ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 21.02.2018

2rc-49/18 — Înlăturarea obstacolelor în folosinta terenurilor agricole, încasarea prejudiciului material

HOTĂRÂRE
21.02.2018
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
Înlăturarea obstacolelor în folosinta terenurilor agricole, încasarea prejudiciului material
Temei legal
Temeiurile scutirii de plata taxei de stat
Citează această cauză
2rc-49/18 — Înlăturarea obstacolelor în folosinta terenurilor agricole, încasarea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosar nr. 2rc-49/18

Instanța de fond: E. Lavciuc

Instanța de apel: M. Guzun, L. Pruteanu, V. Buhnaci

21 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele ședinței Svetlana Filincova,

Judecători Dumitru Visternicean, Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de către SRL ”Cereale-Impex”,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de SRL ”Soclav

GPI” SC către SRL ”Cereale Impex” SC, privind înlăturarea obstacolelor în

folosința terenurilor agricole și încasarea prejudiciului material,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 15 ianuarie 2018, prin care a

fost respinsă cererea apelantei SRL ”Cereale-Impex” cu privire la scutirea de la

plata taxei de stat la depunerea apelului, nu s-a dat curs cererii de apel, fiind

obligată SRL ”Cereale-Impex” să prezinte cererea de apel motivată și să prezinte

dovada achitării taxe de stat în mărime de 11 366, 70 lei,

co ns tată :

La data de 01 septembrie 2014, SRL ”Soclav GPI” SC a depus cerere de

chemare în judecată împotriva SRL ”Cereale Impex” SC, privind înlăturarea

obstacolelor în folosința terenurilor agricole și încasarea prejudiciului material.

Prin hotărârea Judecătoriei Orhei (sediul Șoldănești) din 23 octombrie 2017,

acțiunea a fost admisă.

La data de 22 noiembrie 2017, SRL ”Cereale Impex” a declarat apel,

solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii instanței de fond, cu

emiterea unei noi hotărâri privind respingerea integrală a acțiunii.

Ulterior, la data de 02 ianuarie 2018, SRL ”Cereale Impex” a depus cerere

prin care a solicitat scutirea de la plata taxei de stat, invocând că, starea financiară

a apelantei SRL ”Cereale Impex” exclude orice posibilitate de a achita taxa de

stat, ce urmează a fi achitată pentru examinarea apelului. La moment apelanta nu

dispune de resurse financiare ce ar permite achitarea taxei de stat, cu atât mai mult

că pe conturile bancare SRL ”Cereale Impex” SC sunt aplicate sechestre de către

executorul judecătoresc Guțu V.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 15 ianuarie 2018, a fost respinsă

cererea apelantei SRL ”Cereale-Impex” cu privire la scutirea de la plata taxei de

stat la depunerea apelului, nu s-a dat curs cererii de apel, fiind obligată SRL

”Cereale-Impex” să prezinte cererea de apel motivată și să prezinte dovada

achitării taxe de stat în mărime de 11 366, 70 lei.

La data de 29 ianuarie 2018, SRL ”Cereale-Impex” a declarat recurs

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 15 ianuarie 2018, solicitând

admiterea acestuia, casarea integrală a încheierii, și pronunțarea unei decizii prin

care apelanta să fie scutită integral de la achitarea taxei de stat.

În motivarea recursului, a indicat că soluția instanței de apel este una

neîntemeiată, deoarece SRL ”Cereale-Impex” a prezentat probe referitor la situația

sa materială precară și incapacitatea de plată, iar faptul că instanța a respins

scutirea de la achitarea taxei de stat, îi încalcă dreptul la apărare și dreptul de acces

liber la justiție.

