3ra-305/18 — nesolutionarea in termen a cererii

Dosarul nr. 3ra-305/18

Prima instanță: Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău (jud. L. Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, N. Simciuc, Iu. Cotruță)

ÎNCHEIERE

21 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecători Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Societatea

cu Răspundere Limitată „Corina”, prin intermediul avocatului Natalia Covaliov,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea

cu Răspundere Limitată „Corina” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat

mun.Chișinău, Inspectoratului Fiscal Principal de Stat cu privire la nesoluționarea în

termen a cererii din 07 iulie 2016, obligarea Inspectoratului Fiscal de Stat

mun.Chișinău și Inspectoratului Fiscal Principal de Stat să accepte trecerea la

cheltuieli a sumei de 9390741, 43 de lei,

împotriva deciziei din 17 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 21 octombrie 2015 SRL „Corina”, prin intermediul avocatului Natalia

Covaliov, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de

Stat mun.Chișinău solicitând obligarea Inspectoratului Fiscal de Stat mun.Chișinău

de a elibera factură fiscală pe numele SC „Plugarul” SRL pentru a trece la cheltuieli,

capitolul: „costul mijloacelor fixe”- suma de 9390741,43 de lei, inclusiv TVA în

mărime de 417994,61 de lei de către SRL „Corina”.

În motivarea acțiunii s-a invocat că în baza hotărârii din 15 septembrie 2011 a

Judecătoriei Economice de Circumscripție a fost obligat SC „Plugarul” SRL să

elibereze SRL „Corina” factură fiscală în valoare de 9390741, 43 de lei inclusiv

TVA în mărime de 417994,61 de lei. SRL „Corina” a apelat la serviciile unui

executor judecătoresc întru executarea forțată a acestei hotărâri, deoarece nu a fost

executată benevol. Astfel, la data de 20 iulie 2012 de către executorul judecătoresc

Nicolae Nicolaescu a fost intentată procedura de executare.

A menționat că prin încheierea din 08 aprilie 2013 a Curții de Apel Chișinău,

SC „Plugarul” SRL a fost declarată insolvabilă. În rezultatul declarării SC

„Plugarul” SRL ca fiind insolvabilă, toate facturile fiscale au fost retrase de către

Inspectoratul Fiscal de Stat. Hotărârea din 15 septembrie 2011 a Judecătoriei

Economice de Circumscripție nu era executată la momentul declarării

insolvabilității.

1

A precizat că este cert faptul că între SRL „Corina” și SC „Plugarul” SRL au

existat raporturi contractuale, s-au procurat bunuri în valoare de 9390741,43 de lei,

inclusiv TVA în mărime de 417994, 61 de lei. În opinia reclamantului, suma de

417994,61 de lei poate fi trecută în contul TVA în baza hotărârii din 15 septembrie

2011 a Judecătoriei Economice de Circumscripție, prin care SC „Plugarul” SRL a

fost obligată să elibereze SRL „Corina” factura fiscală în valoare de 9390741,43 de

lei, inclusiv TVA în mărime de 417994, 61 de lei.

A susținut că SRL „Corina” nu poate purta răspundere pentru neîndeplinirea

obligațiilor altor agenți economici, nici pentru neexecutarea hotărârilor instanțelor

de judecată. SRL „Corina” deține factura fiscală în baza hotărârii din 15 septembrie

2011 a Judecătoriei Economice de Circumscripție. În opinia sa, nu poate purta

răspundere pentru neîndeplinirea obligațiilor, deoarece statul nu a asigurat un

mecanism funcțional pentru executarea hotărârilor instanței de judecată. Mai mult

ca atât că Inspectoratul Fiscal de Stat este reprezentantul statului în activitatea de

administrare a impozitelor și taxelor.

A declarat că Inspectoratul Fiscal Principal de Stat prin circulara nr. 17-13-

20/1-92/2 din 11 ianuarie 2002 „Privind anularea înregistrării în calitate de plătitor

al TVA” a obligat colaboratorii serviciului fiscal să verifice corectitudinea calculării

și achitării TVA la bugetul de stat, cât și nimicirea stocurilor de facturi fiscale la

momentul anulării ca plătitor de TVA. Obligațiunea de prezentare a declarației TVA,

cât și nimicirea stocurilor de facturi fiscale intră în atribuțiile agentului economic și

colaboratorilor serviciului fiscal, dar nu a cumpărătorului. În competența SRL

„Corina” nu intră obligațiunea de a verifica corectitudinea apartenenței facturilor

fiscale ale furnizorilor. Astfel, organele fiscale sunt responsabile de asigurarea

colectării depline și în termen a impozitelor și taxelor de la contribuabili, de aceea

achitarea în buget a TVA, fiind o obligație fiscală a vânzătorului, nu poate fi pusă

pe seama consumatorului de valori materiale și servicii procurate, odată ce ultimul

ca cumpărător de bună credință, concomitent cu costul mărfurilor, a achitat și suma

TVA conform legislației în vigoare.

A afirmat că întru soluționarea extrajudiciară a cauzei la data de 14 septembrie

2015 a fost depusă cererea prealabilă, însă nu a primit răspuns până la adresarea în

instanță.

La 28 septembrie 2016 SRL „Corina”, prin intermediul avocatului Natalia

Covaliov, a depus cerere de concretizare, indicând cu calitatea procesuală de pârât

și Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, solicitând recunoașterea ilegală a refuzului

Inspectoratului Fiscal de Stat mun.Chișinău și a Inspectoratului Fiscal Principal de

Stat cu privire la nesoluționarea în termen a cererii din 07 iulie 2016, obligarea

Inspectoratului Fiscal de Stat mun.Chișinău și a Inspectoratului Fiscal Principal de

Stat de a accepta trecerea la cheltuieli, capitolul: „costul mijloacelor fixe”-suma de

9390741, 43 de lei, inclusiv TVA în mărime de 417994, 61 de lei.

Prin hotărârea din 09 decembrie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău s-

a respins ca fiind nefondată cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Corina”

împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chișinău și Inspectoratul Fiscal

Principal de Stat cu privire la nesoluționarea în termen a cererii din 07 iulie 2016

depuse de SRL „Corina”, obligarea Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chișinău și

a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat să accepte trecerea la cheltuieli, capitolul:

2

„costul mijloacelor fixe” a sumei de 9390741,43 de lei.

Prin decizia din 17 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea

de apel depusă de SRL „Corina” și s-a menținut hotărârea din 09 decembrie 2016 a

Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău.

La 27 noiembrie 2017 SRL „Corina”, prin intermediul avocatului Natalia

Covaliov, a declarat recurs împotriva deciziei din 17 octombrie 2017 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii din 09 decembrie 2016 a

Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a

cererii de chemare în judecată depusă de SRL „Corina”.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a interpretat în mod

eronat legea, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a aplicat o lege care nu

trebuia să fie aplicată.

În conformitate cu art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 17 octombrie 2017, iar SRL

„Corina”, prin intermediul avocatului Natalia Covaliov, a declarat recurs la 27

noiembrie 2017, ceea ce denotă că recursul este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de SRL „Corina”, prin intermediul

avocatului Natalia Covaliov, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SRL „Corina”, prin intermediul

avocatului Natalia Covaliov, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

3

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de SRL „Corina”, prin intermediul

avocatului Natalia Covaliov.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Societatea cu Răspundere

Limitată „Corina”, prin intermediul avocatului Natalia Covaliov împotriva deciziei

din 17 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecători Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

4