3ra-186/18 — obligarea stabilirii si achitarii pensiei de urmas si incasarea restantei la pensia de urmas
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea stabilirii si achitarii pensiei de urmas si incasarea restantei la pensia de urmas
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-186/18 — obligarea stabilirii si achitarii pensiei de urmas si incasarea restantei la pensia de urmas (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
dosarul nr. 3ra-186/18
prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru)
Judecător: S. Tizu
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău
Judecători: N. Simciuc, I. Țurcan, I. Cotruță
Î N C H E I E R E
21 februarie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Nina Vascan
Tamara Chișca-Doneva
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Casa Națională de
Asigurări Sociale și recursului declarat de către Chiseeva Maia, reprezentată de
avocatul Chiseev Dmitri,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Chiseeva Maia
împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea stabilirii și
achitării pensiei de urmaș și încasarea restanței la pensia de urmaș,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 31 octombrie 2017, prin care a
fost admis apelul declarat de către Chiseeva Maia, a fost casată hotărârea
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 20 februarie 2017 și emisă o nouă hotărâre
de admitere parțială a acțiunii,
c o n s t a t ă :
La 12 decembrie 2016, Chiseeva Maia a depus o cerere de chemare în judecată
împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la stabilirea și achitarea
pensiei de urmaș și încasarea restanței la pensia de urmaș.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 13 septembrie 2016 a decedat
soțul său - Nicolae Chiseev, fost judecător la Curtea Constituțională a RM, care a
pensionat din funcție în anul 2001.
A menționat că, fiind pensionată pentru limită de vârstă și având o pensie în
sumă de 1 461,71 lei - sub minimul de existență, era la deplina lui întreținere.
A invocat că potrivit prevederilor Legii cu privire la statutul judecătorilor, lui
Nicolae Chiseev la pensionare i s-a stabilit o indemnizație viageră în mărime de 95%
din salariu de funcție de judecător al Curții Constituționale.
Totodată, a comunicat că în anul 2014 și 2015 lui Nicolae Chiseev i s-a
recalculat pensia conform art. 4 și art. 10 lit. a) din Legea cu privire la salarizarea
judecătorilor în cuantum deplin și aceasta a constituit suma de 21 901,78 lei lunar.
A afirmat conform art. 31 din Legea privind statutul judecătorului, judecătorii
și membrii familiei sale beneficiază de asistență medicală gratuită la nivel minim
1
necesar și de alte garanții sociale prevăzute de lege. Art. 25 alin. (1) lit. b) din Legea
privind sistemul public de pensii prevede că, de pensia de urmaș beneficiază și soțul
supraviețuitor dacă la momentul decesului întreținătorului sau pe parcursul a 5 ani
după deces, a împlinit vârsta de pensionare prevăzută la art. 41 alin. (1) sau a fost
încadrat în grad sever sau accentuat de dezabilitate, a avut cel puțin 15 ani de
căsătorie cu persoana decedată și nu s-a recăsătorit.
A reiterat că la momentul decesului soțului său, era pensionară pentru limita
de vârstă, fiind căsătorită cu soțul de 62 ani, iar după deces nu s-a recăsătorit.
A susținut că în această situație, corespunde întru-totul prevederilor legale
pentru a beneficia de pensia de urmaș, precum și în condițiile în care a decedat
susținătorul Nicolae Chiseev, care avea o pensie de 21 901,78 lei, i se cuvine pensia
de urmaș, care urma să fie stabilită în mărime de 50 % din pensia real primită de soț,
adică în sumă de 10 953,89 lei.
Mai mult ca atât, a indicat că din data decesului acestuia, 13 septembrie 2016
s-a format o restanță în mărime de 18 256,29 lei.
A solicitat obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale la stabilirea și
achitarea pensiei de urmaș în cuantum de 10 53,89 lei, precum și încasarea restanței
la pensia de urmaș în sumă de 18 256, 29 lei.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 20 februarie 2017
acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 31 octombrie 2017 a fost admis apelul
declarat de Chiseeva Maia, casată integral hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru din 20 februarie 2017 și a fost emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost
admisă parțial. A fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale să-i stabilească
și să-i achite Maiei Chiseeva pensia de urmaș în mărime de 50 % din pensia pe care
o primea soțul acesteia, Chiseev Nicolae, la momentul decesului. În rest, acțiunea a
fost respinsă.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că în conformitate cu
prevederile art. 32 alin. (1) din Legea nr. 544 din 20 mai 1995 privind statutul
judecătorului, judecătorul care a atins vârsta de 50 de ani și are o vechime în muncă
de cel puțin 20 de ani, dintre care cel puțin 12 ani și 6 luni a activat în funcția de
judecător, are dreptul la pensie pentru vechime în muncă în proporție de 55% din
salariul mediu lunar, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20
de ani – de 3%, dar în total nu mai mult de 80% din salariul mediu lunar. Pensia
judecătorului se recalculează ținându-se cont de mărimea salariului lunar al
judecătorului în exercițiu.
