2r-178/18 — cu privire la încasarea indemnizației și repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la încasarea indemnizaţiei şi repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- termenul de declarare a apelului, restituirea cererii de apel
2r-178/18 — cu privire la încasarea indemnizației și repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
prima instanță: V. Nichitenco 2r-178/18
instanța de apel: L. Bulgac, Gr. Dașchevici, S. Gîrbu
DECIZIE
7 martie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Luiza Gafton
examinând recursul declarat de către Andrei Vulpe
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Andrei Vulpe
împotriva Primăriei comunei Zaim r-nul Căușeni, Primarului comunei Zaim r-nul
Căușeni, Ion Veste și contabilului-șef Tatiana Dragan cu privire la încasarea
indemnizației și repararea prejudiciului moral
împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2017, prin
care a fost restituită cererea de apel
constată:
La 19 februarie 2016, Andrei Vulpe a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Primăriei comunei Zaim r-nul Căușeni, Primarului comunei Zaim r-nul
Căușeni Ion Veste și contabilului-șef Tatiana Dragan cu privire la încasarea
indemnizației și repararea prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii a invocat că din anul 1983 până în anul 1999 a activat
în funcția de președinte al Sovietului sătesc Zaim, iar din anul 1996 până în anul
2002 a activat în funcția de specialist pentru reglementarea proprietății funciare la
Primăria comunei Zaim r-nul Căușeni.
Menționează că în perioada anilor 2002-2003 a activat în funcția de Primar
interimar al Primăriei comunei Zaim r-nul Căușeni, iar în perioada anilor 2003-
2007 ca Primar al Primăriei comunei Zaim r-nul Căușeni.
Indică că în urma expirării mandatului de primar, contabilitatea Primăriei
comunei Zaim r-nul Căușeni i-a achitat drepturile salariale, însă nu i-au fost
achitate indemnizațiile care i se cuvin, în conformitate cu prevederile art. 25 din
Legea serviciului public nr. 443 din 4 mai 1995 și art. 42 din Legea cu privire la
funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158 din 4 iulie 2008, la care
consideră că Primăria comunei Zaim r-nul Căușeni trebuia să-i achite 15 % din
salariu de funcție.
1
Solicită admiterea acțiunii, obligarea Primăriei comunei Zaim r-nul Căușeni
să-i achite indemnizațiile în mărime de 160677,45 lei și compensarea prejudiciului
moral în sumă de 40000 lei.
La 22 martie 2016, Andrei Vulpe a depus o cerere de concretizare a
cerințelor din acțiune, prin care a solicitat admiterea acțiunii, obligarea Primăriei
comunei Zaim r-nul Căușeni să-i achite indemnizațiile în mărime de 204131,10 lei
și compensarea prejudiciului moral în sumă de 40000 lei.
În ședința de judecată a primei instanțe din 15 mai 2017, Andrei Vulpe din
nou și-a modificat cerințele, solicitând obligarea Primăriei comunei Zaim r-nul
Căușeni să-i achite indemnizațiile în mărime de 55910,99 lei și a prejudiciului
moral în sumă de 40000 lei.
Prin hotărârea Judecătoriei Căușeni sediul central din 15 mai 2017, acțiunea
a fost respinsă, ca fiind tardivă.
La 20 iunie 2017, Andrei Vulpe a declarat apel împotriva hotărârii
Judecătoriei Căușeni sediul Central din 15 mai 2017, prin care a solicitat admiterea
apelului, casarea hotărârii primei instanțe și admiterea acțiunii.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2017, a fost
restituită cererea de apel declarată de către Andrei Vulpe împotriva hotărârii
Judecătoriei Căușeni sediul Central din 15 mai 2017, din motiv că apelul a fost
depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen.
La 24 ianuarie 2018, Andrei Vulpe a declarat recurs împotriva încheierii
Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2017, prin care a solicitat admiterea
recursului, casarea încheierii recurate și a hotărârii primei instanțe, cu admiterea
acțiunii.
În motivarea recursului a invocat că prima instanță respingând acțiunea ca
tardivă, nu a motivat în baza cărei legi a fost depășit termenul de prescripție a
acțiunii.
Insistă că nu a depășit termenul de înaintare a acțiunii, deoarece dânsul are
dreptul de a primi indemnizațiile până la împlinirea limitei de vârstă de 62 ani.
Remarcă că în conformitate cu prevederile art. 25 alin. (5) din Legea
serviciului public nr. 443 din 4 mai 1995, în cazul pensionării anticipate sau
obținerii dreptului la pensie pentru limită de vârstă sau în cazul încetării
contractului individual de muncă, funcționarul public, la cererea lui scrisă,
beneficiază, pentru fiecare an complet de activitate în serviciul public, de dreptul la
o indemnizație unică în proporție de 50% din salariul de funcție.
Obiectează că instanța de apel s-a retras în camera de deliberare și revenind
a dat citire deciziei adoptate, fără a audia părțile.
În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului
împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
Din materialele dosarului rezultă că copia încheierii recurate a fost expediată
în adresa părților la 12 ianuarie 2018, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire
(f. d. 102), careva date cu privire la recepționarea acesteia de către recurent la
materialele dosarului lipsesc.
2
Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a
declarat recursul împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din
30 noiembrie 2017, în termen.
În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se
examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului
și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără
participarea părților.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care
urmează a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel, din considerentele
ce urmează.
În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce
examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să
mențină încheierea din considerentele ce urmează.
După cum rezultă din materialele dosarului, prin încheierea Curții de Apel
Chișinău din 30 noiembrie 2017, a fost restituită cererea de apel declarată de către
Andrei Vulpe împotriva hotărârii Judecătoriei Căușeni sediul Central din
15 mai 2017, din motiv că apelul a fost depus în afara termenului legal, iar
apelantul nu solicită repunerea în termen.
