3ra-3/18 — anularea avizului

Dosarul nr. 3ra-3/18 Prima instanță: Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău (jud. O. Melniciuc) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Panov, M. Anton, V. Clima) DECIZIE 31 ianuarie 2018 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală Judecători Ala Cobăneanu Iurie Bejenaru Maria Ghervas Nicolae Craiu examinând recursul declarat de Asociația Obștească „EcoContact”, prin intermediul avocatului Roșca Valentin, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Asociația Obștească „EcoContact” împotriva Inspectoratului Ecologic de Stat, intervenienți accesorii Societatea cu Răspundere Limitată „T.B.

Fruit” și Societatea cu Răspundere Limitată „Eco-Garant” cu privire la anularea actului, împotriva deciziei din 13 aprilie 2017 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 07 decembrie 2015, Asociația Obștească „EcoContact”, prin intermediul avocatului Valentin Roșca, s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Ecologic de Stat, intervenienți accesorii SRL „T.B. Fruit” și SRL „Eco-Garant” solicitând anularea Avizului Expertizei Ecologice de Stat nr.05-5- 5077/1570 din 28 septembrie 2015, eliberat SRL „Т.В. Fruit” de către Inspectoratul Ecologic de Stat. În motivarea acțiunii s-a invocat că la 21 octombrie 2015 a depus către Inspectoratul Ecologic de Stat cererea prealabilă privind anularea/revocarea Avizului Expertizei Ecologice de Stat din 28 septembrie 2015, eliberat SRL ”T.B.

Fruit”, din motiv că a fost emis cu încălcarea legislației în vigoare. Prin răspunsul nr.1885 din 12 noiembrie 2015, Inspectoratul Ecologic de Stat a respins ca nefondată cererea prealabilă. A precizat că, Asociația Obștească „EcoContact” este o organizație necomercială din domeniul protecției mediului, care conform Statutului (pct.2.3.13) își propune inclusiv, realizarea activității de asigurare a respectării drepturilor ecologice. Astfel, conform prevederilor normative este în drept să se adreseze instanței judecătorești în vederea contestării actelor administrative, prin care se încalcă legislația ecologică și se cauzează prejudicii mediului înconjurător. 1 A menționat că, SRL „TB Fruit” a obținut statutul de rezident al Parcului industrial „Edineț” în baza procesului-verbal nr. 1 al ședinței Comisiei pentru selectarea rezidenților și a proiectelor investiționale pentru Parcul Industrial „Edineț” din 27 septembrie 2013, aprobat de SRL ”Eco-Garant”.

Ca urmare, SRL „T.B. Fruit” a construit în cadrul Parcului industrial „Edineț” o fabrică de producere a sucurilor concentrate, anterior obținerii la 28 septembrie 2015 a Avizului pozitiv al Expertizei Ecologice de Stat asupra documentației de proiect. La 09 septembrie 2015, când SRL „T.B. Fruit” a depus la Inspectoratul Ecologic de Stat proiectul de execuție- construire a fabricii de producere a sucurilor concentrate din or. Edineț pentru obținerea avizului ecologic, pârâtul cunoștea despre faptul că construcția fabricii a fost deja integral finisată. Construcția obiectivului economic a fost demarată de către SRL ”T.B. Fruit” încă din anul 2013, ceea ce rezultă inclusiv din actele emise de Inspectoratul Ecologic de Stat.

În Actul nr.024278 din 27 decembrie 2013 al inspectării cerințelor privind protecția mediului și folosirea rațională a resurselor naturale și în procesul-verbal cu privire la contravenție nr. 033368 din 27 decembrie 2013, este indicat că în rezultatul controlului la fața locului, s-a constatat că SRL „T.B. Fruit” a inițiat lucrările de construcție a uzinei de producere a sucului concentrat în lipsa Avizului pozitiv al Expertizei Ecologice de Stat. Constatări similare au fost expuse și în Actul inspectării nr.095854 din 07 iulie 2015, în procesul-verbal cu privire la contravenție nr.049185 din 07 iulie 2015, precum și în hotărârea Inspectoratului Ecologic de Stat nr.1288 din 06 august 2015, prin care au fost sistate oricare lucrări de construcție la fabrica de producere a sucului concentrat de pe teritoriul Parcului industrial „Edineț”.

