2rh-63/18 — partajarea terenului

2rh-63/18 — partajarea terenului (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2rh-63/18

ÎNCHEIERE

21 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

examinând cererea de revizuire depusă de către Agentul guvernamental,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de

Dobrovolscaia Galina împotriva lui Tcaci Gheorghe, Stratan Raisa cu privire la

partajarea terenului,

împotriva deciziei din 23 octombrie 2014 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 29 iulie 2010 Dobrovolscaia Galina a depus în instanța de judecată cerere

împotriva lui Posichera Alexandr, Tcaci Gheorghe solicitând împărțirea în cote-părți

reale a terenului cu suprafața de 0,0718 ha, proprietate comună în devălmășie a

subsemnatei și a pârâților conform suprafețelor deținute din construcții; stabilirea

cotelor-părți reale a suprafețelor respective după cum urmează: Galinei Dobrovolscaia

– 49,46 %, lui Alexandru Posichera și lui Gheorghe Tcaci – 50,538 %; încasarea de la

pârâți a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii s-a invocat că, la 04 martie 2009, în baza contractului de

vânzare-cumpărare nr. 1824, reclamanta a devenit proprietarul construcției –

imobilului situat în xxxxx, drept înregistrat în Registrul bunurilor imobile cu nr.

cadastral xxxxx. La 22 octombrie 2009 Consiliul mun. Chișinău a adoptat decizia nr.

10/15-73, prin care a autentificat dreptul de proprietate privată asupra lotului de pământ

xxxxx a lui Posichera Alexandr și a lui Tcaci Gheorghe cu suprafața de 718 m.p. La 27

mai 2010 Consiliul mun. Chișinău a adoptat decizia nr 6/3-4, prin care a modificat

decizia nr. 10/15-73 și anume a inclus în rândul persoanelor care au privatizat terenul

respectiv și pe Galina Dobrovolscaia în baza contractului de vânzare-cumpărare

menționat supra. Astfel, subsemnata și pârâții au dobândit în coproprietate comună

terenul litigios.

A precizat reclamanta că, în decizia nr. 10/15-73 din 22 octombrie 2009, în pct.

4.8, Consiliul mun. Chișinău a stabilit beneficiarilor și condiția de a calcula cotele-părți

din teren în funcție de suprafețele deținute din construcțiile de pe acest teren. Luând în

considerare faptul că reclamanta nu poate să soluționeze pe cale amiabilă problema

1

calculării și stabilirii cotelor-părți din terenul respectiv cu pârâții, a înaintat prezenta

acțiune în instanța de judecată.

Prin încheierea din 21 octombrie 2010 a Judecătoriei Botanica s-a admis renunțul

Galinei Dobrovolscaia la pretențiile sale față de Alexandr Posichera, procesul în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Dobrovolscaia Galina împotriva lui

Posichera Alexandr cu privire la partajarea lotului de pământ s-a încetat. (vol. II, f.d.

24)

Prin încheierea din 21 octombrie 2010 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău s-

a atras Raisa Stratan în calitate de copârât în cauza civilă la cererea de chemare în

judecată depusă de Dobrovolscaia Galina împotriva lui Tcaci Gheorghe cu privire la

partajarea lotului de pământ. (vol. II, f.d. 25)

În cadrul judecării cauzei, Dobrovolscaia Galina a depus cerere de chemare în

judecată suplimentară împotriva lui Tcaci Gheorghe și Stratan Raisa solicitând

împărțirea în cote-părți reale a terenului cu suprafața de 0,0718 ha, proprietate comună

în devălmășie a subsemnatei și a pârâților conform suprafețelor deținute din construcții

și anume: Galinei Dobrovolscaia – 49,46 % și Raisei Stratan, Gheorghe Tcaci– 50,538

%; stabilirea cotelor-părți reale a suprafețelor respective după cum urmează: Galinei

Dobrovolscaia – 0,0355 ha și Raisei Stratan, Gheorghe Tcaci– 0,0363 ha; încasarea de

la pârâți a cheltuielilor de judecată, reiterându-se motivele din acțiunea inițială.