La adoptarea acestei soluții instanța de apel și-a fundamentat concluziile pe
dispozițiile art. 369 alin. (1) lit. b) CPC, care statuează că instanța de apel restituie,
printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar
apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze
repunerea în termen.
Verificând legalitatea încheierii instanței de apel, în raport cu motivele
recursului și cadrul legal aplicabil speței, instanța de recurs constată justificată
concluzia instanței de apel cu privire la depunerea apelului de către Andrei Vulpe,
în afara termenului legal.
În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs reține prevederile art. 362
alin. (1) CPC, potrivit cărora termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de
la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.
Cu referire la prevederile enunțate, instanța de recurs constată că dispozitivul
hotărârii Judecătoriei Căușeni sediul Central a fost pronunțat la 15 mai 2017, prin
urmare termenul de 30 zile pentru depunerea cererii de apel, prevăzut de art. 362
alin. (1) CPC, a expirat la 14 iunie 2017.
Cu toate acestea apelul împotriva hotărârii Judecătoriei Căușeni sediul
Central din 15 mai 2017 a fost depus de către Andrei Vulpe, numai la
20 iunie 2017, prin urmare cu depășirea termenului legal.
Este de menționat că Andrei Vulpe a fost prezent la ședința de judecată a
primei instanțe din 15 mai 2017, în prezența lui fiind dat citirii și dispozitivul
hotărârii, iar după pronunțarea dispozitivului hotărârii, părților le-a fost explicată
procedura și termenul de atac a hotărârii, fapt ce se oglindește direct din procesul –
verbal al ședinței de judecată al primei instanțe din 15 mai 2017 (f. d. 77-79).
3
Ca urmare, Andrei Vulpe având la cunoștință despre existența prezentului
litigiu și soluția dată de prima instanță, trebuia să întreprindă toate măsurile
necesare, după cum sugerează atât jurisprudența națională cât și a CtEDO, de a
proteja drepturile sale de acces la instanță prin efectuarea în termenul legal a
tuturor acțiunilor procedurale, inclusiv și prin depunerea în termenul legal a cererii
de apel.
Pe cale de consecință se va menționa și faptul că, deși cererea de apel a fost
depusă tardiv, o solicitare cu privire la repunerea apelului în termen, în ordinea
stabilită la art. 116 CPC, Andrei Vulpe nu a înaintat.
Astfel fiind, se atestă legalitatea încheierii Curții de Apel Chișinău din
30 noiembrie 2017, prin care a fost restituită lui Andrei Vulpe cererea de apel, din
motiv că apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu a solicitat
repunerea în termen a apelului.
Instanța de recurs va respinge argumentul recurentului Andrei Vulpe precum
că instanța de apel, adoptând încheierea recurată, nu a audiat părțile în proces.
Și asta deoarece, din actele pricinii, inclusiv procesul-verbal al ședinței de
judecată al instanței de apel din 30 noiembrie 2017, rezultă cu certitudine că
instanța de apel, la ședința respectivă, a pus în discuție doar chestiunea cu privire la
punerea pe rol a cererii de apel, corespunzător, ascultând opinia părților, inclusiv a
lui Andrei Vulpe, cu privire la chestiune dată (f. d. 97-98).
Or, audierea părților pe marginea cererii de apel, la faza soluționării
chestiunii cu privire la punerea pe rol a cererii de apel, este inoportună.
De altfel, și susținerea recurentului Andrei Vulpe precum că apelul a fost
depus de el la data de 15 iunie 2017, se constată a fi abuzivă.
Și asta deoarece, pe lângă faptul că Andrei Vulpe nu a demonstrat prin probe
veridice inexactitatea datei de înregistrare (20 iunie 2017) aplicată pe cererea de
apel prin ștampila Judecătoriei Căușeni sediul central, chiar dacă și de admis
ipotetic că apelul a fost depus și înregistrat la 15 iunie 2017, după cum se invocă,
nici acest fapt nu ar justifica depunerea cererii de apel împotriva hotărârii
Judecătoriei Căușeni sediul Central din 15 mai 2017 în termenul legal, ori după
cum a fost deja menționat, termenul de 30 zile de declarare a apelului a expirat la
data de 14 iunie 2017.
Aceste constatări justifică posibilitatea instanței de recurs de a nu se expune
cu privire la alte argumente invocate în recurs de către Andrei Vulpe, care, de
altfel, se referă la fondul cauzei.
Instanța de recurs va menționa că soluția adoptată de instanța de apel prin
încheierea recurată este compatibilă și cu respectarea garanțiilor unui proces
echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru
Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, având în vedere că
prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea apelului ar împiedica
rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii
judecătorești emise în prima instanță și ar leza, în acest mod, principiul securității
raporturilor juridice.
4
Drept urmare, admiterea spre examinare a unui apel tardiv, ar avea un efect
incompatibil cu principiul securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6
din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale și ar încălca dreptul intimaților la un proces echitabil.
Față de cele ce preced și având în vedere că încheierea instanței de apel este
întemeiată și legală, iar criticele invocate de către recurent sunt nejustificate,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierea
instanței de apel.
În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
decide:
Se respinge recursul declarat de către Andrei Vulpe.
Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2017, în
cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Andrei Vulpe împotriva
Primăriei comunei Zaim r-nul Căușeni, Primarului comunei Zaim r-nul Căușeni,
Ion Veste și contabilului-șef Tatiana Dragan cu privire la încasarea indemnizației și
repararea prejudiciului moral.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Luiza Gafton
5