Prin interpelarea nr.12-11/01/2015 din 12 august 2015, Asociația Obștească „EcoContact” a informat Inspectoratul Ecologic de Stat despre construcția, punerea în funcțiune a fabricii și începerea neautorizată a activității de producere a sucului concentrat de către SRL „T.B. Fruit”. A declarat că, în ședința de judecată a Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău din 08 septembrie 2015, în cadrul examinării acțiunii intentate de Asociația Obștească „EcoContact” împotriva Inspectoratului Ecologic de Stat, intervenienți accesorii SRL ”T.B. Fruit” și SRL ”Eco-Garant” privind întreprinderea măsurilor necesare pentru recuperarea daunelor cauzate mediului înconjurător, reprezentantul SRL „T.B. Fruit” a menționat expres că lucrările de construcție la SRL ”T.B.

Fruit” nu se execută din luna mai anul curent. Toate lucrările de construcție sunt finisate aproximativ 100 %. Având în vedere că la ședința în cauză a fost prezent și reprezentantul Inspectoratului Ecologic de Stat, precum și ținând cont de toate actele emise de către pârât în urma efectuării controalelor la fața locului, care au demonstrat cu certitudine faptul demarării lucrărilor de construcție în decembrie 2013, devine evident că la 09 septembrie 2015, Inspectoratul Ecologic de Stat cunoștea cu exactitate faptul că fabrica de producere a sucului concentrat a SRL „T.B. Fruit” a fost integral construită și că aceasta de fapt și-a început activitatea.

A susținut că, în situația în care deja din luna mai 2015 construcția fabricii era integral executată, eliberarea la 28 septembrie 2015 a Avizului pozitiv al Expertizei Ecologice de Stat asupra proiectului de execuție contravine legislației în vigoare, care stabilește expres obligativitatea efectuării Expertizei Ecologice de Stat a documentației de proiect până la momentul proiectării noilor obiective economice și inițierii construcției și este tardivă. În acest sens, a specificat că, prezintă o importanță și faptul că în Avizul Expertizei Ecologice de Stat este expres indicat: 2 „prezentul aviz este valabil în perioada preconizată pentru construcția obiectivului conform proiectului”, or, în situația în care la data emiterii Avizului din 28 septembrie 2015 - construcția fabricii de producere a sucurilor concentrate era deja integral finisată, actul emis de Inspectoratul Ecologic de Stat, din start este nevalabil.

A reiterat că, SRL „T.B. Fruit” a obținut statutul de rezident al Parcului industrial „Edineț” în baza procesului-verbal nr. 1 al ședinței Comisiei pentru selectarea rezidenților și a proiectelor investiționale pentru Parcul Industrial „Edineț” din 27 septembrie 2013, aprobat de SRL ”Eco-Garant”. Totodată, legalitatea organizării și desfășurării concursului de selectare a rezidenților Parcului industrial „Edineț”, precum și rezultatele acestuia au fost contestate în instanța de judecată, din motiv că au fost încălcate prevederile Legii cu privire la parcurile industriale și Regulamentul privind modul de desfășurare a concursului de selectare a rezidenților și a proiectelor investiționale pentru parcul industrial.

Prin decizia nr.2rac-241/15 din 23 septembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție a fost anulat procesul verbal al ședinței Comisiei pentru selectarea rezidenților și a proiectelor investiționale pentru Parcul Industrial „Edineț” din 27 septembrie 2013 și a fost declarat nul concursul pentru selectarea rezidenților și a proiectelor investiționale ce urmau a fi realizate în cadrul Parcului industrial „Edineț” desfășurat la 27 septembrie 2013, aprobat de SRL „Eco-Garant”. Pornind de la faptul că rezultatele concursului de selectare a rezidenților Parcului industrial „Edineț” au fost declarate nule prin decizia judecătorească irevocabilă, toate proiecte de execuție ale SRL „T.B. Fruit” efectuate pe teritoriul parcului industrial sunt ilegale.

Astfel, din 23 septembrie 2015, SRL ”T.B. Fruit” nu avea nici un drept de a primi careva autorizații, avize de mediu sau expertize ecologice de stat a documentației de proiect și construcție a obiectivului industrial, deoarece proiectul său investițional nu mai avea statut de câștigător al concursului, iar agentul economic nu beneficiază de calitatea de rezident al Parcului industrial „Edineț”. A indicat că, prin scrisoarea nr. 13-01/56 din 28 septembrie 2015, Inspectoratul Ecologic de Stat a fost informat despre decizia irevocabilă nr.2rac-241/15 din 23 septembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție, fiind anexată o copie a actului judecătoresc. Cu toate acestea, Avizul pozitiv al Expertizei Ecologice de Stat la proiectul de execuție al SRL „T.B.

