2ra-355/18 — declararea nulității contractului de vânzare - cumpărare

Dosarul nr. 2ra-355/18

Instanța de fond: Judecătoria Sîngerei – I. Malcoci

Instanța de apel: CA Bălți – A. Gheorghieș, A. Toderaș, A. Albu

Î N C H E I E R E

07 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru,

judecători Iuliana Oprea, Maria Ghervas,

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Dinu Gîndac,

în cauza civilă la acțiunea lui Dinu Gîndac împotriva lui Nicolae Surdu,

intervenienți accesorii Ion Debrianschi și notarul public Sergiu Plăcintă cu privire la

declararea nulității contractului de vânzare – cumpărare,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din data de 26 septembrie 2017, prin care

s-a respins apelul declarat, s-a menținut hotărârea primei instanțe,

C O N S T A T Ă:

Dinu Gîndac la data de 20 octombrie 2015 s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva lui Nicolae Surdu, intervenient accesoriu Ion Debrianschi, prin care a

solicitat declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare nr. 7384 din 12 aprilie

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat, că în anul 2012 a împrumutat de la

Nicolae Surdu suma de 6000 euro, urmând să achite o dobândă lunară de 600 euro

pentru suma oferită cu titlu de împrumut, însă acesta din urmă insista asupra asigurării

împrumutului prin gaj, ce ar fi acoperi suma de 6 000 euro.

Reclamantul, deținând cu drept de proprietate bunul imobil, cu nr. cadastral

xxxxx, situat în s. Corlăteni, r-nul Rîșcani, care constituie secție de producere a ușilor și

ferestrelor din termopan, s-a adresat la o agenție de consulting, care a evaluat bunul la

suma de 382 000 lei.

Pentru a înregistra contractul de gaj s-a adresat la notarul Sergiu Plăcintă, unde a

aflat că trebuie să achite pentru contractul de gaj suma de 8 000 lei, iar din considerentul

că suma era exagerat de mare, s-a adresat la ÎS ”Cadastru”, care a evaluat bunul la suma

de 39 866 lei.

La data de 12 aprilie 2012, din motivul că valoarea bunului evaluată de către ÎS

”Cadastru” nu acoperea valoarea împrumutului, între Dinu Gîndac și Nicolae Surdu a

1

fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 7384 a bunului imobil cu nr. cadastral

xxxxx, situat în s. Corlăteni, r-nul Rîșcani, cu condiția anulării acestuia la momentul

restituirii sumei împrumutate.

Dinu Gîndac mai menționează, că peste o lună a restituit lui Nicolae Surdu suma

de 3 000 euro și dobânda 600 euro. Referitor la suma rămasă de 3 000 euro au convenit

că o va folosi în continuare, achitând dobânda lunară de 300 euro.

În luna decembrie 2012 a aflat că Nicolae Surdu și-a înregistrat dreptul de

proprietate asupra bunului imobil la ÎS ”Cadastru”, fără acordul său.

Mai indică, că la data de 12 septembrie 2013 a aflat că din încăperi au fost sustrase

aparatajul de confecționare a ușilor și ferestrelor și toate bunurile materiale, iar încăperea

a fost vândută de către Nicolae Surdu lui Ion Debrianschi.

Menționează că, nu a avut intenția de a vinde bunul imobil din s. Corlăteni, or

acolo își realiza activitatea de producere a ușilor și ferestrelor din termopan. Mai mult ca

atât prețul real a imobilului este de 382 000 lei.

Prin încheierea Judecătoriei Sîngerei din 24.11.2015 a fost atras în proces, în

calitate de intervenient accesoriu notarul public Sergiu Plăcintă. (f.d.65, vol.I).

Prin hotărârea Judecătoriei Sîngerei din 10 iunie 2016 s-a respins integral cererea

de chemare în judecată formulată de Dinu Gîndac. (f.d.129, 136-139, vol.I).

Curtea de Apel Bălți prin decizia din data de 26 septembrie 2017 a respins apelul

declarat de către Dinu Gîndac, a menținut hotărârea primei instanțe. ( f.d. 215, 216-221)

Invocând ilegalitatea deciziei instanței de apel, la data de 02 ianuarie 2018 Dinu

Gîndac a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței

de apel și a hotărârii primei instanțe cu remiterea cauzei la rejudecare în prima instanță.

( f.d.2-5, vol.II)

În motivarea recursului recurentul a indicat, că atât instanța de apel cât și instanța

de fond nu au constatat și nu au elucidat de deplin toate circumstațele importante pentru

soluționarea cauzei.

Recurentul indică, că deși instanțele de judecată au admis demersul cu privire la

audierea martorilor, nu i-a citat în cadrul ședințelor de judecată, prin urmare i-a fost lezat

dreptul acestuia de a prezenta probe în susținerea poziției sale.

Mai mult, acesta a depus plângere în organele de drept pe marginea acțiunilor lui

Nicolae Surdu, care prin înșelăciune și abuz de încredere sub pretextul acordării unui

împrumut în mărime de 6 000 euro, a însușit bunul imobil litigios.

În conformitate cu art. 434 alin. 1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de

la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă, că decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată la 26

septembrie 2017, expediată în adresat participanților la proces la data de 30 octombrie

2017, potrivit avizului de recepție Dinu Gîndac a recepționat decizia contestată la data de

02 noiembrie 2017. ( f.d. 225, vol.I)

În aceste circumstanțe recursul depus la data de 02 ianuarie 2018 de către Dinu

Gîndac, este depus în termen.

2

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Dinu Gîndac

este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că

recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată

au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute

ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt

inadmisibil în recurs.

Potrivit regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, al. 2, 3 și 4 CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 al.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt în

drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră

că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate

eronat, iar alin. 4 stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. 3

constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au

dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de

recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă

în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 al. 2, 3 și 4.

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către

Dinu Gîndac asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții

de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată,

primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care

este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

3

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de

admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată

a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă

recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Dinu Gîndac inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 431, alin. 1, art. 433, lit. a), 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

D I S P U N E:

Recursul, declarat de către Dinu Gîndac, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecători Iuliana Oprea

Maria Ghervas

4