3ra-135/18 — contestarea actului administrativ

3ra-135/18 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

prima instanță: D. Chistol dosarul nr. 3ra-135/18

instanța de apel: A. Minciuna, G. Dașchevici, V. Sîrbu

D E C I Z I E

28 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul – Valeriu Doagă

Judecătorii – Svetlana Filincova, Tamara Chișca-Doneva,

Mariana Pitic, Nina Vascan

examinând recursul declarat de reprezentantul Inspectoratului General al Poliției

al Ministerului Afacerilor Interne, Sergiu Malîi împotriva deciziei Curții de Apel

Chișinău din 11 octombrie 2017,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Gojan Ion

împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne,

intervenient accesoriu Ministerul Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului

administrativ,

c o n s t a t ă:

La 11 iulie 2016 Gojan Ion a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la

contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a invocat că, la 28 aprilie 2016 a solicitat IGP al MAI

recalcularea și includerea în vechimea de muncă pentru stabilirea pensiei pe linia MAI

perioada de activitate în funcția de inspector al Secției combatere a crimei organizate

și corupției în județul Tighina a Direcției combatere a crimei organizate și corupție al

IGP pentru perioada 18 februarie 2000 – 07 septembrie 2001, cu avantaje, în

corespundere cu pct. 4 alin. (2) din Hotărîrea Guvernului nr. 372 din 18 iunie 1993

„Cu privire la principiile de activitate și protecție socială a observatorilor militari și

contingentului pentru regimul de încetare a focului și securitate în zona de conflict”.

Menționează, că prin scrisoarea IGP al MAI nr. 34/3-1034 din 13 mai 2016 i s-a

comunicat că recalcularea solicitată se efectuează după eliberarea din serviciu, la

cererea titularului acestui drept.

Afirmă că, la 01 iunie 2016 a depus un raport prin care a solicitat să i se

comunice care este stagiul său de muncă la situația zilei de 01 iunie 2016 și dacă la 28

iunie 2016 o să poată beneficia de pensie pentru vechime în serviciu.

Relevă că, prin scrisoarea nr. 34/3-1415 din 28 iunie 2016 IGP al MAI i-a

comunicat că la data de 01 iunie 2016, vechimea calendaristică în cadrul

subdiviziunilor MAI constituie 21 de ani 6 luni și 9 zile. Totodată i s-a comunicat că la

1

calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei urmează de luat în calcul

vechimea calendaristică în cadrul subdiviziunilor MAI, iar pentru perioada indicată,

urmează a fi calculată cu avantaje la stabilirea pensiei pe linia MAI, în cazul probării

cu acte confirmatoare a executării permanente a atribuțiilor funcționale cît și dislocării

subdiviziunii în care a activat, nemijlocit în zona de securitate.

Consideră că răspunsurile sunt iraționale, deoarece Secția combatere a crimei

organizate și corupției în județul Tighina a Direcției combatere a crimei organizate și

corupție al IGP în care a activat în perioada 18 februarie 2000 – 07 septembrie 2001,

s-a aflat în subordinea MAI.

Opinează că IGP al MAI a refuzat să-i calculeze perioada de activitate

nominalizată cu avantaje cîte o zi și jumătate vechime în muncă pentru fiecare zi de

aflare în zona de securitate în corespundere cu pct.4 alin. (2) din Hotărîrea Guvernului

nr. 372 din 18 iunie 1993.

În urma concretizării pretențiilor, solicită admiterea acțiunii, declararea ilegală a

răspunsului IGP al MAI nr. 34/3-1415 din 28 iunie 2016, obligarea IGP al MAI de a

recalcula vechimea în muncă a lui Gojan Ion, cu includerea în ea a avantajelor, cîte o

zi și jumătate vechime în muncă pentru fiecare zi de serviciu, în corespundere cu pct.4

alin. (2) din Hotărîrea Guvernului nr. 372 din 18 iunie 1993 „Cu privire la principiile

de activitate și protecție socială a observatorilor militari și contingentului pentru

regimul de încetare a focului și securitate în zona de conflict”, pentru perioada

efectuării serviciului în cadrul Secției combatere a crimei organizate și corupției în

județul Tighina a Direcției combatere a crimei organizate și corupție al IGP pentru

perioada de activitate 18 februarie 2000 – 07 septembrie 2001, recunoașterea dreptului

de a beneficia de pensie pentru vechime în serviciu începînd cu 28 iunie 2016.