În conformitate cu art. 425 al Codului de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

Având în vedere că încheierea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 15

ianuarie 2018, recepționată sub semnătură de SRL ”Cereale-Impex” la 23 ianuarie

2018, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (vol. III,

f.d. 209), instanța de recurs consideră că recurenta s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) al Codului de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea

admisibilității și fără participarea părților. În conformitate cu

În conformitate cu art. 427 lit. a) al Codului de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Studiind materialele dosarului în raport cu cele invocate în recurs și

prevederile legale, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SRL ”Cereale-Impex”

urmează a fi respins din următoarele motive.

Conform art. 83 alin. (1), (2) al Codului de procedură civilă taxa de stat

reprezintă o sumă care se percepe, în temeiul legii, de către instanța judecătorească

în beneficiul statului de la persoanele în ale căror interese se exercită actele

procedurale de judecare a pricinii civile sau cărora li se eliberează copii de pe

documente din dosar. În acțiunile patrimoniale, taxa de stat se determină în funcție

de caracterul și valoarea acțiunii, iar în acțiunile nepatrimoniale și în alte cazuri

prevăzute de lege, în proporții fixe, conform Legii taxei de stat, iar potrivit art. 87

alin.(1) lit. k) al Codului de procedură civilă valoarea acțiunii se determină din

valoarea fiecărei pretenții aparte.

Potrivit dispozițiilor art. 84 al Codului de procedură civilă, se impune cu taxă

de stat fiecare cerere de apel.

În conformitate cu art. 85 alin. (4) al Codului de procedură civilă, în funcție

de situația materială și de probele prezentate în acest sens, persoana fizică sau

juridică poate fi scutită de judecător (de instanța judecătorească) de plata taxei de

stat sau de plata unei părți a ei. Din conținutul acestei norme reiese că partea care

solicită scutirea de la plata taxei de stat urmează să demonstreze starea financiară

generală a acesteia prin prezentarea probelor pertinente și admisibile în acest sens.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că în cadrul aprecierii situației materiale se ia în considerare:

valoarea patrimoniului disponibil al persoanei, valoarea acțiunii, obligațiile care ar

rezulta din anumite acte, făcându-se o concluzie din ansamblul probelor prezentate.

Persoana juridică, solicitând scutirea de plata taxei de stat, urmează să probeze

lipsa mijloacelor financiare, prezentând probe pertinente în acest sens. În calitate

de probă pot servi: informația de la Inspectoratul fiscal privind existența și situația

conturilor bancare, dările de seamă fiscale pentru ultimii ani, informația de la

oficiul Cadastral privind imobilele deținute, informația de la SA “Registru” privind

mijloacele de transport, pe care le are în proprietate etc.

Mai mult, potrivit practicii CtEDO (cauza Malahov vs Moldova, hotărârea din

07 iunie 2007), restricția impusă accesului la o instanță judecătorească nu va fi

compatibilă cu art. 6 din Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului

și a Libertăților Fundamentale, decât dacă aceasta nu urmărește un scop legitim și

nu există o legătură proporțională dintre mijloacele utilizate și scopul legitim

urmărit.

Art. 6 par. (1) din Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului și

a Libertăților Fundamentale prevede că, orice persoană are dreptul la judecarea

cauzei sale în mod echitabil de către o instanță independentă și imparțială, instituită

de lege. Cu toate acestea, „dreptul la un tribunal” nu este absolut și poate fi limitat,

în timp ce, prin însăși natura sa reclamă reglementare din partea statului, care

urmează a alege mijloacele pe care le va folosi în acest scop. Și, întru cât, scopul

stabilirii a unei taxe pecuniare pentru adresarea în instanțele judecătorești sunt

îndreptate în interesul bunei administrări a justiției, acesta poate justifica

impunerea unei restricții financiare a accesului persoanei la un „tribunal” (cauza

Tolstoy – Miloslavsky vs Regatul Unit, hotărârea din 13 iulie 1995).

