarie

2004, recunoașterea contractului de arendă nr. 02-20 din 01 iulie 1997 reziliat în

mod unilateral, obligarea pârâtului să elibereze încăperile date în locațiune în baza

contractelor sus menționate și încasarea datoriei pentru chirie pentru anul 2006 în

mărime de 391 070, 54 de lei.

La 29.03.2007, reprezentantul Direcției generale transport public și căi de

comunicație a Consiliului mun. Chișinău, Medvețcaia Aliona, a depus cerere de

modificare a pretențiilor, solicitând încasarea din contul SRL „Ianus” în folosul

Direcției generale transport public și căi de comunicație a Consiliului mun.

Chișinău datoria pentru chirie pentru anul 2006 în mărime de 117 562, 75 de lei.

Ulterior, SRL „Ianus” a depus acțiune reconvențională împotriva Direcției

generale transport public și căi de comunicație a Consiliului mun. Chișinău cu

privire la încasarea datoriei.

În motivarea acțiunii reconvenționale, SRL „Ianus”, a indicat că Direcția

generală transport public și căi de comunicație a Consiliului mun. Chișinău

neîntemeiat și în mod unilateral a aplicat coeficientul K4 la contractul de arendă,

fapt ce contravine prevederilor Legii bugetului de stat. Direcția generală transport

public și căi de comunicație a Consiliului mun. Chișinău nu și-a onorat obligațiile

de întreținere a Pasajului pietonal subteran pentru perioada anilor 2002-2006,

acumulând o datorie în mărime de 525 663 de lei.

Prin urmare, SRL „Ianus” a solicitat încasarea din contul Direcției generale

transport public și căi de comunicație a Consiliului mun. Chișinău a sumei de 525

663 de lei cu titlu de datorie.

Prin hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripție din 25 decembrie

2007, s-a respins acțiunea Direcției generale transport public și căi de comunicație

a Consiliului mun. Chișinău. S-a încasat de la Direcția generală transport public și

căi de comunicație a Consiliului mun. Chișinău în bugetul de stat suma de 11 932

de lei cu titlu de taxă de stat. S-a admis parțial acțiunea reconvențională a societății

cu răspundere limitată „Ianus” și s-a încasat de la Direcția generală transport public

și căi de comunicație a Consiliului mun. Chișinău în beneficiul societății cu

răspundere limitată „Ianus” suma de 400 921 de lei cu titlu de cheltuieli suportate

la întreținerea „Pasajului pietonal subteran” și suma de 12 028 de lei cu titlu de

taxă de stat. În rest pretențiile din acțiunea reconvențională a societății cu

răspundere limitată „Ianus” au fost respinse ca fiind depuse cu omiterea termenului

de prescripție. S-a restituit SRL „Ianus” din bugetul de stat suma de 44 lei cu titlu

de taxă de stat achitată în plus.

Prin decizia Curții de Apel Economice din 10 aprilie 2008, a fost casată

hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripție din 25 decembrie 2007 în

partea încasării de la Direcția generală transport public și căi de comunicație a

Consiliului mun. Chișinău în beneficiul SRL „Ianus” a cheltuielilor pentru

menținerea și repararea trecătoarelor publice și a rețelelor inginerești din pasajul

subteran în mărime de 400 921 de lei și a taxei de stat în mărime de 12 028 de lei și

s-a emis în partea dată o nouă hotărâre de respingere a acțiunii. În rest, hotărârea

Judecătoriei Economice de Circumscripție din 25 decembrie 2007 a fost menținută.

Prin decizia Colegiului civil și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție din 13 noiembrie 2008, a fost admis recursul declarat de către Direcția

generală transport public și căi de comunicație a Consiliului mun. Chișinău. A fost

casată decizia Curții de Apel Economice din 10 aprilie 2008 și hotărârea

Judecătoriei Economice de Circumscripție din 25 decembrie 2007, în partea

respingerii acțiunii depuse de Direcția generală transport public și căi de

comunicație a Consiliului mun. Chișinău și a fost restituită în această parte pricina

la rejudecare în prima instanță. În rest decizia Curții de Apel Economice din 10

aprilie 2008 în partea respingerii acțiunii reconvenționale depusă de SRL „Ianus” a

fost menținută.