Judecătoria Centru, mun. Chișinău prin încheierea protocolară din 27 octombrie

2016 a atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Ministerul Afacerilor

Interne (f.d.48).

Judecătoria Chișinău, sediul Centru prin hotărîrea din 12 mai 2017 a admis

acțiunea, a declarat neîntemeiat răspunsul Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne nr. 34/3-1415 din 28 iunie 2016, a obligat Inspectoratul

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne de a efectua lui Gojan Ion

recalcularea vechimii în muncă, cu includerea în ea a avantajelor, cîte o zi și jumătate

vechime în muncă pentru fiecare zi de serviciu, în corespundere cu pct.4 alin. (2) din

Hotărîrea Guvernului nr. 372 din 18 iunie 1993 „Cu privire la principiile de activitate

și protecție socială a observatorilor militari și contingentului pentru regimul de

încetare a focului și securitate în zona de conflict”, pentru perioada efectuării

serviciului în cadrul Secției combatere a crimei organizate și corupției în județul

Tighina a Direcției combatere a crimei organizate și corupție al Inspectoratului

General al Poliției, pentru perioada de activitate 18 februarie 2000 – 07 septembrie

2001.

Prima instanță a constatat că IGP al MAI a refuzat să-i calculeze lui Gojan Ion

perioada de activitate în funcția de inspector al Secției combatere a crimei organizate și

corupției în județul Tighina a Direcției combatere a crimei organizate și corupție al

IGP pentru perioada 18 februarie 2000 – 07 septembrie 2001, cu avantaje cîte o zi și

jumătate vechime în muncă pentru fiecare zi de aflare în zona de securitate în

corespundere cu pct. 4 alin. (2) din Hotărîrea Guvernului nr. 372 din 18 iunie 1993.

2

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 11 octombrie 2017 a respins apelul

declarat de Inspectoratul General al Poliției și a menținut hotărîrea Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru din 12 mai 2017.

La 27 noiembrie 2017 reprezentantul Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne, Sergiu Malîi a depus cerere de recurs împotriva

deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 octombrie 2017, solicitînd admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe, cu emiterea

unei noi hotărîri de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat motivele de fapt ale cauzei, menționînd că

instanțele inferioare au interpretat eronat normele de drept.

Consideră că instanțele inferioare nu au luat în considerare că din conținutul

extrasului din dosarul personal al intimatului, vechimea calendaristică al ultimului în

cadrul subdiviziunilor MAI la 01 iunie 2016 constituie 21 de ani 10 luni și 9 zile, însă

de dreptul la pensie pentru vechime în muncă pot beneficia militarii care au îndeplinit

serviciu prin contract, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne care pînă la 01 iulie 2016 au o vechime în serviciu de cel puțin 22 de

ani și 6 luni, în sensul art. 13 alin. (1) lit.a) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și

a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544

din 23 iunie 1993 (în continuare –Legea nr. 1544/1993).

Opinează că perioada indicată în cererea de chemare în judecată urmează a fi

calculată cu avantaje la stabilirea pensiei pe linia MAI, exclusiv în cazul probării cu acte

confirmatorii a exercitării permanente a atribuțiilor funcționale cît și dislocării

subdiviziunii în care persoana a activat, nemijlocit în zona de securitate.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de

reprezentantul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne,

Sergiu Malîi urmează a fi admis, casată decizia instanței de apel cu remiterea cauzei

spre rejudecare în instanța de apel pentru următoarele.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate

cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 442 alin.(1) din Codul de procedură civilă, judecând

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate

în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a

administra noi dovezi.

