2rh-69/18 — anularea contractului de donație

prima instanță, Judecătoria Centru, mun. Chișinău dosarul nr. 2rh-69/2018

instanța de apel, Tribunalul mun. Chișinău

judecători: Iu. Sîrcu, N. Traciuc, V. Potlog

instanța de recurs, Curtea de Apel a RM

judecători: M. Poalelungi, N. Budăi, G. Stratulat

Î N C H E I E R E

28 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecător Iulia Sîrcu

judecători Ion Druță, Galina Stratulat

examinând cererea de revizuire depusă de Tatiana Nedelcu, Ilia Nedelcu,

Ilie Nedelcu și Denis Nedelcu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Ilie Nedelcu

și Tatiana Nedelcu împotriva Anei Tîmcov, Alei Tîmcov cu privire la anularea

contractelor de donație și repararea prejudiciului material și moral,

c o n s t a t ă :

La 25 decembrie 2000, Ilie Nedelcu și Tatiana Nedelcu au depus cerere de

chemare în judecată împotriva Anei Tîmcov și Alei Tîmcov cu privire la rezilierea

contractelor de donație și repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că la 26 iunie 1990 au procurat

½ din casa situată pe str. XXXXX, conform contractului de vânzare-cumpărare

încheiat între Șoihet Șura și Tatiana Nedelcu.

Au mai afirmat reclamanții că, contractul de donație din 16 noiembrie

1995 prin care Albert Veșt a donat Alei Tîmcov imobilul situat în str. XXXXX și

contractul de donație din 10 august 1996 prin care Ala Tîmcov a donat același

imobil Anei Tîmcov sunt fictive.

Reclamanții ai mai indicat că fiind vecini cu proprietarii imobilului str.

XXXXX, aceștia din urmă le-au demolat 300 m de gard.

Au solicitat reclamanții declararea nulității contractului de donație din 16

noiembrie 1995, încheiat între Albert Veșt și Ala Tîmcov și contractul de donație

din 10 august 1996, încheiat între Ala Tîmcov și Ana Tîmcov, în privința bunului

imobilul situat în str. XXXXX, precum și încasarea prejudiciului material în

mărime de 6 000 lei și a prejudiciului moral în mărime de 5 000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 06 septembrie 2001

acțiunea înaintată de Ilie Nedelcu și Tatiana Nedelcu împotriva Anei Tîmcov,

Alei Tîmcov cu privire la anularea contractelor de donație și repararea

prejudiciului material și moral a fost respinsă ca neîntemeiată și tardivă.

1

Prin decizia Tribunalului Chișinău din 05 februarie 2002 apelul declarat

de Ilie Nedelcu și Tatiana Nedelcu a fost respins cu menținerea hotărârii

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 06 septembrie 2001.

Prin decizia Curții de Apel a RM din 11 iunie 2002 recursul declarat de

Ilie Nedelcu și Tatiana Nedelcu a fost respins cu menținerea deciziei instanței de

apel și hotărârii primei instanțe.

La 31 mai 2006, Ilie Nedelcu și Tatiana Nedelcu au depus cerere de

revizuire a deciziilor emise în prezenta cauză cu reexaminarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 01 noiembrie 2006 a fost

respinsă ca fiind inadmisibilă și tardivă cererea de revizuire depusă de Ilie

Nedelcu și Tatiana Nedelcu împotriva deciziei Curții de Apel a RM din 11 iunie

2002, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Ilie Nedelcu și

Tatiana Nedelcu împotriva Anei Tîmcov, Alei Tîmcov cu privire la anularea

contractelor de donație și repararea prejudiciului material și moral.

La 21 iulie 2017, Tatiana Nedelcu, Ilia Nedelcu, Ilie Nedelcu și Denis

Nedelcu au depus cerere de revizuire, solicitând admiterea acesteia cu casarea

hotărârilor emise și reexaminarea cauzei.

În motivarea cererii, revizuenții au indicat că hotărârile emise în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Ilie Nedelcu și Tatiana

Nedelcu împotriva Anei Tîmcov, Alei Tîmcov cu privire la anularea contractelor

de donație și repararea prejudiciului material și moral, sunt ilegale, care urmează a

fi casate.

Ulterior, la 30 octombrie 2017 Tatiana Nedelcu, Ilia Nedelcu, Ilie Nedelcu

și Denis Nedelcu au depus cerere de revizuire suplimentară, solicitând repunerea

în termenul de 3 luni de adresare în ordine de revizuire cu casarea hotărârilor

emise și reexaminarea cauzei.

În conformitate cu art. 452 alin. (1) - (11) Cod de procedură civilă, instanța

examinează cererea de revizuire în ședință publică în conformitate cu normele de

examinare a cererii de chemare în judecată. Dacă examinarea cererii de revizuire

este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se

desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța care

examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la

proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire depusă

de Tatiana Nedelcu, Ilia Nedelcu, Ilie Nedelcu și Denis Nedelcu urmează a fi

respinsă ca inadmisibilă din următoarele motive.

Conform prevederilor art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă,

după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere

a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Temeiurile pentru revizuirea hotărârilor judecătorești irevocabile de către

legislator sunt specificate exhaustiv în art. 449 Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 451, alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în

2

mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le

confirmă.