Prin încheierea Judecătoriei Economice de Circumscripție din 03 iunie 2010,

a fost scoasă de pe rol cererea depusă de Direcția generală transport public și căi de

comunicație a Consiliului mun. Chișinău și a fost restituită fără examinare cererea

reconvențională depusă de SRL „Ianus”.

Prin încheierea Judecătoriei Economice de Circumscripție din 03 februarie

2011, s-a admis demersul Direcției generale transport public și căi de comunicație

a Consiliului mun. Chișinău și a fost anulată încheierea Judecătoriei Economice de

Circumscripție din 03 iunie 2010.

Prin încheierea Judecătoriei Economice de Circumscripție din 19 octombrie

2011, cauza a fost transmisă pentru examinare după competență la Judecătoria

Centru, mun. Chișinău.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 04 iunie 2013, acțiunea

Direcției generale transport public și căi de comunicație a Consiliului mun.

Chișinău s-a admis. S-a reziliat contractul de locațiune nr. 9/1 din 14 ianuarie

2004, încheiat între Departamentul transport public și căi de comunicație al

Consiliului mun. Chișinău și SRL „Ianus”, cu privire la transmiterea în posesiune

și folosință a bunurilor imobile. S-a reziliat contractul de arendă nr. 02-20 din 01

iulie 1997, încheiat între Asociația Regiilor Comunale „Regicom” mun. Chișinău

și SRL „Ianus” cu privire la transmiterea în arendă a încăperilor și spațiului pentru

amplasarea unor obiective de alimentare publică. S-a obligat SRL „Ianus” să

elibereze încăperile - bunurile imobiliare cu o suprafață de 13,9 m2, situate pe bd.

Ștefan cel Mare colț cu str. Ismail, mun. Chișinău și încăperile pentru amplasarea

unor obiective de alimentare publică, magazine cu suprafața de 860,1 m2, situate pe

adresa - pasajul pietonal subteran bd. Ștefan cel Mare - str. Ismail, mun. Chișinău.

S-a încasat de la SRL „Ianus” în beneficiul Direcției generale transport public și

căi de comunicație a Consiliului mun. Chișinău datoria acumulată în mărime de

117 562, 75 de lei. S-a încasat din contul SRL „Ianus” în beneficiul statului taxa de

stat în sumă de 3 526,88 de lei.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 29 octombrie 2013, s-au restituit

cererile de apel declarate de reprezentantul Sorocean Ludmila, în interesele

Direcției generale transport public și căi de comunicație a Consiliului mun.

Chișinău, și de societatea cu răspundere limitată „Ianus” ca fiind depuse tardiv.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 22 ianuarie 2014, a fost respins

recursul declarat de către SRL „Ianus”. A fost menținută încheierea Curții de Apel

Chișinău din 29 octombrie 2013, în pricina civilă cererea de chemare în judecată

depusă de Direcția generală transport public și căi de comunicație a Consiliului

mun. Chișinău împotriva SRL „Ianus” cu privire la rezilierea contractelor de

arendă și locațiune, eliberarea încăperilor și încasarea datoriei.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 04 iunie 2014, a fost admisă

cererea depusă de societatea cu răspundere limitată „Ianus” și a fost repusă în

termen cererea de apel depusă de societatea cu răspundere limitată „Ianus”.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 03 septembrie 2014, a fost admis

apelul depus de SRL „Ianus” și a fost remisă cauza la rejudecare în aceiași instanță,

în alt complet de judecată.

La 24 mai 2016, Direcția generală transport public și căi de comunicație a

Consiliului municipal Chișinău a depus cerere de modificare a cerințelor acțiunii,

solicitând încasarea de la SRL „Ianus” în beneficiul Direcției generale transport

public și căi de comunicații al Consiliului municipiului Chișinău datoria de 9 034

086, 54 de lei, rezilierea contractelor de arendă nr. 02-20 din 1997 și de locațiune

nr. 9-1 din 14.01.2004, obligarea SRL „Ianus” să elibereze încăperile date în

locațiune în baza contractelor susmenționate.