Materialele cauzei atestă că, conform fișei personale a lui Gojan Ion se confirmă

că ultimul a activat printre altele, în perioada 18 februarie 2000 – 07 septembrie 2001

ca inspector al Secției combatere a crimei organizate și corupție în județul Tighina,

Direcția de combatere a crimei organizare și corupție a IGP (f.d. 10).

La 28 aprilie 2016 Gojan Ion a depus un raport către IGP al MAI, prin care a

solicitat recalcularea și includerea în vechimea în muncă pentru stabilirea pensiei pe

linia MAI, perioada 18 februarie 2000 – 07 septembrie 2001 în care a activat în

calitate de inspector al Secției combatere a crimei organizate și corupție în județul

Tighina, Direcția de combatere a crimei organizare și corupție a IGP, cu avantaje, în

conformitate cu pct. 4 alin. (2) din Hotărîrea Guvernului nr. 372 din 18 iunie 1993 „Cu

3

privire la principiile de activitate și protecție socială a observatorilor militari și

contingentului pentru regimul de încetare a focului și securitate în zona de conflict”

(f.d.6).

Prin scrisoarea IGP al MAI nr. 34/3-1034 din 13 mai 2016 i-a comunicat lui

Gojan Ion că recalcularea solicitată se efectuează după eliberarea din serviciu, la

cererea titularului acestui drept (f.d.8).

La 03 iunie 2016 Gojan Ion a depus un raport către IGP al MAI prin care a

solicitat să i se comunice care este stagiul său de muncă la situația zilei de 01 iunie

2016 și dacă la 28 iunie 2016 o să poată beneficia de pensie pentru vechime în serviciu

(f.d.7).

Prin scrisoarea nr. 34/3-1415 din 28 iunie 2016 IGP al MAI i-a comunicat lui

Gojan Ion că la data de 01 iunie 2016, vechimea calendaristică în cadrul

subdiviziunilor MAI constituie 21 de ani 6 luni și 9 zile. Totodată i-a comunicat că la

calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei urmează de luat în calcul

vechimea calendaristică în cadrul subdiviziunilor MAI, iar pentru perioada indicată,

urmează a fi calculată cu avantaje la stabilirea pensiei pe linia MAI, în cazul probării

cu acte confirmatoare a executării permanente a atribuțiilor funcționale cît și dislocării

subdiviziunii în care a activat, nemijlocit în zona de securitate (f.d.9).

Verificînd legalitatea deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 iunie 2017,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție constată că aceasta a fost emisă cu încălcarea normelor legale.

Conform art. 1 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10

februarie 2000, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său,

recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin

nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios

administrativ competente pentru a obține anularea actului, recunoașterea dreptului

pretins și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

Articolul 3 alin. (1) lit. a) din aceeași lege prevede că, obiect al acțiunii în

contenciosul administrativ îl constituie actele administrative, cu caracter normativ și

individual, prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane,

inclusiv al unui terț, emise de autoritățile publice și autoritățile asimilate acestora în

sensul prezentei legi.

În conformitate cu art. 18 lit.c) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544

din 23.06.1993, la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei în

conformitate cu art.13 lit.a) militarilor care statisfac servicu prin contract, persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, al cărui mod este

stabilit de Guvern, se ia în calcul timpul de îndeplinire a serviciului în condiții

deosibite - în condițiile avantajoase respective inclusiv în condițiile stabilite de

legislație pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Punctul 8 lit. c) din Hotărîrea Guvernului nr. 78 din 21.02.1994 cu privire la

modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor

militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne colaboratorilor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției

și sistemului penitenciar (în redacția Hotărîrii Guvernului nr.1110 din 11.09.2003) (în

continuare – Hotărîrea Guvernului nr. 78 din 21.02.1994), la calcularea vechimii în

4

muncă pentru stabilirea pensiei militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor, afacerilor interne

militarilor și ale persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne colaboratorii Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției și

sistemului penitenciar, se acordă următoarele înlesniri o lună și jumătate vechime în

muncă pentru o lună de serviciu în timpul executării serviciului în subdiviziunile de

poliție dislocate în municipiul Bender și raionul Dubăsari pe perioada regimului de

securitate în zona conflictului armat.