Totodată, dreptul de acces la un tribunal urmează a fi înțeles ca un drept de

acces concret și efectiv, ceea ce determină din partea instanței de judecată de a

supune adresarea oricărei persoane în justiție cu o restricție pecuniară clară și

concretă, evidențiind-o în conținutul încheierii de constatare a neajunsurilor la

adresarea cu un instrument de atac, urmărind scopul de respectare a echilibrului

între necesitatea asigurării bunei administrări a justiției și proporționalitatea unei

astfel de restricții.

În același context, Colegiul relevă că art. 6 par. (1) al Convenției pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, garantează fiecăruia

dreptul de a se adresa unui tribunal pentru ca ultimul să se pronunțe asupra

drepturilor și obligațiilor sale civile. Astfel acest articol consacră dreptul la un

tribunal, iar dreptul de acces sau dreptul de a sesiza este doar un aspect al acestuia

(cauza Kreuz vs Polonia, hotărârea din 19 iunie 2001).

În aceeași speță Curtea a indicat (par. 53-54) că dreptul la un tribunal nu este

absolut ori acesta poate fi supus unor diverse limitări de ordin pecuniar (plata taxei

de stat) sau procedural (autorizație prealabilă). Totuși, Curtea indică asupra

faptului că limitările aplicate nu trebuie să ducă la negarea substanței dreptului de

acces în sine. În acest sens s-a menționat că limitarea accesului la o curte sau la un

tribunal nu se conciliază cu art. 6 par.(1) al Convenției decât în cazul în care

acestea urmăresc un scop legitim și există un raport de proporționalitate între

mijloacele utilizate și scopul vizat.

În jurisprudența sa, Curtea a mai indicat că, statele urmează să respecte un

just echilibru între interesul de a promova o bună administrare a justiției și pe de

altă parte interesul reclamanților de a prezenta argumentele lor în fața tribunalelor

naționale (cauza Weissman și alții vs România, hotărârea din 24 mai 2006)

Raportând cele expuse la speța dedusă justiției, Colegiul reține că cererea de

scutire de plata taxei de stat este neîntemeiată atât juridic cât și faptic, iar ca

urmare încheierea Curții de Apel Chișinău din 15 ianuarie 2018 este una legală,

deoarece de SRL ”Cereale-Impex” nu au fost prezentate probe suficiente ce ar

confirma circumstanțele invocate cu privire la situația financiară dificilă, probe cu

privire la soldul conturilor bancare ale ultimei, informații despre patrimoniul

acesteia precum și cu privire la faptul că pasivele sunt disproporționate cu activele

acesteia.

Astfel, o concluzie obiectivă a situației materiale precare, nu poate fi luată în

lipsa informației de la Inspectoratul Fiscal de Stat ce demonstrează existența

conturilor bancare la instituțiile financiare, dările de seamă fiscale pentru ultimii

ani, informația de la oficiul Cadastral privind imobilele deținute, informația privind

mijloacele de transport, pe care le are în proprietate, și alte probe ce demonstrează

valoarea patrimoniului disponibil, în cazul în care doar certificatul eliberat de BC

”Moldova Agroindbank” SA din 15 decembrie 2017, potrivit căruia pe contul

deschis de societatea recurentă în instituția financiară au fost aplicate măsuri de

asigurare a executării documentelor executorii, nu poate fi calificat ca probă

pertinentă.

În acest context, instanța de recurs notează că, certificatul bancar prezentat

confirmă doar faptul deținerii contului și interdicțiile aplicate asupra acestuia, dar

nicidecum nu confirmă în general situația financiară a SRL ”Cereale-Impex” și

respectiv nu poate fi reținut ca o probă în sensul imposibilității plății taxei de stat.

Mai mult ca atât, persoana juridică nu este lipsită de dreptul de a avea conturi

bancare deschise și în alte instituții financiare.