La 10 decembrie 2016, SRL „Ianus” a depus cerere reconvențională împotriva

Direcției generale transport public și căi de comunicații al Consiliului municipiului

Chișinău cu privire la încasarea cheltuielilor de întreținere în cuantum de 6 766

783, 25 de lei.

În motivarea acțiunii, a indicat că începând cu anul 2006 și până în prezent,

Direcția generală transport public și căi de comunicații al Consiliului mun.

Chișinău nu a compensat SRL „Ianus” cheltuielile pentru întreținerea spațiilor

publice din pasajul pietonal subteran bd. Ștefan cel Mare și Sfînt – str. Izmail,

mun. Chișinău. Faptul că Direcția Generală transport public și căi de comunicații al

Consiliului mun. Chișinău nu compensează încă din anul 2002 aceste cheltuieli

este recunoscut chiar de către Primăria mun. Chișinău, fapt confirmat prin

scrisoarea nr. N-4180/07 din 04.04.2007, anexată la prezenta acțiune.

Chiar dacă, în Pasajul pietonal subteran bd. Ștefan cel Mare și Sfînt – str.

Izmail, activează 12 societăți comerciale și întreprinderi individuale, care iau în

locațiune spații de la Direcția generală transport public și căi de comunicații al

Consiliului mun. Chișinău, nici aceștia, nici Direcția nu au asigurat toată această

perioadă și până în prezent întreținerea și reparația capitală și curentă a Pasajului

pietonal subteran, întreținerea fiind asigurată de SRL „Ianus” în tot acest timp.

Nu există nici un temei contractual pentru asigurarea întreținerii. Însă, din

practica și uzanțele stabilite în toți acești ani între Direcția dată și SRL „Ianus” s-a

stabilit între părți că aceasta este obligațiunea SRL „Ianus”, iar Direcția

compensează aceste cheltuieli.

Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 13 decembrie 2016,

SRL „Ianus” a fost scutit de la plata taxei de stat la depunerea cererii

reconvenționale depusă de SRL „Ianus” împotriva Direcției generale transport

public și căi de comunicații al Consiliului municipiului Chișinău cu privire la

încasarea cheltuielilor de întreținere.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 15 decembrie 2016,

menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 10 octombrie 2017, a fost

admisă parțial acțiunea depusă de Direcția generală transport public și căi de

comunicație a Consiliului municipal Chișinău. A fost încasată de la SRL „Ianus” în

beneficiul Direcției generale transport public și căi de comunicație a Consiliului

municipal Chișinău datoria în sumă de 2 869 702 (două milioane opt sute șaizeci și

nouă mii șapte sute doi) lei 41 (patruzeci și unu) bani. A fost reziliat contractul de

arendă nr. 02-20 din 1997 și contractul de locațiune nr. 9-1 din 14 ianuarie 2004. A

fost obligată SRL „Ianus” să elibereze încăperile date în locațiune, pasajul pietonal

subteran, situat la intersecția bulevardului Ștefan cel Mare cu strada Ismail,

municipiul Chișinău. A fost încasată din contul SRL „Ianus” în beneficiul statului

sumă de 50 000 (cinci zeci de mii) lei, cu titlu de taxă de stat. În rest, acțiunea a

fost respinsă.

S-a admis acțiunea reconvențională a SRL „Ianus” către Direcția generală

transport public și căi de comunicație a Consiliului municipal Chișinău cu privire

la încasarea cheltuielilor de întreținere și reparație a spațiilor publice din pasajul

pietonal subteran și s-a încasat de la Direcția generală transport public și căi de

comunicație a Consiliului municipal Chișinău în beneficiul SRL „Ianus” suma de 6

766 783 de lei.

La 09.11.2017, Direcția generală transport public și căi de comunicație a

Consiliului municipal Chișinău a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curții

de Apel Chișinău din 10 octombrie 2017, prin care a solicitat admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei

hotărâri noi de admitere integrală a acțiunii Direcției generale transport public și

căi de comunicație a Consiliului municipal Chișinău și de respingere a acțiunii

reconvenționale.