În baza art. 4 din Hotărîrea Guvernului cu privire la principiile de activitate și

protecție socială a observatorilor militari și contingentului pentru regimul de încetare a

focului și securitate în zona de conflict nr. 372 din 18 iunie 1993, durata aflării în

contingentul militar sau grupul de observatori, în perioada regimului de securitate în

zona conflictului armat se include în vechimea în muncă pentru stabilirea pensiei,

luîndu-se în calcul pentru fiecare zi de aflare în zona de securitate cîte o zi și jumătate

vechime în muncă. Durata serviciului permanent din subdiviziunile de poliție dislocate

în municipiul Bender și raionul Dubăsari în perioada regimului de securitate în zona

conflictului armat se include în vechimea în muncă pentru stabilirea pensiei, luîndu-se

în calcul cîte o zi și jumătate vechime în muncă pentru fiecare zi de aflare în zona de

securitate

În debutul verificării legalității hotărîrilor instanțelor inferioare, Colegiul

menționează că prima instanță, dar și instanța de apel nu s-au expus asupra tuturor

pretențiilor înaintate de Gojan Ion, or în conformitate cu art. 240 alin. (3) din Codul de

procedură civilă, instanța judecătorească adoptă hotărîrea în limitele pretențiilor

înaintate de reclamant.

În acest sens, Gojan Ion în cererea de chemare în judecată solicită obligarea IGP

al MAI de a recalcula vechimea în muncă, cu includerea în ea a avantajelor, cîte o zi și

jumătate vechime în muncă pentru fiecare zi de serviciu, în corespundere cu pct.4 alin.

(2) din Hotărîrea Guvernului nr. 372 din 18 iunie 1993 „Cu privire la principiile de

activitate și protecție socială a observatorilor militari și contingentului pentru regimul

de încetare a focului și securitate în zona de conflict”, pentru perioada efectuării

serviciului în cadrul Secției combatere a crimei organizate și corupției în județul

Tighina a Direcției combatere a crimei organizate și corupție al IGP pentru perioada

de activitate 18 februarie 2000 – 07 septembrie 2001 și recunoașterea dreptului de a

beneficia de pensie pentru vechime în serviciu începînd cu 28 iunie 2016 (f.d.5).

Astfel, contrar normei de drept citate supra, instanțele inferioare nu s-au expus

asupra cerinței cu privire la recunoașterea dreptului lui Gojan Ion de a beneficia de

pensie pentru vechime în serviciu începînd cu 28 iunie 2016. Or, din procesul-verbal

al ședinței de judecată din 27 octombrie 2016 (f.d.48), în prima instanță,

reprezentantul lui Gojan Ion, avocatul Moțarschi Vadim a susținut integral cererea de

chemare în judecată solicitînd expres recunoașterea dreptului lui Gojan Ion de a

beneficia de pensie pentru vechime în serviciu începînd cu 28 iunie 2016. Mai mult,

din explicațiile scrise și anexate la materialele cauzei se atestă aceeași solicitare

(f.d.24).

Prin urmare, abținerea instanțelor inferioare de la furnizarea unui răspuns explicit

în privința cerinței cu privire la recunoașterea dreptului lui Gojan Ion de a beneficia de

5

pensie pentru vechime în serviciu începînd cu 28 iunie 2016 constituie o încălcare a

art. 6 §1 CEDO, deoarece aceasta a fost neglijată și lăsată într-o stare de incertitudine.