Prin hotărârea din 31 ianuarie 2011 a Judecătoriei Botanica mun. Chișinău s-a

admis acțiunea înaintată de Dobrovolscaia Galina; s-a atribuit Galinei Dobrovolscaia -

49,46 %, iar Raisei Stratan și lui Gheorghe Tcaci - 50,54% din terenul cu suprafața de

0,0718 ha, situat în xxxxx; s-au stabilit cotele-părți reale a suprafețelor menționate după

cum urmează: Galinei Dobrovolscaia - 0,0355 ha, iar Raisei Stratan și lui Gheorghe

Tcaci - 0,0363 ha; s-a încasat, în mod solidar, de la Stratan Raisa și Tcaci Gheorghe în

beneficiul Galinei Dobrovolscaia taxa de stat în mărime de 100 de lei.

La 03 martie 2014 Dobrovolscaia Galina a înaintat o cerere de revizuire împotriva

hotărârii din 31 ianuarie 2011 a Judecătoriei Botanica mun. Chișinău solicitând casarea

integrală a hotărârii contestate, cu rejudecarea cauzei în fond.

În motivarea cererii de revizuire s-a indicat că la 7 iulie 2011 Dobrovolscaia

Galina a înregistrat în instanța de judecată cerere de chemare în judecată împotriva

Raisei Stratan și a lui Gheorghe Tcaci solicitând încasarea de la Gheorghe Tcaci în

beneficiul reclamantei a prejudiciului material cauzat în urma creării obstacolelor în

vederea folosirii terenului; stabilirea modului de folosință a terenului cu suprafața de

294 m.p. aflat în proprietatea municipală și transmis în posesie părților conform

deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 10/15-73 din 22 octombrie 2009; încasarea de

la Gheorghe Tcaci în beneficiul Galinei Dobrovolscaia a sumei de 10000 de lei cu titlu

de prejudiciu moral; încasarea de la Raisa Stratan și Gheorghe Tcaci în beneficiul

Galinei Dobrovolscaia a sumei de 100 de lei cu titlu de taxă de stat.

În procesul judecării acțiunii menționate, de către instanța de judecată s-a dispus

efectuarea expertizei pentru a fi stabilite variantele posibile de folosire separată a

cotelor părți deținute de către coproprietarii terenului din xxxxx.

După restituirea dosarului de la organul abilitat cu efectuarea expertizei,

revizuenta a aflat unele circumstanțe noi și anume că imobilele părților implicate în

proces se află pe terenuri diferite, cu numere cadastrale distincte. Aceste circumstanțe

rezultă din Actele de constatare pe teren întocmite la data de 5 septembrie 2012.

2

Prin încheierea din 09 iulie 2014 a Judecătoriei Botanica mun. Chișinău s-a

respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Galina Dobrovolscaia.

Prin decizia din 23 octombrie 2014 a Cutii de Apel Chișinău s-a admis recursul

declarat de Dobrovolscaia Galina; s-a casat încheierea din 09 iulie 2014 a Judecătoriei

Botanica mun. Chișinău; s-a admis cererea de revizuire a Galinei Dobrovolscaia și s-a

casat hotărârea din 31 ianuarie 2011 a Judecătoriei Botanica mun. Chișinău, cu

restituirea cauzei spre rejudecare în Judecătoria Botanica mun. Chișinău. (vol. II, f.d.

106)

La 30 decembrie 2014 Dobrovolscaia Galina și avocatul Cuznețov Alexandru au

depus cerere de conexare a cauzelor într-o singură procedură.

Prin încheierea din 02 februarie 2015 a Judecătoriei Botanica mun. Chișinău s-a

admis cererea Galinei Dobrovolscaia și a avocatului Cuznețov Alexandru privind

conexarea cauzelor; s-au conexat într-o singură procedură cauza civilă la cererea de

chemare în judecată depusă de Dobrovolscaia Galina împotriva lui Tcaci Gheorghe,

Stratan Raisa cu privire la stabilirea modului de folosință a terenului, înlăturarea

obstacolelor în folosirea acestuia, repararea prejudiciului material și moral cu cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Dobrovolscaia Galina împotriva lui

Tcaci Gheorghe, Stratan Raisa cu privire la partajul terenului.