În motivarea recursului a indicat că instanțele de judecată ierarhic inferioare

au dat o calificare greșită raportului material litigios, au interpretat în mod eronat

legea și nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată.

La 14.12.2017, SRL „Ianus”, prin intermediul avocatului Balan Petru, a

declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 octombrie 2017,

prin care a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea parțială a deciziei instanței

de apel și a hotărârii primei instanțe, în partea ce ține de obligarea SRL „Ianus” să

elibereze încăperile date în locațiune din pasajul pietonal subteran, cu remiterea în

această parte a cauzei la rejudecare în prima instanță.

La 14.12.2017, SRL „Ianus”, prin intermediul avocatului Petru Balan, a depus

referință la cererea de recurs a Direcției generale transport public și căi de

comunicație a Consiliului municipal Chișinău, prin care a solicitat respingerea

recursului ca neîntemeiat.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 14 februarie 2018, recursurile

declarate de către Direcția generală transport public și căi de comunicație a

Consiliului municipal Chișinău și de către SRL „Ianus”, prin intermediul

avocatului Balan Petru, au fost considerate admisibile și fixate spre examinare

pentru data de 21 martie 2018.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile urmează a fi

admise, din următoarele considerente.

Potrivit art. 240 alin. (1) CPC, la deliberarea hotărârii, instanța judecătorească

apreciază probele, determină circumstanțele care au importanță pentru soluționarea

pricinilor, care au fost sau nu stabilite, caracterul raportului juridic dintre părți, legea

aplicabilă soluționării pricinii și admisibilitatea acțiunii.

Din conținutul normei enunțate se deduce că, hotărârea judecătorească trebuie

să cuprindă motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței,

arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au

înlăturat cererile părților.

În mod necesar, o hotărâre judecătorească trebuie să cuprindă în motivarea sa

argumentele pro și contra care au format, în fapt și în drept, convingerea instanței

cu privire la soluția pronunțată, argumente care, în mod necesar, trebuie sa se

raporteze, pe de o parte, la susținerile și apărările părților, iar, pe de altă parte, la

dispozițiile legale aplicabile raportului juridic dedus judecății, în caz contrar se va

considera lipsită de suport probator și legal, și pronunțată cu nerespectarea

prevederilor legale.

Verificând legalitatea deciziei atacate, prin prisma prevederilor legale,

argumentelor invocate în cererile de recurs și referință, Colegiul constată că

instanța de apel, la examinarea cauzei, a interpretat și a aplicat eronat prevederile

legale, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, concluziile expuse în decizie

sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei, iar aprecierea probelor de către

instanța de apel a fost arbitrară.

După cum atestă materialele cauzei, instanța de apel, în justificarea soluției

prin care menține hotărârea primei instanțe de admitere a acțiunii reconvenționale,

invocă prevederile art. 4 alin. (I) Cod civil, potrivit cărora, uzanța reprezintă o

normă de conduită care, deși neconsfințită de legislație, este general recunoscută și

aplicată pe parcursul unei perioade îndelungate într-un anumit domeniu al

raporturilor civile.

Astfel, instanța de apel, prin prisma acestor prevederi, ajunge la concluzia că:

„instanța de fond corect a reținut faptul că SRL „Ianus” și Direcția generală

transport public și căi de comunicație a Consiliului mun. Chișinău o perioadă de

timp îndelungat au respectat regula instituită între ei, cheltuielile de întreținere a

spațiilor publice din pasajul public pietonal se compensează, fiind probat prin

calculele cheltuielilor de întreținere, anexate la materialele cauzei și aprobate de

autoritățile publice locale, scrisoarea Primăriei mun. Chișinău nr. 4180/07 din

04.04.2007”, în continuare reiterând că: „Direcția generală transport public și căi

de comunicație a Consiliului mun. Chișinău are obligația de a compensa

cheltuielile de întreținere și reparație a spațiilor publice de 1902,4 m2 din Pasajul

pietonal subteran bd. Ștefan cel Mare și Sfînt – Izmail, mun. Chișinău, în sumă de

6 766783 de lei și 25 de bani”.