Cu referire la încheierile executorului judecătoresc cu privire la intentarea

procedurii și asigurarea executării documentului executoriu, prezentate la

declararea recursului, Colegiul reține că, aceste acte au fost emise la 15 ianuarie

2018, în ziua emiterii încheierii recurate, prin urmare instanța de apel era în

imposibilitate să cunoască despre existența acestora și să le rețină ca probe

pertinente, acestea nefiind temei de ilegalitate a soluției adoptate.

Urmare a celor relatate, instanța de recurs constată că, recurenta, solicitând

scutirea de la plata taxei de stat la depunerea apelului, trebuia să întreprindă toate

măsurile necesare, în vederea prezentării dovezilor în susținerea cererii de scutire

de la plata taxei de stat, după cum sugerează și jurisprudența CtEDO (cauza Van

Harn vs Germania, hotărârea din 11 septembrie 2007), de a proteja drepturile sale

de acces la instanță și de a îndeplini actele procedurale în termenii prevăzuți de

lege, fapt, însă, ignorat de aceasta, ce a generat respingerea cererii de scutire de la

plata taxei de stat, și respectiv nu s-a dat curs cererii de apel.

Totuși, toate cele expuse supra, în nici o măsură nu o privează pe SRL

”Cereale-Impex” să solicite în modul prevăzut de lege scutirea de plata taxei de

stat la depunerea cererii de apel, motivând suficient cerințele sale și prezentând

probe pertinente în susținerea revendicărilor.

Pe cale de consecință, Colegiul apreciază recursul declarat de SRL ”Cereale-

Impex”, ca unul neîntemeiat și care necesită a fi respins, cu menținerea încheierii

Curții de Apel Chișinău din 15 ianuarie 2018.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a) al Codului de

procedură civilă Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către SRL ”Cereale-Impex”.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 15 ianuarie 2018, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de SRL ”Soclav GPI” SC către

SRL ”Cereale Impex” SC, privind înlăturarea obstacolelor în folosința terenurilor

agricole și încasarea prejudiciului material.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței Svetlana Filincova,

Judecători Dumitru Visternicean,

Nicolae Craiu

Copia corespunde originalului

Judecător Svetlana Filincova

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2018-03-07
0,94
2rc-57/18 — incasarea datoriei, venitului ratat, rezilierea contractului de vanzare-cumparare a productiei agricole.
iulie 2017. 1 Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 septembrie 2017 nu s-a dat curs cererii de apel depusă de către SRL „Agrochem Impex”, acordând apelantei termen până la 21 noiembrie 2017 pentru lichidarea neajunsurilor, şi anume
CSJ 2019-11-13
0,94
2rc-129/19 — Încasarea datoriei
Dosarul nr. 2rc–129/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul central) (jud. T. Sîrcu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, V. Buhnaci, L. Pruteanu) D E C I Z I E 13 noiembrie 2019 mun. Chişinău Colegiul civil, co
CSJ 2020-10-28
0,94
2rac-192/20 — cu privire la incasarea penalitatilor si a cheltuielilor de judecata
Dosarul nr. 2rac-192/20 Prima instanţă: Judecătoria Orhei sediul Șoldănești (jud. E. Lavciuc) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, V. Buhnaci, V. Sîrbu) ÎNCHEIERE 28 octombrie 2020 mun. Chişinău Colegiul civil, comerci
CSJ 2020-02-26
0,94
2rac-20/20 — încasarea penalitatii și cheltuielilor de judecată
Dosarul nr. 2rac-455/2019 nr. 2rac-20/2020 prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Șoldănești (jud: E. Lavciuc) instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Anton, V. Cotorobai, I. Ţurcanu) D E C I Z I E 26 februarie 2020 mun. Chiși
CSJ 2019-02-27
0,94
2rc-33/19 — Încasarea prejudiciului material
Dosarul nr. 2rc-33/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru), (jud. E. Badan-Melnic) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. E. Palanciuc, A. Malîi, V. Clima) D E C I Z I E 27 februarie 2019 mun. Chișinău Colegiul civi
Sursă