La 10 iunie 2016 Agentul guvernamental a depus cerere de revizuire, în temeiul

art. 449 lit. g) CPC, împotriva deciziei din 23 octombrie 2014 a Curții de Apel Chișinău

solicitând admiterea cererii de revizuire; recunoașterea expresă a violării drepturilor

reclamanților garantate de art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană a Drepturilor

Omului (CEDO) și art. 1 din Protocolul 1 CEDO și, după caz, acordarea satisfacției

echitabile pentru violarea constatată.

În motivarea cererii de revizuire s-a indicat că, Gheorghe Tcaci și Raisa Stratan

s-au plâns Curții Europene a Drepturilor Omului în conformitate cu art. 6 paragraf 1

din Convenție de admitere arbitrată a unei cereri de revizuire tardivă, ce a dus la

anularea de către jurisdicțiile interne a hotărârii pronunțate în favoarea lor. De

asemenea, Gheorghe Tcaci și Raisa Stratan s-au plâns și de încălcarea dreptului lor de

proprietate prevăzut de art. 1 Protocolul 1 la Convenție.

A relatat că, la 15 decembrie 2015, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a

comunicat Guvernului Republicii Moldova, conform art. 54 § 2 (b) din Regulamentul

Curții Europene, cauza intitulată Stratan și Tcaci c. Moldovei înregistrată cu nr.

12744/151. Curtea Europeană a solicitat prezentarea observațiilor asupra admisibilității

și a fondului cauzei prin prisma întrebărilor formulate în circumstanțele de fapt

rezumate de Grefa Curții Europene și a mai solicitat prezentarea poziției Guvernului

Republicii Moldova cu privire la o eventuală reglementare amiabilă a speței și

condițiile în care părțile pot ajunge la o asemenea soluție.

La 06 iunie 2016, Guvernul Republicii Moldova și-a exprimat poziția în favoarea

reglementării amiabile a cauzei aflate pe rolul Curții Europene, asumându-și obligația

de a cere redeschiderea procedurilor civile ale reclamanților prin intermediul revizuirii

și remedierii pretinselor violări a Convenției.

Agentul guvernamental a notat că, prezenta speță nu se deosebește substanțial de

situațiile deja examinate în jurisprudența Curții Europene în privința Republicii

Moldova unde s-a constatat încălcarea principiului securității raporturilor juridice prin

admiterea unei revizuiri tardive și arbitrare (Popov c. Republicii Moldova (nr. 2) nr.

3

19960/04, §§ 52-58, 6 decembrie 2005; Oferta Plus SRL c. Republicii Moldova nr.

14385/04, §§ 104-107 și 112-115 din 19 decembrie 2006; Eugenia și Doina Duca c.

Republicii Moldova 75/07, §§ 35-45; Istrate c. Republicii Moldova nr. 53773/00, §§

46-61 din 13 iunie 2006 și printre ultimele SA „Sfînx-Impex” c. Republicii Moldova,

nr. 28439/05. §§ 22- 24 din 25 noiembrie 2012).

Întru evitarea constatării de către Curtea Europeană a unei încălcări a drepturilor

garantate de Convenție prin prisma art. 6 § 1 din Convenție și a art. 1 din Protocolul 1

la Convenție, întru asigurarea respectării principiului subsidiarității și remedierea

prioritară a încălcării drepturilor reclamanților la nivel național, precum și în contextul

inițierii unei proceduri de reglementare amiabilă, în temeiul art. 449 lit. g) Cod de

procedură civilă a depus cererea de revizuire.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire depusă

de Agentul guvernamental ca fiind întemeiată și pasibilă de a fi admisă, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 453 alin. (1), lit. b) CPC, după ce examinează cererea de

revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție: încheierea de admitere

a cererii de revizuire și de casare a hotărârii sau deciziei supuse revizuirii.