Tratând din perspectiva prevederilor art. 4 alin. (1) Cod civil și celor

menționate supra, Colegiul menționează că, după cum rezultă din prevederile date,

uzanțele sunt niște norme de conduită care, deși neconsfințite de legislație, s-au

stabilit pe teritoriul întregii țări sau în anumite părți ale acesteia, sau între anumite

persoane fizice și juridice care practică anumite activități profesionale sau

comerciale și au fost respectate o perioadă îndelungată fiind considerate

obligatorie. Nu este relevant dacă cei care respectă regulile le numesc uzanțe sau

nu.

La fel, din textul normei citate, se observă că, o normă de conduită trebuie să

fie general recunoscută, să se considere că a fost aplicată un timp îndelungat, dacă

a fost aplicată suficient de mult timp pentru reglementarea mai multor raporturi

juridice civile, astfel încât să putem constata că această normă a început să fie

considerată obligatorie.

Raportând prevederile legale pre-citate la circumstanțele cauzei, Colegiul

reține că, din analiza actelor dosarului, s-a stabilit că la 30.12.1995, între Asociația

Regiilor Comunale „Regicom” a mun. Chișinău și cooperativa „Ianus” a fost

încheiat contractul de arendă nr. 02-3 a încăperilor cu suprafața de 838 m2, situate

în Pasajul subteran pietonal - bd. Ștefan cel Mare și Sfînt colț cu str. Izmail, mun.

Chișinău (f. d. 16).

În sensul pct. 2.2 al contractului menționat, arendatorul a exclus din

cuantumul de plată a arendașului cheltuielile legate de exploatarea și repararea

trecătoarelor publice și a rețelelor inginerești din pasajul subteran, care se aflau în

afara încăperilor date în arendă.

Contractul a fost încheiat pe un termen de până la 31.12.2007.

Ulterior, la 01.07.1997, între aceleași părți, a fost încheiat contractul de

arendă nr. 02-20, pe un termen de până la 01.07.2006, prin care s-a transmis în

arendă, în baza deciziei Primăriei mun. Chișinău din 31.01.1997, nr. 4/17,

cooperativei „Ianus”, încăperile pentru amplasarea unui obiectiv de alimentație

publică cu suprafața de 860, 1 m2, situate în Pasajul subteran pietonal - bd. Ștefan

cel Mare și Sfînt colț cu str. Izmail, mun. Chișinău (f. d. 18).

În contractul respectiv, stipulări referitoare la compensarea cheltuielilor legate

de întreținerea Pasajului pietonal subteran nu au fost prevăzute.

La 14.01.2004, între Departamentul transport public și căi de comunicație al

mun. Chișinău și SRL „Ianus” a fost încheiat contractul de locațiune nr. 9/1,

potrivit căruia, în baza deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 4/21-1 din

19.12.2003, a fost transmis în posesiune și folosință temporară bunul imobil cu o

suprafață totală de 13,9 m2, fără dreptul de a privatiza obiectul, situat pe adresa: bd.

Ștefan cel Mare și Sfînt colț cu str. Izmail, mun. Chișinău (f. d. 4). Contractul

enunțat a fost încheiat pe un termen de până la 01.07.2008.

Potrivit pct. 2.1 al contractului, Locatarul SRL „Ianus” este obligat să

efectueze întreținerea pasajului subteran (salubrizarea, pază, deszăpezirea

teritoriului etc.), reparația curentă a încăperilor închiriate din mijloacele proprii, iar

conform pct. 2.3, Locatorul Departamentul transport public și căi de comunicație al

mun. Chișinău este obligat să efectueze reparația curentă din mijloacele bănești

bugetare locale a pasajului subteran, cu excepția suprafeței închiriate.

În același timp, pct. 2.2 al contractului prevede că, Locatarul are dreptul să

efectueze din contul proprii reparații ...... numai cu acordul în scris al Locatorului.