Fruit” a fost emis la 28 septembrie 2015, adică ulterior emiterii deciziei irevocabile a Curții Supreme de Justiție. Ca urmare, afirmațiile Inspectoratului Ecologic de Stat privind faptul că nu ține de competența sa selectarea rezidenților Parcurilor Industriale nu sunt de natură să combată afirmațiile Asociației Obștești „EcoContact” cu privire la faptul că din moment ce rezultatele concursului de selectare a rezidenților Parcului industrial „Edineț” au fost declarate nule prin decizia irevocabilă a instanței de judecată, în opinia, reclamantului, orice activitate desfășurată de SRL „T.B. Fruit” pe teritoriul parcului industrial este ilegală și urmează a fi încetată. SRL „T.B.

Fruit” nu are nici un drept legal de a primi anumite autorizații, avize de mediu sau expertize ecologice de stat a documentației de proiect și construcție a obiectivului economic pe teritoriul Parcului industrial „Edineț”, deoarece proiectul investițional nu are statut de câștigător al concursului, iar agentul economic nu beneficiază de calitatea de rezident al Parcului industrial. Afirmațiile Inspectoratului Ecologic de Stat atestă poziția neîntemeiată a pârâtului privind faptul că nu ar fi obligat să respecte alte prevederi legale, precum Codul civil sau Legea cu privire la parcurile industriale, 3 drepturile și obligațiile acestuia, limitându-se exclusiv la cunoașterea și aplicarea legislației asupra mediului înconjurător.

Documentația de proiect conține inclusiv date cu privire la locul amplasării obiectivului economic, or, evaluarea impactului asupra mediului înconjurător este imposibil de realizat fără a lua în considerare aspectele privind locul amplasării obiectivului economic precum și legalitatea amplasării acestuia. Normele legale prevăd obligația ca documentația de proiect să conțină toate autorizațiile referitoarea la amplasarea obiectului, iar în textul Avizului Expertizei Ecologice de Stat se face trimitere expresă la amplasarea fabricii pe teritoriul Parcului industrial „Edineț”. A remarcat că, neîntemeiat și contrar prevederilor legale, a fost acordat SRL „T.B. Fruit” Avizul Expertizei Ecologice de Stat din 28 septembrie 2015 pentru proiectul de execuție a obiectivului economic în cadrul Parcului industrial „Edineț”, or, din 23 septembrie 2015 nu mai deține titlul de rezident al parcului industrial.

Avizul Expertizei Ecologice de Stat a fost acordat fără a se ține cont de condițiile și aprecierile expuse în Studiul de fezabilitate, elaborat la crearea parcului industrial. Contrar condițiilor obligatorii instituite de Studiul de fezabilitate, în Avizul Expertizei Ecologice de Stat nu se face referire la prezentarea de către rezidentul SRL „Т.В. Fruit” a proiectului tehnic separat privind captarea și evacuarea apelor pluviale și nici nu este indicată vreo prescripție în acest sens. Actul administrativ contestat nu conține nici o referire la necesitatea obținerii acordului de mediu pentru evacuarea apelor uzate. Cu toate acestea, eliberând Avizul Expertizei Ecologice de Stat, pârâtul nu a ținut cont de prevederile Studiului de fezabilitate și de obligațiile din domeniul protecției mediului, instituite pentru rezidenții Parcului Industrial.

Afirmațiile precum că, în calitate de autoritate ecologică, nu trebuie să examineze respectarea legislației privind funcționarea Parcului Industrial, sunt neîntemeiate și contravin principiilor fundamentale de drept. Or, elaborarea Studiului de fezabilitate este o precondiție instituită de lege, obligatorie pentru crearea Parcului industrial, iar prescripțiile emise, inclusiv cele privind diminuarea impactului negativ asupra mediului înconjurător, sunt obligatorii atât pentru întreprinderea administratoare și rezidenți, cât și pentru toate autoritățile publice care acordă avizele necesare pentru construcția și desfășurarea activității economice preconizate. La acordarea Avizului pozitiv, Inspectoratul Ecologic de Stat urma să țină cont de activitățile ce erau preconizate în cadrul Parcului Industrial, conform condițiilor incluse în Studiul de fezabilitate.