În conformitate cu art. 5 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 151 din 30 iulie 2015 cu

privire la Agentul guvernamental, în domeniul asigurării implementării la nivel

național a Convenției, agentul guvernamental, în cazurile prevăzute de lege, intervine

sau participă în procedurile naționale sau solicită redeschiderea acestora.

Articolul 11 din aceiași Lege statuează în alin. (1) și (2) că, soluționarea amiabilă

a unei cauze aflate pe rolul Curții Europene poate fi inițiată doar după o notificare

oficială parvenită din partea Curții Europene și poate fi derulată concomitent cu

procedura prevăzută la art. 10, care se aplică în modul corespunzător. În condițiile

alin.(1), Agentul guvernamental, din oficiu, la solicitarea reclamantului sau a

reprezentantului acestuia, este în drept să negocieze soluționarea amiabilă a oricărei

cauze aflate pe rolul Curții Europene.

În acest sens, articolul 449 din Codul de procedură civilă consfințește la lit. g) că,

revizuirea se declară în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau

Guvernul Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă

într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova.

Colegiul notează faptul că, redeschiderea unui proces civil este condiționată de

respectarea exigențelor de exercitare a căii extraordinare de atac prevăzute expres în

Codul de procedură civilă, iar scopul urmărit de titular nu trebuie să rezide în

reexaminarea cauzei în vederea pronunțării unei noi hotărâri favorabile sie, totodată

făcând abstracție la circumstanțele speței evidențiem faptul că, existența a două opinii

diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare a cauzei.

Materialele cauzei atestă că, prin hotărârea din 31 ianuarie 2011 a Judecătoriei

Botanica mun. Chișinău s-a admis acțiunea înaintată de Dobrovolscaia Galina; s-a

atribuit Galinei Dobrovolscaia - 49,46 %, iar Raisei Stratan și lui Gheorghe Tcaci -

50,54% din terenul cu suprafața de 0,0718 ha, situat în mun. Chișinău, str. Muncești

nr. 88; s-au stabilit cotele-părți reale a suprafețelor menționate după cum urmează:

Galinei Dobrovolscaia - 0,0355 ha, iar Raisei Stratan și lui Gheorghe Tcaci - 0,0363

4

ha; s-a încasat, în mod solidar, de la Stratan Raisa și Tcaci Gheorghe în beneficiul

Galinei Dobrovolscaia taxa de stat în mărime de 100 lei.

La 03 martie 2014 Dobrovolscaia Galina a înaintat o cerere de revizuire împotriva

hotărârii din 31 ianuarie 2011 a Judecătoriei Botanica mun. Chișinău solicitând casarea

integrală a hotărârii contestate, cu rejudecarea cauzei în fond.

Prin încheierea din 9 iulie 2014 a Judecătoriei Botanica mun. Chișinău s-a respins

ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Galina Dobrovolscaia.

Prin decizia din 23 octombrie 2014 a Cutii de Apel Chișinău s-a admis recursul

declarat de Dobrovolscaia Galina; s-a casat încheierea din 09 iulie 2014 a Judecătoriei

Botanica mun. Chișinău; s-a admis cererea de revizuire a Galinei Dobrovolscaia și s-a

casat hotărârea din 31 ianuarie 2011 a Judecătoriei Botanica mun. Chișinău, cu

restituirea cauzei spre rejudecare în Judecătoria Botanica mun. Chișinău. (vol. II, f.d.

106)

Instanța de revizuire notează că, la 15 decembrie 2015, Curtea Europeană a

Drepturilor Omului a comunicat Guvernului Republicii Moldova, conform art. 54 § 2

(b) din Regulamentul Curții Europene, că cauza intitulată Stratan și Tcaci c. Moldovei

a fost înregistrată cu nr. 12744/151 și a propus părților să o informeze despre o

eventuală reglementare amiabilă a cauzei.

Astfel, Guvernul și-a exprimat poziția în favoarea reglementării amiabile a cauzei

și, în scopul remedierii la nivel național a pretinselor violări ale Convenției, Agentul

guvernamental a depus la 10 iunie 2016 cerere de revizuire în temeiul art. 449 lit. g)

din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 449 lit. g) Cod de procedură civilă, revizuirea se declară în

cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii

Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte

împotriva Republicii Moldova.