În altă ordine de idei, Colegiul menționează că Ministerul Afacerilor Interne

figurează în cadrul procesului în calitate de intervenient accesoriu, însă la materialele

cauzei lipsește actul de dispoziție judecătoresc prin care a fost atras, în pofida faptului

că în procesul-verbal al ședinței de judecată din 27 octombrie 2016 (f.d.48) există

mențiunea că prin încheiere separată se atrage în proces în calitate de intervenient

accesoriu Ministerul Afacerilor Interne. Or, în conformitate cu art. 269 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, în raport cu art. 67 alin. (3) din aceeași lege, dispozițiile

primei instanțe sau ale judecătorului prin care pricina nu se soluționează în fond se

emit în formă de încheiere. Aceasta se emite în camera de deliberare în condițiile

art.48.

Odată ce în procesul-verbal se face mențiunea că s-a emis încheiere separată de

atragere în proces a unei părți, se impune ca la materialele cauzei să existe o încheiere

în acest sens. Respectiv, instanța de recurs ajunge la concluzia că intervenientul

accesoriu MAI nu a fost atras corect, întrucît nu există actul de dispoziție judecătoresc

care atestă acest fapt.

În altă ordine de idei, instanța de recurs menționează că pentru justa soluționare a

cauzei în sarcina instanțelor inferioare intra necesitatea de a determina scopul urmărit

de Gojan Ion la solicitarea recalculării vechimii în muncă în perioada activității sale în

cadrul organelor afacerilor interne, reieșind din faptul că legislația aplicabilă

intervalului solicitat de recurent cu titlu de vechime în muncă, enumeră mai multe

categorii, de unde rezultă că fiecare dintre aceste categorii este distinctă față de

cealaltă și, prin urmare, și drepturile conferite de acestea sunt distincte, întrucît

vechimea în muncă constituie criteriul pentru încheierea contractelor individuale de

muncă, pentru promovare în funcție și pentru asigurarea cu pensii.

În acest sens, instanțele inferioare urmau să analizeze solicitările din cererea de

chemare în judecată înaintată de Gojan Ion în raport cu temeiurile în baza cărora își

consolidează pretențiile și cerințele înaintate în cererea prealabilă, avînd în vedere că

normele enunțate supra, au drept scop asigurarea cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne care

beneficiază de facilități și dacă revendicările acestuia cad sub incidența legii cu privire

la asigurare cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne.

Colegiul menționează că instanțele inferioare urmau să verifice dacă Gojan Ion

poate beneficia de recalcularea vechimii în muncă și în ce condiții, ținînd cont de

faptul că în conformitate cu art. 2 alin. (1) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și

a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne care au dreptul la pensie li se stabilește pensie după eliberare din serviciu.

Mai mult, instanțele inferioare urmau să identifice care drept al lui Gojan Ion i-a

fost încălcat efectiv de către IGP al MAI prin răspunsurile nr. 34/3-1034 din 13 mai

2016 și nr. 34/3-1415 din 28 iunie 2016, în situația în care nu este clar dacă

reclamantul continuă să activeze sau nu.

În altă ordine de idei, colegiul consideră necesar să noteze faptul că, Legea

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

6

organelor afacerilor interne stabilește condițiile de asigurare cu pensii a cetățenilor

Republicii Moldova: militari ai Forțelor Armate, colaboratori ai Serviciului de

Protecție și Pază de Stat, ofițeri de informații și securitate, persoane din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratori care îndeplinesc

serviciul special prin contract în cadrul Centrului Național Anticorupție, în cadrul

Departamentului instituțiilor penitenciare al Ministerului Justiției, pensionari din

rîndul militarilor forțelor armate, al organelor securității statului, al persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, al persoanelor care au

îndeplinit serviciul militar sau special prin contract în cadrul organelor similare

anterioare celor nominalizate, inclusiv ale fostei U.R.S.S., și familiile acestora.