Astfel, toate calculele din Studiul de fezabilitate, aprecierea impactului de mediu, precum și condițiile privind infrastructura și utilitățile necesare, au fost făcute rezultând din tipurile de activitate preconizate a fi realizate în cadrul Parcului industrial. Obligativitatea expertizării ecologice de stat a proiectului de execuție este instituită de legislație anume pentru a exclude posibilitatea de schimbare a genurilor de activitate preconizate, or, în situația în care proiectul noului obiectiv economic ar fi fost supus Expertizei Ecologice de Stat pentru anumite genuri de activitate, modificarea ulterioară a acestora de către SRL ”Eco-Garant” și SRL „T.B. Fruit”, ar fi fost imposibil de realizat, deoarece evaluarea impactului proiectului asupra mediului înconjurător este în dependență directă de natura activităților preconizate.

Având în vedere destinația agricolă pe care o avea terenul pe care este amplasat Parcul Industrial „Edineț” și implicit fabrica construită de SRL „T.B. Fruit”, anterior modificării în teren destinat industriei transporturilor, telecomunicațiilor și cu alte destinații speciale, conform Hotărârii Guvernului nr.666 din 02 septembrie 2013, 4 influența negativă asupra următorilor factori de mediu este incontestabilă. Condițiile de mediu existente până la crearea fabricii de producere au fost schimbate prin apariția unor noi factori care influențează nociv mediul înconjurător, și anume: ape uzate, deșeuri și produse reziduale, zgomote și unde electromagnetice, toate acestea fiind indispensabile desfășurării activităților industriale.

Proiectul de execuție a fabricii SRL „Т.В. Fruit” prevede folosirea în procesul tehnologic de producere a sucurilor concentrate, a resurselor naturale și a apelor subterane. Emiterea Avizului Expertizei Ecologice de Stat asupra proiectului de execuție- construire a fabricii de producere a sucurilor concentrate din or. Edineț la 28 septembrie 2015, adică după executarea integrală a construcției obiectivului economic și începerea exploatării efective a acestuia, contravine normelor legale invocate care prevăd că Avizul pozitiv al Expertizei Ecologice de Stat urmează a fi acordat la etapa de planificare și proiectare și nicidecum după finisarea construcției. Actul normativ contestat a fost emis cu încălcarea prevederilor legale imperative privind protecția mediului înconjurător și urmează fi anulat.

A menționat că, în textul Avizului Expertizei Ecologice de Stat sunt expres indicate documentele anexate la proiectul de execuție, toate avizele și certificatele emise, însă nu este indicat documentul care conține semnăturile sau procesul-verbal al adunării locuitorilor din zona amplasării obiectivului industrial. S-a constatat cu certitudine că acest document nu a fost prezentat pârâtului pentru obținerea Avizului pozitiv al Expertizei Ecologice de Stat, deși, normele legale prevăd expres această obligație. Avizarea ecologică pozitivă a proiectului putea fi realizată doar dacă beneficiarul SRL „T.B. Fruit” ar fi prezentat acordul populației care locuiește în zonă privind amplasarea obiectului.

Deși cunoștea cu certitudine că sondele deja funcționează, Inspectorul Ecologic de Stat nu a solicitat prezentarea deciziei Consiliului local Edineț, prin care, conform pct.5 din Regulamentul privind zonele de protecție sanitară a prizelor de apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.949 din 25 noiembrie 2013 ar fi trebuit să fie delimitate zonele de protecție sanitară. În Avizul Expertizei Ecologice de Stat este indicat că, după finalizarea forării sondelor și efectuarea pompării experimentale de exploatare, este necesar de prevăzut instalații de tratare a apei, doar prin coordonare prealabilă cu autoritățile de sănătate publică. Apele din pânza freatică sunt utilizate de către SRL „T.B.