Cu referire la prevederile citate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, având în susținere

circumstanțele indicate și anume că Guvernul Republicii Moldova a inițiat o procedură

de reglementare pe cale amiabilă a cauzei, precum și prevederile legale menționate, cât

și dispoziția art. 6 § 1 din CEDO și art.1 din Protoclul 1 al CEDO, Agentul

guvernamental dispune de dreptul de a depune cererea de revizuire în cauză, care se

impune a fi admisă cu casarea deciziei din 23 octombrie 2014 a Cutii de Apel Chișinău

rejudecarea recursului declarat de Dobrovolscaia Galina împotriva încheierii din 09

iulie 2014 a Judecătoriei Botanica mun. Chișinău și respingerea acestuia.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție reține că conform art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, orice persoană are dreptul

la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în mod public și în termen rezonabil, de către

o instanță independentă și imparțială, instituită de leg

În această ordine de idei, este necesar de menționat că în jurisprudența sa CtEDO

a statuat că ținând cont de principiul conform căruia Convenția urmărește protejarea

unor drepturi care nu sunt teoretice sau iluzorii, ci concrete și efective, respectarea

dreptului la un proces echitabil și a principiului securității raporturilor juridice cere ca

nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri judecătorești definitive

și executorie, doar cu scopul de a obține o reexaminare a cauzei și o nouă hotărâre

5

judecătorească. În particular, revizuirea nu trebuie să devină un apel deghizat și simplul

fapt că ar putea exista două opinii asupra subiectului, nu este un motiv suficient pentru

rejudecarea cauzei. Nu pot exista derogări de la acest principiu decât doar dacă anumite

motive substanțiale și imperioase o cer (Riabykh c. Rusiei, nr. 52854/99, § 52 CEDO

2003-IX; Roșca c. Republicii Moldova, nr. 6267/02, § 25, 22 martie 2005).

De asemenea, Curtea Europeană a reiterat că deciziile de redeschidere a unui

proces trebuie să fie conforme prevederilor naționale pertinente și că folosirea abuzivă

a unei astfel de proceduri poate fi contrară Convenției. Principiul securității raporturilor

juridice și preeminența dreptului impune Curtea să fie vigilentă în acest domeniu

(Eugenia și Doina Duca c. Republicii Moldova, nr. 75/07, § 33, 3 martie 2009). Sarcina

Curții este de a determina dacă procedura de revizuire a fost aplicată în mod compatibil

cu articolul 6 din Convenție, permițând totodată de a asigura respectarea principiului

securității raporturilor juridice.

Astfel, Curtea trebuie să ia în considerare faptul că interpretarea prevederilor

legislației naționale ține în primul rând de competența autorităților naționale, și anume

instanțelor judecătorești (Waite și Kennedy c. Germaniei [MC], nr. 26083/94, § 54,

CEDO 1999-I).

În raport cu aceste constatări, în cauză se stabilește că prin admiterea cererii de

revizuire depusă de Dobrovolscaia Galina împotriva hotărârii din 31 ianuarie 2011 a

Judecătoriei Botanica mun. Chișinău, a fost admisă violarea drepturilor lui Tcaci

Gheorghe și Raisei Stratan garantate de art. 6 § 1 din CEDO și art.1 din Protocolul 1 al

CEDO.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că conform art. 450 lit. d) Cod

de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în termen de 3 luni din ziua în care

persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele sau faptele esențiale ale pricinii

care nu i-au fost și nu puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai târziu de 5 ani de

la data rămânerii irevocabile a hotărârii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la

art.449 lit. b).

Cu referire la prevederile enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție atestă că în susținerea cererii de

revizuire Dobrovolscaia Galina, depusă la 3 martie 2014, a indicat ca temei de revizuire

circumstanțe noi care precum că nu puteau fi cunoscute anterior adoptării hotărârii

Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 31 ianuarie 2010, nr. 2-3878/10. În acest sens,

revizuenta a prezentat actele de constatare pe teren datate cu 5 septembrie 2012, în care

s-a indicat că imobilele din litigiu sunt amplasate pe terenuri diferite, cu numere

cadastrale distincte.

