2rac-82/18 — incasarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 2rac-82/18

Prima instanță: Judecătoria Buiucani, mun.Chișinău (jud. L. Pruteanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Vascan, E. Fistican, V. Clima)

ÎNCHEIERE

14 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecători Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

Întreprinderea Municipală Regia Exploatare a Drumurilor și Podurilor

„EXDRUPO”,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea

Municipală Regia Exploatare a Drumurilor și Podurilor „EXDRUPO” împotriva

Societății Comerciale „Regatex-Grup” Societate cu Răspundere Limitată cu privire

la încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 28 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 09 septembrie 2015 Întreprinderea Municipală Regia Exploatare a

Drumurilor și Podurilor „Exdrupo” (în continuare ÎM „EXDRUPO”) a depus cerere

de chemare în judecată împotriva SC „Regatex-Grup” SRL solicitând încasarea

cheltuielilor de judecată, după cum urmează: suma de 10000 lei cu titlu de taxă de

stat achitată la depunerea apelului, suma de 10000 lei cu titlul de cheltuieli de

asistență juridică (onorariu de participare), suma de 105964 lei cu titlul de cheltuieli

de asistență juridică (onorariu de succes).

În motivarea acțiunii s-a invocat că la data de 15 februarie 2012 ÎM

„EXDRUPO” a încheiat contractul de asistență juridică nr.42N/2012, cu următoarele

clauze: „pct. 1.1. Beneficiarul însărcinează, iar Avocatul, contra unei remunerații, în

conformitate cu pct.2.1. al prezentului contract, se obligă să acorde servicii de

consultare și reprezentare juridică în fața instanțelor de judecată naționale, pe cazul

civil: SC „Regatex-Grup” SRL vs ÎM „EXDRUPO” - acțiune de încasare a datoriei;

pct. 2.1. Beneficiarul se obligă să achite onorariu de participare către avocat în sumă

de 10000 lei. Onorariul de participare se achită în decurs de 30 de zile de la semnarea

prezentului contract în două rate a câte 5000 lei; pct.2.2. În caz de succes

(respingerea integrală a pretențiilor înaintate de SC „Regatex-Grup” SRL vs ÎM

„EXDRUPO”), Beneficiarul se obligă să achite un onorariu de succes în mărime de

12% din valoarea litigiului (conform Recomandării Baroului Avocaților din

1

Republica Moldova privind cuantumul onorariilor percepute în diverse categorii de

cauze, aprobată prin Hotărârea Consiliului din 29 decembrie 2005). Onorariul de

succes se achită în decurs de 30 de zile după pronunțarea deciziei irevocabile.”

A menționat reclamanta că a achitat onorariul de participare către avocat în

mărime de 10000 lei conform prevederilor contractului din 15 februarie 2012, iar,

ulterior adoptării deciziei nr. 2rae-57/13 din 13 martie 2013 a Curții Supreme de

Justiție prin care acțiunea SC „Regatex-Grup” SRL privind încasarea sumei a fost

respinsă integral, a achitat și onorariul de succes în mărime de 105964 lei. În

confirmarea suportării cheltuielilor de judecată privind achitarea taxei de stat în

sumă de 10000 lei pentru examinarea apelului, a anexat dispoziția de plată în

original, iar achitarea sumei de 10000 lei cu titlu de onorariu de participare, a

confirmat-o prin dispozițiile de plată și facturile anexate, la fel și achitarea sumei de

105964 lei cu titlu de onorariu de succes.

A precizat reclamanta că calculul onorariului de succes este constituit din

tariful onorariului perceput de avocat, care corespunde tarifului aprobat de Consiliul

Baroului Avocaților al RM din 29 decembrie 2005, conform căruia în litigiile cu

caracter patrimonial cuantumul onorariului se stabilește în cotă procentuală din

valoarea litigiului.

A indicat reclamanta că prin hotărârea din 19 octombrie 2011 a Judecătoriei

Economice de Circumscripție a fost încasată de la ÎM „EXDRUPO” în beneficiul

SC „Regatex-Grup” SRL suma de 883040 lei. Această sumă se încadrează în

categoria nr.4, conform căreia în litigiile cu valoarea între 500000 lei și 1000000 lei,

valoarea minimă a onorariului este de 4%, iar valoarea maximă a onorariului este de

15%. Părțile au convenit asupra onorariului de succes în mărime de 12% din valoarea

litigiului și cuantumul onorariului de succes a fost estimat la suma de 105964 lei.

A afirmat reclamanta că avocatul a intervenit în proces după pronunțarea

hotărârii de către prima instanță și a întreprins toate acțiunile impuse de situație

pentru a proteja efectiv drepturile și interesele ÎM „EXDRUPO”, iar toate cererile și

demersurile întocmite și înaintate de avocat au fost admise. Avocatul a lucrat în

cauza respectivă șaptezeci de ore: cincisprezece ore pentru studierea dosarului; zece

ore pentru întocmirea și depunerea apelului, cinci ore pentru completarea apelului;

cinci ore pentru întocmirea și depunerea cererii de atragere a intervenientului

accesoriu, care a fost admisă; cinci ore pentru întocmirea și depunerea cererii de

scutire parțială de plata taxei de apel, care a fost admisă; douăsprezece ore pentru

întocmirea susținerilor verbale în formă scrisă; douăsprezece ore pentru prezentarea

la patru înfățișări în fața instanței de apel, la care avocatul a petrecut câte trei ore,

inclusiv așteptările; o oră pentru pledarea în fața instanței de apel; cinci ore pentru

întocmirea și prezentarea referinței la Curtea Supremă de Justiție. Astfel, scopul pus

în fața avocatului a fost realizat pe deplin și acțiunea înaintată de SC „Regatex-Grup”

SRL a fost respinsă integral.