Fruit” în mare parte la producerea sucului concentrat, adică a unui produs destinat alimentației publice, prin urmare cunoscând cu certitudine despre exploatarea sondelor arteziene, Inspectoratul Ecologic de Stat urma să solicite informații cu privire la instalațiile de tratare a apei, care trebuiau deja să fie instalate. Conform răspunsului nr.1733 din 26 octombrie 2015, se atestă că în rezultatul controlului la fața locului, la 13 octombrie 2015, Inspectoratul Ecologic de Stat a constatat că SRL „T.B. Fruit” utilizează în procesul tehnologic apele subterane în lipsa autorizației de folosire specială a apei, fiind sancționat agentul economic. A menționat că, din Avizul Expertizei Ecologice de Stat se identifică că alimentarea cu energie termică a fabricii se realizează de la centrala termică autonomă, dotată cu 3 instalații de cazane de tip KE- 10/14, care consumă combustibil solid-lemne.

Așadar, în cadrul fabricii sunt exploatate echipamente de cazangerie (pe biocombustibil), care conform art.5 din Legea privind securitatea industrială a obiectelor industriale periculoase, sunt atribuite la categoria obiectelor industriale periculoase și care nu au fost supuse expertizei în domeniul securității 5 industriale. Acest aspect, în mod obligatoriu, urma să fie relevat în Avizul Expertizei Ecologice de Stat, deoarece cazanele constituie o sursă de poluare potențial periculoasă, care necesită o examinare separată. La fel, în rezultatul controlului la fața locului, s-a constatat că SRL „T.B.

Fruit” depozitează deșeurile de producere în zona sanitară de regim strict a sondei arteziene conform răspunsului nr.1733 din 26 octombrie 2015. Prin încheierea din 04 februarie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău s-a respins cererea de asigurarea a acțiunii depusă de Asociația Obștească „EcoContact” privind suspendarea Avizului Expertizei Ecologice de Stat nr.05-5-5077/1570 din 28 septembrie 2015, eliberat SRL „T.B. Fruit” de către Inspectoratul Ecologic de Stat; interzicerea SRL „T.B. Fruit” și SRL „Eco-Garant” executarea tuturor lucrărilor de construcție, lucrări de conectare la utilități publice, folosirea resurselor naturale și exploatarea subsolului pe teritoriul Parcului industrial „Edineț”; suspendarea activității de producere a SRL „T.B.

Fruit”; autorizarea pătrunderii forțate a executorului judecătoresc în încăperile aflate în posesia sau în proprietatea SRL „T.B. Fruit” și SRL „Eco-Garant”, inclusiv în cele în care se află bunurile SRL „T.B. Fruit” și SRL „Eco-Garant”, inclusiv pe teritoriul Parcului industrial „Edineț”, amplasat pe xxxxx. Prin decizia din 14 aprilie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a casat încheierea din 04 februarie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău și s-a admis parțial cererea Asociației Obștești „EcoContact” privind aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii; s-a suspendat până la examinarea litigiului în fond Avizul Expertizei Ecologice de Stat nr.05-5-5077/1570 din 28 septembrie 2015 prin care Inspectoratul Ecologic de Stat a acordat proiectul de execuție „Construire a fabricii de producere a sucurilor concentrate din or.

Edineț (extravilan –zona Parc Industrială „Edineț”); s-a respins cererea Asociației Obștești „EcoContact” privind aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii în partea ce ține de interzicerea SRL „T.B. Fruit” și SRL „Eco- Garant” executării tuturor lucrărilor de construcție, lucrări de conectare la utilități publice, folosirea resurselor naturale și exploatarea subsolului pe teritoriul Parcului industrial „Edineț”; suspendarea activității SRL „T.B. Fruit”; autorizarea pătrunderii forțate a executorului judecătoresc în încăperile aflate în posesia sau în proprietatea agenților economici SRL „T.B. Fruit” și SRL „Eco-Garant”. Prin hotărârea din 28 noiembrie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Asociația Obștească „EcoContact” împotriva Inspectoratului Ecologic de Stat, intervenienți accesorii SRL „T.B.

Fruit” și SRL „Eco-Garant” privind anularea Avizului Expertizei Ecologice de Stat nr.05- 5-5077/1570 din 28 septembrie 2015 eliberat SRL „T.B. Fruit” de către Inspectoratul Ecologic de Stat; s-a anulat măsura de asigurare aplicată prin decizia din 14 aprilie 2016 a Curții de Apel Chișinău privind suspendarea Avizului Expertizei Ecologice de Stat nr.05-5-5077/1570 din 28 septembrie 2015 prin care Inspectoratul Ecologic de Stat a acordat proiectul de execuție „Construire a fabricii de producere a sucurilor concentrate din or. Edineț, extravilan –zona Parc Industrială „Edineț”. Prin decizia din 13 aprilie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul depus de Asociația Obștească „EcoContact” și s-a menținut hotărârea din 28 noiembrie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău.