Față de acele arătate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că, instanța de apel ajungând la

concluzia de admitere a acțiunii reconvenționale nu a constatat și elucidat pe deplin

toate circumstanțele care au importanță pentru justa soluționare a cauzei, nu a

cercetat și apreciat toate probele prezente în speță, în așa fel, eronat a concluzionat

că, în speță, sunt aplicabile prevederile art. 4 alin. (1) Cod civil, or, reieșind din

circumstanțele descrise mai sus, raporturile juridice existente între părți nu pot fi

apreciate ca uzanță, dat fiind faptul că normele de conduită ale părților au fost

prevăzute expres prin prisma contractelor sus-menționate.

Respectiv, instanța de apel urma să cerceteze și să analizeze revendicările

acțiunii reconvenționale prin prisma prevederilor contractuale, să-și motiveze

soluția din punctul de vedere al efectelor acestora și a legăturii cauzale. Însă soluția

instanței de apel nu întrunește condițiile unui proces echitabil în sensul art. 6

CEDO, deoarece această soluție nu poate fi considerată motivată, în condițiile în

care nu sunt analizate raporturile juridice dintre părți prin prisma susținerilor,

apărărilor și probelor de la dosar, ținând cont de faptul că, instanța

judecătorească (judecătorul) trebuie să răspundă cu argumente la fiecare

dintre criticile și mijloacele de apărare invocate de părți, iar, la caz, se constată

că instanța de apel în justificarea soluției sale a făcut doar niște referiri formale la

careva calcule a cheltuielilor de întreținere, anexate la materialele cauzei și

aprobate de autoritățile publice locale (fără a fi specificate expres) și la scrisoarea

Primăriei mun. Chișinău nr. 4180/07 din 04.04.2007.

Mai mult, după cum atestă conținutul scrisorii Primăriei mun. Chișinău nr.

4180/07 din 04.04.2007, Primăria mun. Chișinău se referă la cheltuielile

necompensate pentru întreținerea Pasajului pietonal subteran pentru perioada 2002-

2006, fiind făcută trimitere la contractele de arendă nr. 02-20 din 01.06.1997 și de

locațiune nr. 9/1 din 14.01.2004. Cu toate acestea, instanțele de judecată ierarhic

inferioare dispunând încasarea sumei de 6 766 783 de lei și 25 bani de la Direcția

generală transport public și căi de comunicație a Consiliului municipal Chișinău în

beneficiul SRL „Ianus”, nu au indicat perioada de timp pentru care s-a încasat

această sumă, nu și-a motivat soluția în ipoteza în care contractele de arendă și

locațiune enunțate conțin reguli exprese cu privire la conduita părților din contract

și dacă pretențiile SRL „Ianus” sunt îndreptățite în acest sens.

Nu în ultimul rând, Colegiul observă că instanța de apel a ezitat să verifice și

să aprecieze argumentele acțiunii reconvenționale în opoziție cu Decizia Curții

Supreme de Justiție din 13 noiembrie 2008 (f. d. 143), prin care a fost menținută

decizia Curții de Apel Economice din 10 aprilie 2008, în partea ce ține de

respingerea acțiunii reconvenționale inițiale a SRL „Ianus” către Direcția generală

transport public și căi de comunicație a Consiliului municipal Chișinău cu privire

la încasarea sumei de 664 204 lei pentru perioada anilor 2002-2006, fiind constatat

că potrivit pct. 2.2 al contractului de arendă nr. 02-3 din 30.12.1995, arendatorul a

exclus din cuantumul de plată a arendașului cheltuielile efectuate pentru

exploatarea și repararea trecătoarelor publice și a rețelelor inginerești din pasajul

subteran, care se aflau în afara încăperilor date în arendă, iar din clauza punctului

dat nicidecum nu rezultă că Direcția generală transport public și căi de comunicație

a Consiliului municipal Chișinău și-a asumat obligațiunea să compenseze

cheltuielile suportate pentru exploatarea și repararea trecătoarelor publice și a

rețelelor inginerești din pasajul subteran.

