2ra-1828/16 — constatarea incalcarii drepturilor, apararea drepturilor incalcate si repararea prejudiciului material si moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea incalcarii drepturilor, apararea drepturilor incalcate si repararea prejudiciului material si moral
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-1828/16 — constatarea incalcarii drepturilor, apararea drepturilor incalcate si repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Prima instanță: I. Dutca 2ra– 1828/16 Instanța de apel: V. Pruteanu, L. Popova, A. Gavrilița Î N C H E I E R E 14 septembrie 2016 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, – Svetlana Filincova Judecători – Dumitru Mardari, Galina Stratulat examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Nedelcu Tatiana și Nedelcu Ilie, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Nedelcu Tatiana, Nedelcu Ilie, Nedelcu Denis și Nedelcu Ilia împotriva lui Tîmcov Vitalii, Tîmcova Ala, Tîmcova Ana și Tîmcov Andrei, Procuraturii Centru mun. Chișinău, Preturii Centru mun.
Chișinău, Primăriei și Consiliului mun. Chișinău privind apărarea drepturilor încălcare și repararea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de către Nedelcu Tatiana, Nedelcu Ilie, Nedelcu Denis și Nedelcu Ilia și menținută hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 07 mai 2015, c o n s t a t ă: La 21 mai 2013, Nedelcu Tatiana, Nedelcu Ilie, Nedelcu Denis și Nedelcu Ilia a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Tîmcov Vitalii, Tîmcova Ala, Tîmcova Anna, Tîmcov Andrei, Procuraturii Centru mun. Chișinău Inspectoratului de Poliție Centru mun. Chișinău, Judecătoriei Centru mun. Chișinău, Preturii Centru m. Chișinău, Primăriei și Consiliului mun.
Chișinău privind apărarea drepturilor încălcare și repararea prejudiciului material și moral, ulterior, pe parcursul judecării pricinii și-au concretizat pretențiile, astfel, solicitînd constatarea încălcării drepturilor lor, interzicerea încălcării în continuare a drepturilor, repunerea în situația anterioară încălcării drepturilor, repararea prejudiciul material și prejudiciul moral. În motivarea acțiunii au invocat că sunt victime a agresiunii, a violenței și a discriminării pe o perioadă îndelungată de timp și anume, mai mare de 20 ani. Menționează că pîrîții înarmați cu topoare au organizat miting pe acoperișul casei lor, iar colaboratorii poliției au întocmit proces-verbal de comitere de către ei a contravenției și au distrus toate probele lor, la fel, invocă că pîrîții le-au tăiat țeava de gaz și i-au bătut, dar sunt învinuiți că ei au bătut un grup din șapte persoane.
Reclamanții afirmă că s-au adresat în instanța de judecată, în legătură cu încălcările sus invocate, în anii 2001-2003, însă, acțiunile acestora au fost respinse. La 20 martie 2012, reclamanții s-au adresat Judecătoriei Centru m. Chișinău cu o plângere împotriva acțiunilor lui Tîmcov Vitalii care stabil depune denunțuri false împotriva lor și împotriva ordonanțelor procurorilor din 20 februarie 2012, unde, prin neexaminarea acestora s-a admis discriminarea reclamanților. Mai invocă că la 08 mai 2001, membrii familiei Tîmcov au intrat în domiciliul lor cu câini de luptă dresați cu scopul de a fi deposedați de casa de locuit și lotul de teren, însă, Procuratura Centru mun. Chișinău a tăinuit aceste fapte ce au avut loc, astfel, au contestat actele judecătorești la Curtea Supremă de Justiție, însă au fost respinse cerințele lor.
Consideră că pe parcursul a 24 ani sunt încălcate drepturile lor, dar organele de poliție și ale procuraturii nu au luat măsurile necesare, respectiv a fost încălcat dreptul lor de proprietate de membrii familiei Tîmcov. Reclamanții invocă că ei și familia Mușat, sunt supuși discriminării și de autoritățile publice ale Primăriei Chișinău și OCT Chișinău cu scopul de acaparare a terenului și casei acestora. Menționează că sunt discriminați pe criteriul social și religios, funcționarii Primăriei și Consiliului mun. Chișinău în perioadă mai mare de 20 ani dau prioritate persoanelor care admit discriminarea, agresiunea și violența, de care au fost amenințați cu omor, care au comis atac tâlhăresc și incendierea casei de locuit, infracțiuni ce se ascund de Procuratura Centru mun.
Chișinău. Funcționarii Primăriei nu răspund la adresările lor. Nedelcu Tatiana, Nedelcu Ilie, Nedelcu Denis și Nedelcu Ilia solicită constatarea faptului încălcării drepturilor acestora, obligarea încetării încălcării drepturilor în viitor, repunerea părților în situația inițială, cît și repararea prejudiciului material și moral. Prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 07 mai 2015, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea înaintată de către Nedelcu Tatiana, Nedelcu Ilie, Nedelcu Denis și Nedelcu Ilia. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2016, a fost respins apelul declarat de către Nedelcu Tatiana, Nedelcu Ilie, Nedelcu Denis și Nedelcu Ilia și menținută hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun.
Chișinău din 07 mai 2015. La 13 iunie 2016, Nedelcu Tatiana și Nedelcu Ilie au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea cererii de recurs, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2016 și a hotărîrii Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 07 mai 2015 cu emiterea unei noi hotărîri prin care să fie admisă integral acțiunea înaintată de către Nedelcu Tatiana, Nedelcu Ilie, Nedelcu Denis și Nedelcu Ilia. În motivarea cererii de recurs au invocat că hotărîrile instanțelor judecătorești sunt ilegale și neîntemeiate, deoarece au fost emise cu aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural.
Studiind materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Nedelcu Tatiana și Nedelcu Ilie nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel și a hotărîrii primei instanțe. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.
Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Nedelcu Tatiana și Nedelcu Ilie nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurenții nu au invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel, ci au formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie temei de casare a actelor recurate. Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. În acest sens, completul ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.
Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Nedelcu Tatiana și Nedelcu Ilie ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Nedelcu Tatiana și Nedelcu Ilie. Încheierea este irevocabilă. Președintele ședinței, Svetlana Filincova Judecători Dumitru Mardari Galina Stratulat
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.