La 04 iulie 2017, Asociația Obștească „EcoContact”, prin intermediul avocatului Valentin Roșca, a declarat recurs împotriva deciziei din 13 aprilie 2017 a 6 Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii din 28 noiembrie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a cererii de chemare în judecată depusă de Asociația Obștească „EcoContact”și anularea actului administrativ- Avizul Expertizei Ecologice de Stat nr.05-5-5077/1570 din 28 septembrie 2015 eliberat SRL „T.B. Fruit” de către Inspectoratul Ecologic de Stat, ca fiind ilegal în fond și emis contrar prevederilor legii. În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel nu a aplicat legea, care urma să fie aplicată.

Unul dintre argumentele invocate de instanța de apel în susținerea soluției de respingere a apelului se referă la faptul că Asociația Obștească „EcoContact” nu ar fi invocat nici în cererea de chemare în judecată și nici în cea de apel argumentele ce ar face dovada daunelor cauzate acesteia prin Avizul pozitiv al Expertizei Ecologice de Stat eliberat SRL „Т.В. Fruit”. În opinia recurentului, aceste concluzii derivă din neaplicarea prevederilor legale ce urmau să fie aplicate, precum și din examinarea superficială a materialelor cauzei. Menționează recurentul că, art. 26 din Legea privind evaluarea impactului asupra mediului nr.86 din 29 mai 2014 prevede dreptul de contestare a oricărei decizii prevăzute de lege, inclusiv și de către asociații, dacă sunt lezate sau ignorate drepturile publicului la informare sau de participare la procesul de evaluare a impactului asupra mediului.

În speță, dreptul publicului de a participa la procesul de evaluare a impactului asupra mediului a obiectivului economic construit de SRL „Т.В. Fruit” a fost complet ignorat, deoarece Avizul Expertizei Ecologice de Stat nr.05-5-5077/1570 din 28 septembrie 2015 a fost emis în lipsa documentului care probează acordul populației din zonă. În opinia recurentului, instanța de apel eronat nu a aplicat prevederile Legii privind protecția mediului înconjurător și ale Legii privind evaluarea impactului asupra mediului, care urmau a fi aplicate, or, atestă incontestabil dreptul recurentului de a contesta actul administrativ. Indică recurentul că, instanțele ierarhic inferioare nu au aplicat normele de drept material care atestă că actul administrativ a fost emis contrar prevederilor legii privind expertiza ecologică.

Avizul contestat contravine normelor privind protecția mediului. Instanța de fond și cea de apel au aplicat eronat normele privind expertiza ecologică și protecția mediului înconjurător și ilegal au concluzionat că Avizul Expertizei Ecologice de Stat ar fi fost emis cu respectarea legii. Or, s-au invocat toate încălcările legislației mediului admise la emiterea actului administrativ contestat, însă instanțele de judecată nu au dat nici o apreciere argumentelor expuse și nu au aplicat prevederile legale care urmau să fie aplicate. Precizează că, Avizul Expertizei Ecologice de Stat a fost emis în lipsa documentului care confirmă acordul populației care locuiește în zonă, contrar prevederilor art. 18 alin. (4) din Legea cu privire la expertiza ecologică.

Actul contestat a fost emis în lipsa avizelor organelor de supraveghere și control de stat privind desfășurarea activității economice preconizate contrar prevederilor art.18 alin. (2) din Legea cu privire la expertiza ecologică. Iar conform art. 18 alin.(1) din Legea privind activitățile de acreditare si de evaluare a conformității și art. 4 alin. (6) din Legea privind activitatea de reglementare tehnică, precum și conform Anexei nr. 1 la Hotărîrea Guvernului nr. 31 din 23 ianuarie 2009, produsele din fructe sunt supuse reglementării tehnice, respectiv persoana juridică ce desfășoară această activitate urmează să fie acreditată în corespundere cu reglementările tehnice și 7 standardele tehnice din domeniu.