De asemenea, în susținerea cererii de revizuire, Dobrovolscaia Galina a specificat

că înscrisurile prezentate pot influența schimbarea soluției adoptate de către instanța de

fond.

Colegiul relevă că revizuenta a prezentat instanței de judecată actele de constatare

pe teren ce au fost întocmite la 5 septembrie 2012, iar cererea de revizuire a fost depusă

abia la 3 martie 2014, fapt prin ce se constată că cererea de revizuire a fost înregistrată

cu depășirea termenului legal.

Or, argumentul invocat de către Dobrovolscaia Galina precum că despre aceste

circumstanțe, care în opinia revizuentei ar fi fost noi, a cunoscut în luna ianuarie 2014,

6

atunci când dosarul a revenit de la organul de expertiză sunt irelevante, din motiv că la

întocmirea actelor de constatare pe teren datate cu 5 septembrie 2012 Dobrovolscaia

Galina și-a aplicat semnătura, confirmând astfel prezența sa la fața locului în vederea

identificării bunurilor imobile amplasate în xxxxx și respectiv se impune concluzia că

a cunoscut despre circumstanțele invocate ca fiind noi încă la acea dată – 5 septembrie

2012.

Deci, cererea de revizuire, fiind tardivă, urma a fi respinsă ca fiind inadmisibilă,

iar Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 23 octombrie 2014 abuziv a pronunțat o

soluție favorabilă revizuentei.

În contextul celor relatate supra, având în susținere și prevederile art. 6 § 1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că prin admiterea cererii de revizuire depusă de

Dobrovolscaia Galina s-a admis violarea drepturilor lui Gheorghe Tcaci și Raisei

Stratan garantate de articolele 6 § 1 și art.1 din Procolul 1 al Convenției pentru apărarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și anume o hotărâre judecătorească

irevocabilă favorabilă lui Tcaci Gheorghe și Stratan Raisa a fost desființată în afara

cadrului legal, permițându-se astfel redeschiderea abuzivă a unei proceduri judiciare

deja finisate, încălcându-se astfel principiul securității raporturilor juridice și dreptul la

un proces echitabil și ca final fiind supus rediscutării dreptul de proprietate al

persoanelor indicate.

Ca consecință, constatându-se adoptarea de către Curtea de Apel Chișinău la data

de 23 octombrie 2014 a unui act de dispoziție judecătoresc defectuos de admitere a

unei cereri de revizuire abuzive și încălcarea prin aceasta a drepturilor lui Gheorghe

Tcaci și Raisei Stratan garantate de articolele 6 § 1 și art.1 din Procolul 1 al Convenției

pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, Colegiul va casa

decizia instanței de apel, va respinge recursul declarat de Dobrovolscaia Galina, va

menține încheierea prin care cererea de revizuire a fost respinsă, astfel fiind remediată

încălcarea stabilită de către CtEDO.

Cu privire la solicitarea Agentului guvernamental de acordare a unei satisfacții

echitabile pentru violarea constatată, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Conform art. 11 alin. (3) și (4) din Legea cu privire la Agentul guvernamental nr.

151 din 30 iulie 2015, procedura de soluționare amiabilă este confidențială și se încheie

prin semnarea de declarații mutuale propuse cu asistența Curții Europene, ori a unui

acord scris între Agentul guvernamental și reclamant sau reprezentantul acestuia.

Clauzele acordului se stabilesc în funcție de circumstanțele fiecărei cauze în parte și

sânt coordonate în prealabil cu Guvernul și/sau cu alte autorități cărora li se atribuie

pretinsa încălcare a drepturilor reclamantului. Agentul guvernamental și reclamantul

pot reformula clauzele acordului până la admiterea acestuia de către Curtea Europeană,

de asemenea prin coordonare prealabilă.

În interpretarea acestor prevederi legale, este cert că condițiile de reparare a

prejudiciului cauzat petiționarului prin hotărârea judecătorească prin care s-a încălcat

grav un drept prevăzut de Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului

și a Libertăților Fundamentale pot fi negociate de către părți.

