2rc-58/18 — încasarea datoriei

prima instanță: Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău dosarul nr. 2rc-58/18 judecător: L. Lupașco instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău judecători: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu D E C I Z I E 28 februarie 2018 mun.

Chișinău Colegiul Civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, Iulia Sîrcu judecători Ion Druță Galina Stratulat examinând recursul declarat de către Panuș Grigore, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de BC „Banca Socială” SA împotriva „Migdal-P” și Panuș Grigore cu privire la încasarea datoriei prin transmiterea silită în posesie, împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 07 noiembrie 2017, prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Panuș Grigore, c o n s t a t ă: La data de 30 noiembrie 2016, BC „Banca Socială” SA a depus cerere de chemare în judecată împotriva „Migdal-P” și Panuș Grigore cu privire la încasarea datoriei prin transmiterea silită în posesie (f.d.

3-10, vol.-I). Prin încheierea Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 06 decembrie 2016, a fost acceptată cererea de chemare în judecată, au fost expediate pârâtului copiile de pe cererea de chemare în judecată și înscrisurile anexate, a fost obligat pârâtul să prezinte instanței referința și documentele solicitate, în modul stabilit de lege, explicându-i că depunerea acesteia este obligatorie, iar neprezentare în termen a probelor și a referinței nu împiedică soluționarea pricinii în baza materialelor din dosar, totodată pentru clarificarea unor aspecte legate de pregătirea pricinii pentru dezbateri judiciare a fost numită ședința pentru 09 decembrie 2016, ora 10:30 și în conformitate cu prevederile art. 86 alin. (2) Codul de procedură civilă a fost amânată taxa de stat, după examinarea cauzei în fond, dar nu mai târziu de 6 luni de la data adoptării de către instanța de judecată a hotărârii (f.d.

2, vol.-I). 1 La 23 mai 2017, Panuș Grigore, a declarat recurs împotriva încheierii instanței de fond din 06 decembrie 2016, prin care a solicitat admiterea recursului, repunerea în termen, casarea parțială a încheierii Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 06 decembrie 2016, în partea ce ține de amânarea achitării de către BC „Banca Socială” SA a taxei de stat, cu soluționarea problemei în fond și respingerea cererii de amânare a achitării taxei de stat (f.d. 250-251, vol.-II). Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 04 iulie 2017, a fost restituit recursul declarat de către Panuș Grigore, ca fiind depus împotriva încheierii, care nu poate fi atacată cu recurs (f.d. 9-10, vol.-III).

La data de 07 septembrie 2017, Panuș Grigore, în temeiul art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă, a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 04 iulie 2017, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea integrală a încheierii Curții de Apel Chișinău din 04 iulie 2017 și adoptarea unei noi încheieri de admitere a cererii de recurs înaintată de Panuș Grigore împotriva încheierii instanței de fond din 06 decembrie 2016 (f.d. 16-18, vol.-III). În motivarea cererii de revizuire a invocat dezacordul cu încheierea Curții de Apel Chișinău din 04 iulie 2017, din motiv că încheierea instanței de fond se referă la taxa de stat, care direct influențează asupra examinării dosarului, refuzului de a primi sau restituirea cererii de chemare în judecată fără examinare, procedura prevăzută de prevederile art. 169 și art. 170 Codul de procedură civilă, în drept invocând art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 07 noiembrie 2017 a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Panuș Grigore (f.d. 26- 30, vol.-III). La 11 decembrie 2017 Panuș Grigore a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 07 noiembrie 2017, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii contestate cu soluționarea prin decizie a problemei în fond (f.d. 44-46, vol.-III). În motivarea recursului Panuș Grigore, a invocat că consideră încheierea contestată ilegală și care urmează a fi casată din următoarele considerente. Astfel, indică recurentul că, consideră concluziile instanței de apel neîntemeiate deoarece încheierea instanței de fond se referă la taxa de stat, care direct influențează asupra examinării dosarului, refuzului de a primi sau de restituire a cererii de chemare în judecată fără examinare.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților. Examinând argumentele recursului în raport cu materialele pricinii, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul depus în termen, neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii Curții de Apel Chișinău din 07 noiembrie 2017 din următoarele motive. 2 În conformitate cu art. 425 Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Conform înscrisului de la f.d. 31, vol. III, se confirmă că Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa participanților la proces copia încheierii Curții de Apel Chișinău din 07 noiembrie 2017, la 20 noiembrie 2017, însă conform adeverinței F. 20 anexate la plic, cu mențiunea „adresă incompletă”, f.d. 36, rezultă că aceasta nu a fost recepționată de către Panuș Grigore. Prin urmare, recursul declarat la 11 decembrie 2018 de Panuș Grigore, este depus în termen. În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. Din actele pricinii rezultă că la data de 30 noiembrie 2016, BC „Banca Socială” SA a depus cerere de chemare în judecată împotriva „Migdal-P” și Panuș Grigore cu privire la încasarea datoriei prin transmiterea silită în posesie (f.d.

3-10, vol.-I). Prin încheierea Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 06 decembrie 2016, a fost acceptată cererea de chemare în judecată, au fost expediate pârâtului copiile de pe cererea de chemare în judecată și înscrisurile anexate, a fost obligat pârâtul să prezinte instanței referința și documentele solicitate, în modul stabilit de lege, explicându-i că depunerea acesteia este obligatorie, iar neprezentare în termen a probelor și a referinței nu împiedică soluționarea pricinii în baza materialelor din dosar, totodată pentru clarificarea unor aspecte legate de pregătirea pricinii pentru dezbateri judiciare a fost numită ședința pentru 09 decembrie 2016, ora 10:30 și în conformitate cu prevederile art. 86 alin. (2) Codul de procedură civilă a fost amânată taxa de stat, după examinarea cauzei în fond, dar nu mai târziu de 6 luni de la data adoptării de către instanța de judecată a hotărârii (f.d.