Prin hotărârea din 21 decembrie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de ÎM „EXDRUPO” și s-a

încasat de la SC „Regatex-Grup” SRL în beneficiul ÎM „EXDRUPO” cheltuielile de

judecată suportate: taxa de stat achitată în sumă de 10000 lei și cheltuielile de

asistență juridică în sumă de 10000 lei, în total suma de 20000 lei; s-a respins ca

neîntemeiată pretenția cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată suportate,

2

constituite din onorariul de succes în sumă de 105964 lei.

Prin încheierea din 23 ianuarie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani)

s-a respins cererea reprezentantului ÎM „EXDRUPO” cu privire la emiterea unei

hotărâri suplimentare la hotărârea din 21 decembrie 2016 a Judecătoriei Buiucani,

mun.Chișinău, dosarul nr. 2c-104/2016.

Prin decizia din 28 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de

apel depusă de SC „Regatex-Grup” SRL împotriva hotărârii din 21 decembrie 2016

a Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău; s-a admis cererea de apel și cererea de recurs

depuse de ÎM „EXDRUPO” împotriva hotărârii din 21 decembrie 2016 a

Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău și a încheierii din 23 ianuarie 2017 a

Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) și s-a casat hotărârea din 21 decembrie 2016

a Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău și încheierea din 23 ianuarie 2017 a

Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani); s-a adoptat o nouă hotărâre prin care s-a

încasat de la SC „Regatex-Grup” SRL în beneficiul ÎM „EXDRUPO” suma de

10000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, suma de 10000 lei cu titlu de

taxă de stat achitată în ordine de apel la examinarea dosarului nr.2e-7567/11-SC

„Regatex-Grup” SRL împotriva ÎM „EXDRUPO” cu privire la încasarea clauzei

penale și a dobânzii de întârziere, suma de 600 lei cu titlu de taxă de stat la depunerea

prezentei acțiuni în instanța de fond, suma de 450 lei cu titlu de taxă de stat la

depunerea cererii de apel; în rest s-au respins ca neîntemeiate cerințele ÎM

„EXDRUPO” împotriva SC „Regatex-Grup” SRL cu privire la încasarea sumei de

105964 lei cu titlu de onorariu de succes, a sumei de 3178, 92 lei la depunerea

prezentei acțiuni în instanța de fond și a sumei de 1933 lei cu titlu de taxă de stat la

depunerea cererii de apel.

La 20 noiembrie 2017 ÎM „EXDRUPO” a declarat recurs împotriva deciziei

din 28 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea parțială a deciziei

instanței de apel în partea respingerii cerințelor ÎM „EXDRUPO” privind încasarea

sumei de 105964 lei cu titlu de onorariu de succes, a sumei de 3178,92 lei cu titlu de

taxă de stat la depunerea acțiunii în instanța de fond și a sumei de 1933 lei cu titlu

de taxă de stat la depunerea cererii de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri de

admitere integrală a pretențiilor din cererea de chemare în judecată depusă de ÎM

„EXDRUPO” împotriva SC „Regatex-Grup” SRL.

În motivarea recursului a invocat că decizia instanței de apel este ilegală și

pasibilă casării, deoarece nu corespunde exigențelor principiului nr. 6 al

Recomandării nr. R(84)5 privind principiile de procedură civilă menite pentru

ameliorarea funcționării justiției, adoptată de Comitetul Miniștrilor al Consiliului

Europei la 28 februarie 1984, conform căruia decizia instanței de apel trebuie să

corespundă tuturor normelor de drept, să fie clară, înțeleasă de părțile implicate în

litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate

de apelant și intimat, adică formulările din conținutul deciziei trebuie să corespundă

exigențelor de: corectitudine, certitudine, concretețe, deplinătate, claritate,

consecutivitate, logică, elocvență, lipsă de rezerve, sobrietate, oficialitate, pertinență

și să nu lase părților impresia că nu au fost auzite. În opinia recurentei, în mod

special, nu corespunde tuturor normelor de drept și nu răspunde în mod sigur și

expres la obiecțiile formulate de recurent în procesul examinării cererii de apel.

Astfel, în opinia sa, se conturează încălcarea normelor de drept material și de drept

3

procedural.

Consideră că abordarea chestiunii referitor la onorariul de succes atât de către

prima instanță, cât și de instanța de apel este destructivă, contrară principiului

echității și principiului reparării integrale a prejudiciului.

Opinează că, hotărârea primei instanțe este contrară principiului reparării

integrale a prejudiciului, care rezultă din prevederile art. 14 Cod civil și art. 94 Cod

de procedură civilă. Or, prima instanță a respins capătul de cerere privind încasarea

onorariului de succes fără a ține cont de acest principiu. În speță, în opinia recurentei,

instanța de apel nici nu a purces la aprecierea rezonabilității cuantumului onorariului

de succes, pur și simplu respingând acest capăt de cerere. Astfel, instanța de apel nu

și-a motivat corespunzător soluția sa, contrar exigențelor impuse de art. 6 § 1 CEDO

privind hotărârea motivată.

În conformitate cu art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 28 iunie 2017, iar ÎM „EXDRUPO”

a declarat recurs la 20 noiembrie 2017.

Materialele cauzei atestă că decizia contestată a fost expediată participanților

la proces la 12 septembrie 2017, conform scrisorii de însoțire (f.d.161), însă date

despre recepționarea acesteia de către recurentă lipsesc. Astfel, recursul se consideră

a fi declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de ÎM „EXDRUPO”, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de ÎM „EXDRUPO” nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

4

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de ÎM „EXDRUPO”.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Întreprinderea Municipală Regia

Exploatare a Drumurilor și Podurilor „EXDRUPO” împotriva deciziei din 28 iunie

2017 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecători Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

5