7

Or, repararea prejudiciului cauzat printr-o hotărâre judecătorească, prin care s-a

încălcat grav un drept prevăzut de Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale, poate fi efectuat în primul rând prin

modificarea (casarea) acesteia și numai apoi prin acordarea unei compensații

pecuniare. Aceasta deoarece hotărârea judecătorească, în ordinea juridică internă are

putere de lucru judecat din care rezultă efectele specifice și care pot produce consecințe

nefaste și ilegale asupra subiectului în cauză.

Prin prisma acestor constatări, la caz se va reține că părțile interesate în speță,

Agentul guvernamental și petiționarii Tcaci Gheorghe, Stratan Raisa, urmează să

negocieze și să încheie un acord privind compensația pecuniară echitabilă în sensul art.

41 din Convenție.

Această concluzie se impune și deoarece desfășurarea procedurii de

reglementare amiabilă a cauzei, inclusiv prin compensarea pecuniară a persoanelor

vizate, face parte din cercul atribuțiilor Agentului guvernamental.

În speță, însă, lipsesc probe concludente care ar confirma că Agentul

guvernamental, întru executarea obligațiilor la care s-a subscris Guvernul de a cere

redeschiderea procedurilor la nivel intern și a remedia încălcările comise în drepturile

fundamentale ale lui Tcaci Gheorghe, Stratan Raisa, au efectuat acțiuni în vederea

negocierii cu Dobrovolschi Galina a condițiilor și sumelor concrete ale satisfacției

echitabile, în conformitate cu dispozițiile art. 11 alin. (3) și (4) din Legea cu privire la

Agentul guvernamental nr. 151 din 30 iulie 2015.

Pe acest temei, se va reține că stabilirea la caz de către Curtea Supremă de Justiție

a unei compensații pecuniare concrete, pentru încălcarea drepturilor lui Tcaci

Gheorghe, Stratan Raisa garantate de CEDO, se va suprapune cu atribuțiile funcționale

stabilite prin lege pentru Agentul guvernamental, ca urmare, există riscul depășirii

limitelor de competență prevăzute prin mandatul instituțional al instanței judecătorești

supreme.

Mai cu seamă, la acest capitol, Colegiul va remarca că Agentul guvernamental

nu a prezentat instanței de judecată propuneri concrete, cu sume certe pentru a fi

adjudecate în beneficiul victimei încălcării, operând cu termeni generali și sugerând o

limită de discreție prea mare pentru completul de judecată investit cu judecarea acestui

caz.

Or, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție nu beneficiază de posibilitatea legală de a audia opinia părților

implicate în proces, în privința cuantumului despăgubirilor și să evalueze pozițiile lor.

Ca consecință, revendicările cu privire la acordarea satisfacției echitabile

urmează a fi soluționate de către Agentul guvernamental, în condițiile art. 11 din Legea

nr. 151 din 30 iulie 2015 cu privire la Agentul guvernamental.

În conformitate cu art. 452, 453 alin. (1) lit. b) CPC Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se constată violarea drepturilor Tcaci Gheorghe, Stratan Raisa garantate de

articolele 6 § 1 și art. 1 din Protocolul 1 la Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

8

Se admite cererea de revizuire depusă de Agentul guvernamental.

Se casează decizia din 23 octombrie 2014 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în

cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de Dobrovolscaia

Galina împotriva lui Tcaci Gheorghe, Stratan Raisa cu privire la partajarea terenului.

Se respinge recursul declarat de Dobrovolscaia Galina împotriva încheierii din 9

iulie 2014 a judecătoriei Botanica, mun. Chișinău.

Se menține încheierea din 9 iulie 2014 a judecătoriei Botanica, mun. Chișinău prin

care a fost respinsă cererea de revizuire depusă de către Dobrovolscaia Galina

împotriva hotărârii din 31 ianuarie 2011 a judecătoriei Botanica, mun.Chișinău.

Revendicările cu privire la acordarea satisfacției echitabile urmează a fi

soluționate de Agentul guvernamental, prin intermediul Guvernului Republicii

Moldova.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

9