2ra-476/18 — încasarea datoriei

Instanța de fond: judecătoria Bălți (sediul Central) (jud. D. Stănilă) dosarul nr. 2ra-476/18

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Albu, A. Toderaș, E. Bejenaru)

Î N C H E I E R E

21 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, Iulia Sîrcu

judecători Ion Druță, Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Dubinceac-Muler

Nadejda,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de SA „Cet-

Nord” împotriva Nadejdei Dubinceac-Muler cu privire la încasarea datoriei și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 17 octombrie 2017, prin care a

fost respins apelul declarat de Dubinceac-Muler Nadejda și menținută hotărârea

Judecătoriei Bălți, sediul Central din 26 aprilie 2017,

c o n s t a t ă :

La 27 ianuarie 2015 SA „Cet-Nord”, a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Nadejdei Dubinceac-Muler cu privire la încasarea datoriei la plata

agentului termic sub forma pierderilor normative în sumă de 3211, 81 lei și

compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, la 27 aprilie 2016

apartamentul nr. XX de pe strada XXXXX a fost deconectat integral de la sistema

centrală de încălzire. Menționează că în astfel de situații, în conformitate cu

Hotărârea Guvernului nr. 707 din 20 septembrie 2011, anexa nr. 7, pct. 8-2,

consumatorul achită pentru pierderile normative de energie termică.

Mai indică că în conformitate cu pct. 18 din Hotărârea Guvernului nr. 191

din 19 februarie 2002, consumatorul are obligația să achite integral plata pentru

serviciul acordat în termenul stabilit până la data de 30 a lunii curente.

1

Astfel, în perioada 01 ianuarie 2012 - 31 martie 2014, pierderile normative

au constituit 3211,81 lei. Calculul a fost efectuat în mărime de 10% pentru

sezonul 2012-2013 și 20% pentru sezonul 2013-2014.

A indicat că la 04 august 2014 s-a adresat către Dubinceac-Muler Nadejda

cu o preîntâmpinare, prin care a cerut achitarea datoriei create, acesta însă nu a

fost satisfăcută.

Cere SA „Cet-Nord” încasarea datoriei în mărime de 3211,81 lei și a

cheltuielilor de judecată în mărime de 270 lei (f.d. 4).

Ulterior, la data de 12 septembrie 2016 Dubinceac-Muler Nadejda, prin

intermediul avocatului Moruz Valentina a depus cerere reconvențională la cererea

de chemare în judecată (f.d. 35-36), solicitând respingerea cererii de chemare în

judecată înaintă de SA „Cet-Nord” împotriva sa, admiterea acțiunii

reconvenționale cu anularea avizului de plată pentru luna mai 2016, eliberat

pentru apartamentul nr. XX situat în mun. XXXXX, ca ilegal și obligarea SA

„Cet-Nord” de a nu calcula și de a nu expedia în adresa reclamantei pe viitor avize

de plată pentru energia termică pe care nu o furnizează.

Prin încheierea Judecătoriei Bălți din 24 noiembrie 2016 a fost refuzată

primirea acțiunii reconvenționale înaintată de Dubinceac-Muler Nadejda

împotriva SA „Cet-Nord” cu privire la contestarea actului administrativ, cu

remiterea în adresa Nadejdei Dubinceac-Muler a încheierii în cauză și a cererii de

chemare în judecată.

S-a explicat Nadejdei Dubinceac-Muler că este în drept să înainteze acțiune

împotriva SA „Cet-Nord” cu privire la anularea actului administrativ, pentru a fi

examinată separat (f.d. 57, 61-62).

La 06 decembrie 2016, Dubinceac-Muler Nadejda a declarat recurs

împotriva încheierii Judecătoriei Bălți din 24 noiembrie 2016 (f.d. 64).

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 01 februarie 2017, a fost respins

recursul declarat de Dubinceac-Muler Nadejda și menținută încheierea

Judecătoriei Bălți din 24 noiembrie 2016 (f.d. 70-72).

Prin hotărârea judecătoriei Bălți din 26 aprilie 2017 cererea de chemare în

judecată înaintată de SA „Cet-Nord” împotriva Nadejdei Dubinceac-Muler cu

privire la încasarea datoriei la plata agentului termic sub forma pierderilor

normative în sumă de 3211, 81 lei și compensarea cheltuielilor de judecată a fost

admisă.

S-a încasat de la Dubinceac-Muler Nadejda în beneficiul SA „Cet-Nord”

datoria la plata agentului termic sub forma pierderilor normative în sumă de 3211,

81 lei și suma de 270 lei cu titlu de cheltuieli de judecată legate de plata taxei de

stat la depunerea acțiunii (f.d. 102, 104-106).

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 27 aprilie 2017 și 26 iunie

2017, Dubinceac-Muler Nadejda, prin intermediul avocatului Moruz Valentina a

contestat-o cu apel, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri

prin care acțiunea să fie respinsă integral (f.d. 103, 119-121).

2

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 17 octombrie 2017, a fost respins apelul

declarat de Dubinceac-Muler Nadejda și menținută hotărârea Judecătoriei Bălți,

sediul Central din 26 aprilie 2017 (f.d. 135, 136-142).

Invocând ilegalitatea deciziei instanței de apel, la 23 ianuarie 2018,

Dubinceac-Muler Nadejda, a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea acestuia,

casarea integrală a deciziei Curții de Apel Bălți din 17 octombrie 2017 și a

hotărârii Judecătoriei Bălți din 26 aprilie 2017, cu pronunțarea unei noi hotărâri de

respingere integrală a acțiunii.

Instanța de recurs constată că la 24 noiembrie 2017 Curtea de Apel Bălți a

expediat în adresa participanților la proces copia deciziei motivate din 17

octombrie 2017 (f.d. 143).

Conform avizului de recepție DS3118092162AR Dubinceac-Muler Nadejda

a recepționat decizia contestată la 29 noiembrie 2017 (f.d. 145).

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Astfel, prin prisma dispoziției citate, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul

declarat la 23 ianuarie 2018 împotriva deciziei instanței de apel din 17 octombrie

2017, în termen.

În motivarea recursului Dubinceac-Muler Nadejda, a indicat că, consideră

decizia instanței de apel, neîntemeiată deoarece instanța de apel a interpretat în

mod eronat legea, a aplicat o lege care nu trebuia aplicată și a apreciat arbitrar

probele prezentate.

Susține că, decizia instanței de apel este neîntemeiată și deoarece la emiterea

acesteia instanța de apel a considerat drept constante unele circumstanțe

importante pentru soluționarea pricini, care nu au fost dovedite cu probe

pertinente și concludente, cum ar fi probarea existenței pierderilor normative,

precum și calculul pierderilor de energie termică semnate de furnizor și gestionar,

după cum prevede Hotărârea Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,

admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

La 09 februarie 2018, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimatului cererea de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

SA „Cet-Nord” nu și-a exercitat dreptul respectiv și nu a depus referință.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul

raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și

face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu

alin. (2).

Audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând temeiurile

invocate în recurs în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului

3

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus

la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție, menționează că, Dubinceac-Muler Nadejda în cererea

de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare a recursului prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Completul judiciar indică că procedura admisibilității constă în verificarea

faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art.

432 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.

În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CEDO că „...

art. 6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o

instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul

declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de

șanse de succes.” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a

Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța

de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de

procedură și aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele

recursului, au fost verificate minuțios, la judecarea pricinii în ordine de apel,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

Dubinceac-Muler Nadejda, ca inadmisibil.

4

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Recursul declarat de Dubinceac-Muler Nadejda, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Iulia Sîrcu

judecători Ion Druță

Galina Stratulat

5