Motivele revizuirii sunt prevăzute limitativ de art. 449 Cod de procedură

civilă. Astfel, revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentință

penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu pricina care se judecă;

b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu

au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a pricinii; c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile

persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat

hotărârea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei

pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere; e1) a fost aplicată o

lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională și la judecarea

cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de judecată sau

Curtea Supremă de Justiție a respins cererea privind sesizarea Curții

Constituționale sau din hotărârea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a

încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în

domeniul drepturilor omului; g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau

Guvernul Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale

amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova; h) Curtea

Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie Guvernul

Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau

libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea

hotărârii pronunțate de o instanță de judecată națională.

Din dispozițiile legale supra citate urmează că revizuirea este o cale de

atac de retractare și nu reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea

unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres

determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce

la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite

revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ

în art. 449 Cod de procedură civilă.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că revizuenții în cererea de revizuire nu a invocat nici

unul din temeiurile prevăzute în art. 449 Cod de procedură civilă, în baza căruia

se poate solicita revizuirea hotărârii.

Totodată, Colegiul consideră necesar a menționa că cererea de revizuire se

depune în termenele prevăzute la art. 450 Cod de procedură civilă.

Astfel, art. 450 Cod de procedură civilă, statuează că, cererea de revizuire

se depune: a) în termen de 3 luni din ziua în care sentința penală a devenit

irevocabilă –în cazul prevăzut la art.449 lit. a); b) în termen de 3 luni din ziua în

care persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele sau faptele esențiale

ale pricinii care nu i-au fost și nu puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai

târziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, încheierii sau deciziei –

în cazul prevăzut la art. 449 lit. b); c) în termen de 3 luni din ziua în care persoana

interesată a luat cunoștință de circumstanțele respective – în cazul prevăzut la

3

art.449 lit. c); d) în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat

cunoștință de hotărârea, sentința sau decizia anulată sau modificată care a servit

drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere – în

cazul prevăzut la art.449 lit. e); d1) în termen de 3 luni din ziua când persoana

interesată a luat cunoștință de circumstanțele respective – în cazul prevăzut la

art.449 lit. e1); e) în interiorul termenului de derulare a procedurii de reglementare

pe cale amiabilă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului – în cazul prevăzut la

art.449 lit. g); f) în termen de 6 luni de la pronunțarea hotărârii sau deciziei Curții

Europene a Drepturilor Omului – în cazul prevăzut la art.449 lit. h).

Reține Colegiul că, la caz Tatiana Nedelcu, Ilia Nedelcu, Ilie Nedelcu și

Denis Nedelcu, prin cererea depusă la 21 iulie 2017 și 30 octombrie 2017 au

solicitat revizuirea deciziei Curții de Apel a RM 11 iunie 2002 (reorganizată

ulterior în Curtea Supremă de Justiție), prin care recursul declarat de Ilie Nedelcu

și Tatiana Nedelcu a fost respins cu menținerea Tribunalului Chișinău din 05

februarie 2002.

În acest sens, Colegiul menționează că, decizia suspusă revizuirii a fost

adusă la cunoștință lui Ilie Nedelcu la 03 iulie 2002, contra semnătură, fapt

confirmat prin înscrisul de la f.d. 207, verso, Vol. I.

Tot actele cauzei atestă că, anterior, Tatiana Nedelcu și Ilie Nedelcu au

depus la 31 mai 2006 cerere de revizuire în cauza dată.

În asemenea circumstanțe, instanța de recurs conchide că, Tatiana

Nedelcu, Ilia Nedelcu, Ilie Nedelcu și Denis Nedelcu au depus cererea de

revizuire la 21 iulie 2017 și 30 octombrie 2017 cu încălcarea termenului de

prescripție.

Totodată, în partea solicitării de repunere în termenul de depunere a cererii

de revizuire, Colegiul relevă că, revizuenții înaintând o astfel de solicitare nu au

invocat nici un motiv de repunere în termen, precum nu au prezentat instanței nici

o probă concludentă în susținerea acestei cerințe.

Or, în conformitate cu art. 116 alin. (1) și (3) Cod de procedură civilă,

persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de exercitare a căii de

atac în ordine apel pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de

repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii

actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în

termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.).

Ab initio, instanța de revizuire opinează că repunerea în termenul

procedural poate fi efectuată doar în baza unor temeiuri viabile și întemeiate.

Astfel, caracterul temeiniciei motivelor de omitere a termenului procedural

reprezintă o condiție sine qua non pentru repunerea acestuia. Prin urmare,

obligația probării existenței circumstanțelor, care au făcut imposibilă efectuarea

de către persoană a anumitor acțiuni procesuale în termenul stabilit, este pusă în

sarcina justițiabilului ce solicită repunerea în termenul omis.

În această ordine de idei, Colegiul conchide că, admiterea cererii de

revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine și principiului securității

raporturilor juridice, care presupune respectul față de principiul lucrului judecat și

4

ar constitui o violare a art.6 §1 al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra

Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea

raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat,

care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri

definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în

cauză. Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată

pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o

nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O

distanțare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este

determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii.

Din considerentele menționate și având în vedere că revizuentul a omis

termenul de depunere a cererii de revizuire, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Tatiana

Nedelcu, Ilia Nedelcu, Ilie Nedelcu și Denis Nedelcu, în cauza civilă la cererea de

chemare în judecată înaintată de Ilie Nedelcu și Tatiana Nedelcu împotriva Anei

Tîmcov, Alei Tîmcov cu privire la anularea contractelor de donație și repararea

prejudiciului material și moral.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecător Iulia Sîrcu

judecători Ion Druță

Galina Stratulat

5