În acest punct al problemei pentru o analiză mai aprofundată, instanța de apel

urma să se expună și asupra termenelor contractelor din litigiu, care au expirat la

01.07.2006 și la 01.07.2008, în sens că, dacă după expirarea termenului acestora,

au fost sau nu încheiate alte contracte între părțile litigiului din care să rezulte că

Direcția generală transport public și căi de comunicație a Consiliului municipal

Chișinău și-a asumat obligațiuni față de SRL „Ianus”, or, Direcția în cauză

dimpotrivă susține că a informat-o pe ultima despre rezilierea unilaterală a unui

contract. Deci, în atare situație, instanța urma să verifice dacă procedura de

reziliere a contractelor corespunde prevederilor contractuale cu privire la rezilierea

unilaterală a contractului.

Astfel, circumstanțele constatate supra au rămas fără o apreciere adecvată de

către instanța de apel, deși, urmau a fi verificate și analizate minuțios întru

soluționarea corectă a litigiului.

În legătură cu admiterea parțială a acțiunii înaintate de către Direcția generală

transport public și căi de comunicație a Consiliului municipal Chișinău către SRL

„Ianus”, prin care a fost solicitată încasarea sumei de 9 034086, 54 lei cu titlu de

datorie pentru neplata chiriei, Colegiul conchide, la fel, despre examinarea

superficială a cauzei, deoarece instanțele de judecată ierarhic inferioare dispunând

încasarea sumei în mărime de 2 869702, 41 lei, nu au dat nici o apreciere

corespunzătoare faptului determinării calculelor, nu au supus verificării și analizei

facturile fiscale invocate în cumul cu alte circumstanțe importante pentru justa

soluționare a cauzei.

Prin urmare, instanța de apel nu a răspuns la argumentele cererii de apel, nu a

dat o motivare amplă, clară și explicită, în așa mod, soluția instanței de apel fiind

una contrară principiului, potrivit căruia, hotărârile trebuie să fie motivate, iar

nerespectarea acestui principiu conduce la casarea actului judecătoresc de

dispoziție prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, or, rolul fiind acela

de a se asigura o bună desfășurare a justiției și pentru a se putea exercita controlul

judiciar de către instanțele superioare.

Ca consecință, această circumstanță este apreciată de către Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție drept o

eroare judiciară, care nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Or, instanța

de apel nu se poate limita să preia total sau parțial motivarea instanței de fond, ci

trebuie sa analizeze din nou cauza si sa răspundă argumentat la criticile și

mijloacele de apărare invocate de părți.

În concluzie, a nu motiva o hotărâre și a nu prezenta argumentele pentru care

au fost înlăturate susținerile părților, echivalează cu o necercetare a fondului

cauzei, fapt care conduce la casarea actului judecătoresc de dispoziție contestat.

Astfel, din considerentele arătate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursurile, de a casa decizia Curții de Apel Chișinău din 10 octombrie 2017 și de a

remite cauza spre judecare în Curtea de Apel Chișinău.

La judecarea cauzei, instanța urmează să țină cont de cele menționate, creând

condiții obiective și reale participanților la proces și judecând cauza, să emită o

hotărâre întemeiată și legală.

Având în vedere cele expuse și în conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c)

CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Se admit recursurile declarate de către Direcția generală transport public și căi

de comunicație a Consiliului municipal Chișinău și de SRL „Ianus”, prin

intermediul avocatului Balan Petru.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 10 octombrie 2017, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată a Direcției generale transport public și căi

de comunicație a Consiliului municipal Chișinău către SRL „Ianus” cu privire la

încasarea datoriei de plată conform contractului de arendă, rezilierea contractului de

arendă și a contractului de locațiune, evacuarea din încăperile date în arendă și

locațiune; la acțiunea reconvențională a SRL „Ianus” către Direcția generală

transport public și căi de comunicație a Consiliului municipal Chișinău cu privire la

încasarea cheltuielilor de întreținere și reparație a spațiilor publice din pasajul

pietonal subteran, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău,

în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul - Valeriu Doagă,

Judecători: Tamara Chișca-Doneva,

Ion Druță,

Dumitru Visternicean,

Svetlana Filincova