Totodată, a făcut referire că potrivit art. 25 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 156
din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, de pensia de urmaș,
beneficiază și soțul supraviețuitor dacă la momentul decesului întreținătorului sau
pe parcursul a 5 ani după deces, a împlinit vârsta de pensionare prevăzută la art. 41
alin. (1) sau a fost încadrat în grad sever sau accentuat de dezabilitate, a avut cel
puțin 15 ani de căsătorie cu persoana decedată și nu s-a recăsătorit.
Art. 26 alin. (1) din aceiași Lege prevede că, pensia de urmaș, în cazul în care
întreținătorul era beneficiar de pensie pentru limită de vârstă sau de pensiei de
dezabilitate severă, se stabilește procentual din pensia pentru limita de vârstă sau din
2
pensia de dezabilitate severă aflată în plată sau actualizată, după caz, iar în cazul în
care întreținătorul nu era beneficiar de pensie sau de pensie de dezabilitate
accentuată sau medie, se stabilește procentual din pensia potențială calculată pentru
dezabilitate severă. Cuantumul pensiei de urmaș se calculează în mărime de 50 %
pentru fiecare urmaș.
Astfel, în contextul normelor de drept citate și circumstanțelor elucidate,
instanța de apel a constatat că Chiseeva Maia îndeplinește condițiile legale pentru a
beneficia de pensia de urmaș, care urmează a fi calculată, conform prevederilor
legale expuse supra, din pensia stabilită soțului decedat Nicolae Chiseev.
Suplimentar, instanța de apel a menționat că argumentul pârâtului, preluat și
de instanța de fond, că soțul reclamantei beneficia de pensie specială, dar nu de
pensie pentru limită de vârstă sau de dezabilitate nu poate fi reținut, dar fiind faptul
că această noțiune, precum și cea de pensie anticipată pentru limită de vârstă, au fost
introduse în legislație (art. 9, 10 din Legea privind sistemul public de pensii) prin
Legea nr. 290 din 16 decembrie 2016, în vigoare din 30 decembrie 2016, adică după
decesul lui Chiseev Nicolae.
Totodată, instanța de apel a considerat că cerința reclamantei cu privire
încasarea restanței la pensia de urmaș, urmează a fi respinsă, or această pretenție
putea fi înaintată doar în situația în care pensia ar fi fost stabilită, dar nu s-ar fi
respectat obligațiunile de plată.
La 22 decembrie 2017 Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat recurs
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 31 octombrie 2017, solicitând
admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii
instanței de fond.
În motivarea recursului a indicat că din motiv că Legea cu privire la statutul
judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995 nu prevede stabilirea pensiilor de urmaș, iar
la momentul decesului, soțul reclamantei nu era beneficiar de pensie pentru limita
de vârstă sau de invaliditate stabilită în condițiile Legii nr. 156 din 14 octombrie
1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat, nu există temei de a stabili pensie
de urmaș.
La 16 ianuarie 2018 Chiseeva Maia, reprezentată de avocatul Chiseev Dmitri
a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 31 octombrie 2017,
solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei în partea respingerii acțiunii și
emiterea în aceasta parte o nouă hotărâre de admitere integrală a acțiunii.
În motivarea recursului a indicat că din data decesului soțului său, 13
septembrie 2016 s-a format o restanță la pensia de urmaș în mărime de 18 256,29
lei.
A susținut că instanța de judecată este competentă prin prisma Legii
contenciosului administrativ de a obliga CNAS nu numai să stabilească pensia de
urmaș, dar și să indice data de la care urmează a fi achitată pensia și suma acesteia.
Prin referința depusă la 20 februarie 2018, Chiseeva Maia, reprezentată de
avocatul Chiseev Dmitri a solicitat a fi considerat inadmisibil recursul declarat de
către CNAS și admiterea recursului său.
3
În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de
la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen
de decădere și nu poate fi restabilit.
La caz, se denotă că Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa părților
copia deciziei din 31 octombrie 2017 la data de 30 noiembrie 2017, fapt confirmat
prin scrisoarea de însoțire nr. 17010 (f. d. 81), însă date cu privire la recepționarea
acesteia nu se atestă.
Astfel, recursul declarat la 22 decembrie 2017, și respectiv la 16 ianuarie
2018 împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 31 octombrie 2017, se
consideră a fi depuse în termen.
Examinând temeiurile recursului declarat de către Casa Națională de
Asigurări Sociale și recursului declarat de către Chiseeva Maia, reprezentată de
avocatul Chiseev Dmitri în raport cu materialele cauzei civile, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră că recursurile sunt inadmisibile.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Casa Națională de
Asigurări Sociale și recursul declarat de către Chiseeva Maia, reprezentată de
avocatul Chiseev Dmitri, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.
(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate se referă la dezacordul
recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform
secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material
și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
4
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,
din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor
de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că
nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza
Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie
1995, nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera inadmisibile recursul declarat de către Casa Națională de Asigurări
Sociale și recursul declarat de către Chiseeva Maia, reprezentată de avocatul
Chiseev Dmitri.
În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură
civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție,
d i s p u n e:
Recursul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale și recursul
declarat de către Chiseeva Maia, reprezentată de avocatul Chiseev Dmitri, se
consideră inadmisibile.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Nina Vascan
Tamara Chișca-Doneva
5