2, vol.-I). La 23 mai 2017, Panuș Grigore, a declarat recurs împotriva încheierii instanței de fond din 06 decembrie 2016, prin care a solicitat admiterea recursului, repunerea în termen, casarea parțială a încheierii Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 06 decembrie 2016, în partea ce ține de amânarea achitării de către BC „Banca Socială” SA a taxei de stat, cu soluționarea problemei în fond și respingerea cererii de amânare a achitării taxei de stat (f.d. 250-251, vol.-II). Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 04 iulie 2017, a fost restituit recursul declarat de către Panuș Grigore, ca fiind depus împotriva încheierii, care nu poate fi atacată cu recurs (f.d. 9-10, vol.-III).

La data de 07 septembrie 2017, Panuș Grigore, a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 04 iulie 2017, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea integrală a încheierii Curții de Apel Chișinău din 04 iulie 2017 și adoptarea unei noi încheieri de admitere a cererii de recurs înaintată de Panuș Grigore împotriva încheierii instanței de fond din 06 decembrie 2016 (f.d. 16- 18, vol.-III). 3 În motivarea cererii de revizuire a invocat dezacordul cu încheierea Curții de Apel Chișinău din 04 iulie 2017, în drept invocând prevederile art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă. Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 07 noiembrie 2017 a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Panuș Grigore.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, încheierea Curții de Apel Chișinău din 07 noiembrie 2017 de respingere a cererii de revizuire este legală, fiind emisă cu respectarea normelor de drept procedural. Argumentele invocate de Panuș Grigore în cererea de recurs nu au suport legal și nu constituie temei de casare a încheierii contestate din următoarele motive. Temeiurile pentru revizuirea hotărârilor judecătorești irevocabile de către legislator sunt specificate exhaustiv în art. 449 Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 451 alin. (1) Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

În conformitate cu art. 449 revizuirea se declară în cazul în care: s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu pricina care se judecă; au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii; instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere; a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de judecată sau Curtea Supremă de Justiție a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărîrea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului; Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova;

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărîrii pronunțate de o instanță de judecată națională. Recurentul ca temei de declarare a cererii de revizuire a invocat prevederile art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că Curtea de Apel Chișinău corect a ajuns la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă, deoarece argumentele expuse în 4 susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. b) CPC.

Or, în cazul invocării temeiului de revizuire prevăzut de art. 449 lit. b) CPC, este necesară indicarea unor circumstanțe sau fapte esențiale existente obiectiv pînă la pronunțarea hotărîrii, care să fie descoperite după ce hotărîrea judecătorească devine irevocabilă iar revizuentul nu putea ști despre aceste circumstanțe anterior pronunțării hotărârii, revizuirea căreia se cere și care ar putea să influențeze esențial soluția dată inițial de prima instanță. Prin urmare, cu referire la prevederile enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție remarcă că cele invocate de către revizuent în susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. b) CPC, deoarece ultimul nu a indicat nici o circumstanță nouă, care nu i-a fost și nu i-a putut fi cunoscută anterior și care ar putea să influențeze esențial soluția dată inițial de prima instanță.

Or, în cazul în care se invocă temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) CPC, este important ca circumstanțele sau faptele date existente obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente și pertinente, să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă.

Circumstanțele nou-descoperite pot fi definite ca totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost cunoscute revizuentului anterior, dar existau până la momentul pronunțării hotărârii, care să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, și dacă revizuentul dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

La caz, deși invocă prevederile art. 449 lit. b) CPC, revizuentul, în realitate, nu indică nici un temei de fapt și de drept, care ar fi de natură să justifice admiterea acestui instrument procedural și intervenția în actul judiciar irevocabil. Prin urmare recurentul înaintând cererea de revizuire nu a probat dreptul său asupra obiectului, dar s-a referit la fondul cauzei, asupra căruia instanța de recurs s-a expus prin decizia nominalizată, argumentele date neîncadrându-se astfel în temeiurile prevăzute la art. 449 Codul de Procedură Civilă. Deci, instanța de apel întemeiat a constatat că respectiva cerere nu întrunește condițiile cerute de lege pentru a fi admisă și nu constituie temei de revizuire.

La caz, se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului și a Libertăților Fundamentale. 5 Revizuirea este o cale de atac, de retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

O cerere care nu conține nici unul din aceste temeiuri nu poate fi admisă, deoarece este inadmisibilă încercarea de rediscutare a unei hotărâri irevocabile. Or, admiterea arbitrară a cererii de revizuire va duce în mod inevitabil la o nouă condamnare a Republicii Moldova de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (cauza Pîrnău și alții vs. Moldova din 31 ianuarie 2012). Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău întemeiat a respins cererea de revizuire. Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că Curtea de Apel Chișinău a aplicat corect normele de drept procedural, iar argumentele invocate de către Panuș Grigore, poartă caracter declarativ, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul ca neîntemeiat și de a menține încheierea contestată.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : Se respinge recursul declarat de către Panuș Grigore. Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 07 noiembrie 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de BC „Banca Socială” SA împotriva „Migdal-P” și Panuș Grigore cu privire la încasarea datoriei prin transmiterea silită în posesie. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, Iulia Sîrcu judecători Ion Druță Galina Stratulat 6