Astfel, instanțele inferioare aveau obligația de a verifica cînd apare dreptul la

calcularea vechimii în muncă a lui Gojan Ion în condițiile speței și dacă puteau fi

aplicate normele în baza căruia ultimul își întemeiază pretențiile pentru recalcularea

vechimii în muncă, ținînd cont de faptul că din conținutul cererii prealabile (f.d.7) nu

este clar dacă se solicită o informație în sensul Legii cu privire la acces la informație

sau se solicită recunoașterea unui drept pretins în conformitate cu Legea

contenciosului administrativ.

Deopotrivă, instanțele inferioare urmau să verifice și să stabilească dacă

solicitările din cererea prealabilă înaintată de Gojan Ion către IGP al MAI (f.d.7) și

cele din cererea de chemare în judecată (f.d.5), care de altfel au fost admise de către

instanțele inferioare, sunt identice și urmăresc același obiect, or prin scrisoarea nr.

34/3-1415 din 28 iunie 2016 IGP al MAI i-a comunicat lui Gojan Ion că la data de 01

iunie 2016, vechimea calendaristică în cadrul subdiviziunilor MAI constituie 21 de ani

6 luni și 9 zile, fiindu-i oferit răspuns la cererea prealabilă.

În altă ordine de idei, instanța de recurs menționează că instanțele inferioare

urmau să stabilească dacă poate fi pusă în sarcina IGP al MAI obligații de a efectua

calculul vechimii în muncă, întrucît în conformitate cu pct. 9, subpct. 42) și pct.10

subpct. 4) din Statutul Casei Naționale de Asigurări Sociale, anexă nr. 1 la Hotărîrea

Guvernului nr. 937 din 13 noiembrie 2014, atribuțiile principale ale Casei Naționale

sînt: certificarea stagiului de cotizare, în baza codului personal de asigurări sociale,

prin furnizarea informației privind persoanele asigurate din Registrul de stat al

evidenței individuale, inclusiv în mod electronic; să verifice autenticitatea actelor

eliberate de organele abilitate, ce confirmă stagiul de cotizare și venitul asigurat.

Prin urmare instanțele inferioare urmează să stabilească în sarcina cui urmează a

fi pusă calcularea vechimii în muncă în temeiul invocat de recurent, avînd în vedere că

în conformitate cu art. 48 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, pensiile militarilor în

termen, ale militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, ale persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar,

ale ofițerilor de protecție și colaboratorilor organelor securității statului, Centrului

Național Anticorupție și ale membrilor familiilor acestora se stabilesc de către Casa

Națională de Asigurări Sociale, în modul stabilit de Guvern.

În concluzie, instanța de recurs notează că, în conținutul hotărîrilor judecătorești

pronunțate în prezenta cauză nu este oferit răspuns la toate chestiunile de drept invocate

de recurent, aspectele de fapt ale speței nu au fost constatate în mod indubitabil, erori ce

nu pot fi remediate în ordine de recurs și urmează să fie elucidate la rejudecare.

7

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, decizia instanței de

apel și hotărârea primei instanțe sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

admite recursul declarat de reprezentantul Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne, Sergiu Malîi, a casa decizia Curții de Apel Chișinău

din 08 iunie 2017 cu remiterea cauzei spre rejudecare în Curtea de Apel Chișinău în alt

complet de judecată.

Astfel, la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele

menționate și reexaminând cauza să emită o hotărâre legală și întemeiată cu respectarea

drepturilor procedurale ale părților.

În conformitate cu art. 442 alin. (1), art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție

d e c i d e :

A admite recursul declarat de reprezentantul Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne, Sergiu Malîi.

A casa decizia Curții de Apel Chișinău din 08 iunie 2017 în cauza civilă intentată

la cererea de chemare în judecată depusă de Gojan Ion împotriva Inspectoratului

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, intervenient accesoriu Ministerul

Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ, cu remiterea cauzei

spre rejudecare în Curtea de Apel Chișinău în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Svetlana Filincova

Tamara Chișca-Doneava

Mariana Pitic

Nina Vascan

8