2ra-1828/16 — constatarea incalcarii drepturilor, apararea drepturilor incalcate si repararea prejudiciului material si moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea incalcarii drepturilor, apararea drepturilor incalcate si repararea prejudiciului material si moral
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-1828/16 — constatarea incalcarii drepturilor, apararea drepturilor incalcate si repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Prima instanță: I. Dutca 2ra– 1828/16
Instanța de apel: V. Pruteanu, L. Popova, A. Gavrilița
Î N C H E I E R E
14 septembrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, – Svetlana Filincova
Judecători – Dumitru Mardari, Galina Stratulat
examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către
Nedelcu Tatiana și Nedelcu Ilie,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către
Nedelcu Tatiana, Nedelcu Ilie, Nedelcu Denis și Nedelcu Ilia împotriva lui
Tîmcov Vitalii, Tîmcova Ala, Tîmcova Ana și Tîmcov Andrei, Procuraturii
Centru mun. Chișinău, Preturii Centru mun. Chișinău, Primăriei și Consiliului
mun. Chișinău privind apărarea drepturilor încălcare și repararea prejudiciului
material și moral,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2016, prin care a
fost respins apelul declarat de către Nedelcu Tatiana, Nedelcu Ilie, Nedelcu Denis
și Nedelcu Ilia și menținută hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 07
mai 2015,
c o n s t a t ă:
La 21 mai 2013, Nedelcu Tatiana, Nedelcu Ilie, Nedelcu Denis și Nedelcu
Ilia a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Tîmcov Vitalii,
Tîmcova Ala, Tîmcova Anna, Tîmcov Andrei, Procuraturii Centru mun.
Chișinău Inspectoratului de Poliție Centru mun. Chișinău, Judecătoriei Centru
mun. Chișinău, Preturii Centru m. Chișinău, Primăriei și Consiliului mun.
Chișinău privind apărarea drepturilor încălcare și repararea prejudiciului
material și moral, ulterior, pe parcursul judecării pricinii și-au concretizat
pretențiile, astfel, solicitînd constatarea încălcării drepturilor lor, interzicerea
încălcării în continuare a drepturilor, repunerea în situația anterioară încălcării
drepturilor, repararea prejudiciul material și prejudiciul moral.
În motivarea acțiunii au invocat că sunt victime a agresiunii, a violenței și
a discriminării pe o perioadă îndelungată de timp și anume, mai mare de 20 ani.
Menționează că pîrîții înarmați cu topoare au organizat miting pe
acoperișul casei lor, iar colaboratorii poliției au întocmit proces-verbal de
comitere de către ei a contravenției și au distrus toate probele lor, la fel, invocă
că pîrîții le-au tăiat țeava de gaz și i-au bătut, dar sunt învinuiți că ei au bătut un
grup din șapte persoane.
Reclamanții afirmă că s-au adresat în instanța de judecată, în legătură cu
încălcările sus invocate, în anii 2001-2003, însă, acțiunile acestora au fost
respinse.
La 20 martie 2012, reclamanții s-au adresat Judecătoriei Centru m.
Chișinău cu o plângere împotriva acțiunilor lui Tîmcov Vitalii care stabil depune
denunțuri false împotriva lor și împotriva ordonanțelor procurorilor din 20
februarie 2012, unde, prin neexaminarea acestora s-a admis discriminarea
reclamanților.
Mai invocă că la 08 mai 2001, membrii familiei Tîmcov au intrat în
domiciliul lor cu câini de luptă dresați cu scopul de a fi deposedați de casa de
locuit și lotul de teren, însă, Procuratura Centru mun. Chișinău a tăinuit aceste
fapte ce au avut loc, astfel, au contestat actele judecătorești la Curtea Supremă
de Justiție, însă au fost respinse cerințele lor.
Consideră că pe parcursul a 24 ani sunt încălcate drepturile lor, dar
organele de poliție și ale procuraturii nu au luat măsurile necesare, respectiv a
fost încălcat dreptul lor de proprietate de membrii familiei Tîmcov.
Reclamanții invocă că ei și familia Mușat, sunt supuși discriminării și de
autoritățile publice ale Primăriei Chișinău și OCT Chișinău cu scopul de
acaparare a terenului și casei acestora.
Menționează că sunt discriminați pe criteriul social și religios,
funcționarii Primăriei și Consiliului mun. Chișinău în perioadă mai mare de 20
ani dau prioritate persoanelor care admit discriminarea, agresiunea și violența,
de care au fost amenințați cu omor, care au comis atac tâlhăresc și incendierea
casei de locuit, infracțiuni ce se ascund de Procuratura Centru mun. Chișinău.
Funcționarii Primăriei nu răspund la adresările lor.
Nedelcu Tatiana, Nedelcu Ilie, Nedelcu Denis și Nedelcu Ilia solicită
constatarea faptului încălcării drepturilor acestora, obligarea încetării încălcării
drepturilor în viitor, repunerea părților în situația inițială, cît și repararea
prejudiciului material și moral.
Prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 07 mai 2015, a fost
respinsă ca neîntemeiată acțiunea înaintată de către Nedelcu Tatiana, Nedelcu
Ilie, Nedelcu Denis și Nedelcu Ilia.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2016, a fost respins
apelul declarat de către Nedelcu Tatiana, Nedelcu Ilie, Nedelcu Denis și
Nedelcu Ilia și menținută hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 07
mai 2015.
La 13 iunie 2016, Nedelcu Tatiana și Nedelcu Ilie au declarat recurs
împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea cererii de recurs,
casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2016 și a hotărîrii
Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 07 mai 2015 cu emiterea unei noi
hotărîri prin care să fie admisă integral acțiunea înaintată de către Nedelcu
Tatiana, Nedelcu Ilie, Nedelcu Denis și Nedelcu Ilia.
În motivarea cererii de recurs au invocat că hotărîrile instanțelor
judecătorești sunt ilegale și neîntemeiate, deoarece au fost emise cu aplicarea
eronată a normelor de drept material și procedural.
Studiind materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea
de recurs, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Nedelcu
Tatiana și Nedelcu Ilie nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.
(2), (3) și (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de
apel și a hotărîrii primei instanțe.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la
proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de
drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.
Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în
care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau
procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la
alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în
cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Nedelcu
Tatiana și Nedelcu Ilie nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.
(2), (3) și (4) CPC, or recurenții nu au invocat nici un temei care ar indica la
ilegalitatea deciziei instanței de apel, ci au formulat critici ce se axează asupra
fondului cauzei.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural de către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie
temei de casare a actelor recurate.
Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar
legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
În acest sens, completul ține să menționeze că conform jurisprudenței
CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea
situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a
îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie
1991), însă motivele recursului invocate în speță sunt similare celor invocate în
cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.
Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera
recursul declarat de către Nedelcu Tatiana și Nedelcu Ilie ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440
alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Nedelcu Tatiana și
Nedelcu Ilie.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele ședinței,
Svetlana Filincova
Judecători Dumitru Mardari
Galina Stratulat