Conform datelor Registrului organismelor de certificare a produselor, unicul deținător al certificatului de acreditare pentru certificarea produselor din categoria conservelor este SRL „Conservstandart”, însă contrar normelor legale invocate, SRL „Т.В. Fruit” nu a prezentat la documentația de proiect certificatul eliberat de acest organ pentru desfășurarea activității preconizate de producere a sucului concentrat. Afirmă că, actul administrativ nu corespunde exigențelor legale cu referire la nici unul din factorii de mediu afectați. Inspectoratul Ecologic de Stat, pe de o parte, constată în luna decembrie 2013 faptul că SRL „T.B.

Fruit” a început lucrările de decopertare a solului fertil, iar în luna septembrie 2015 stabilește că lucrările trebuie să fie realizate conform proiectului aprobat anterior prin Avizul Expertizei Ecologice de Stat nr.05-5-4592/449 din 17 marte 2014. În situația în care intimatul cunoștea despre faptul că decopertarea a avut loc anterior emiterii avizului, avea obligația să verifice corespunderea lucrărilor de decopertare cerințelor indicate în Avizul nr.05-5-4592/449 din 17 marte 2014 și să nu să se limiteze la simpla invocare a aspectului respectiv. Prin scrisoarea nr.13-01/53 din 23 septembrie 2015, Inspectoratul Ecologic de Stat a fost informat atât despre forarea sondelor arteziene, cât și despre utilizarea în scopuri industriale a apelor subterane.

La 28 septembrie 2015-data emiterii Avizul Expertizei Ecologice de Stat, intimatul cunoștea cu exactitate despre faptul că SRL „Т.В. Fruit” a forat și exploatează două fântâni arteziene, însă în actul administrativ contestat nu se referă la acest aspect. SRL „T.B. Fruit” a realizat proiectarea și forarea sondelor arteziene în lipsa coordonării cu Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale, contrar prevederilor art. 11 al Codului subsolului și pct.30 din Hotărârea Guvernului nr.931 din 20 noiembrie 2013 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la cerințele de calitate a apelor subterane. Specifică că, în baza demersului menționat, la 13 octombrie 2015, Inspectoratul Ecologic Stat a efectuat un control la SRL „Т.В.

Fruit”, în baza căruia a stabilit mai multe neconformități la acest capitol, ceea ce denotă răspunsul nr. 1733 din 26 octombrie 2015. Astfel, acțiunile intimatului privind acordarea Avizului pozitiv cu încălcarea condițiilor necesare pentru construcția sondelor, atunci când „de facto” trebuia să verifice respectarea legislației în vigoare la forarea și exploatarea sondelor arteziene, sunt ilegale și contrare sarcinilor de bază instituite prin art. 15 din Legea privind protectia mediului înconjurător, care nu sunt unele formale, ci vizează verificarea respectării efective a normelor privind protecția mediului înconjurător.

Deși, cunoștea cu certitudine că sondele deja funcționează, Inspectorul Ecologic de Stat nu a solicitat prezentarea deciziei Consiliului local Edineț, prin care ar fi trebuit să fie delimitate zonele de protecție sanitară, conform pct.5 din Regulamentul privind zonele de protecție sanitară a prizelor de apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.949 din 25 noiembrie 2013. La fel, în Avizul Expertizei Ecologice de Stat este indicat că, după finalizarea forării sondelor și efectuarea pompării experimentale de exploatare, este necesar de prevăzut instalații de tratare a apei, doar prin coordonare prealabilă cu autoritățile de sănătate publică. Or, apele din pânza freatică sunt utilizate de către SRL „Т.В.

Fruit” în mare parte la producerea sucului concentrat, adică a unui produs destinat alimentației publice. Prin ignorarea acestor circumstanțe, Inspectoratul Ecologic de Stat, omițând în mod intenționat să verifice respectarea legislației, pune în pericol sănătatea publică a populației, încălcând 8 drepturile acesteia la un mediu sănătos, inclusiv la o alimentația sănătoasă cu produse a căror proveniență nu sunt respectate toate măsurile de precauție. Declară că, în Avizul contestat nu este indicată necesitatea eliberării unei autorizații în sensul art.23 lit. b), art.25-27 din Legea apelor nr.272 din 23 decembrie 2011. Conform prevederilor normative folosirea specială a apei este posibilă doar prin luarea la evidență primară a consumului de apă din pânza freatică, ceea ce la caz nu a fost realizat.

Conform răspunsului nr.1733 din 26 octombrie 2015, în rezultatul controlului la fața locului, Inspectoratul Ecologic de Stat a constatat că SRL „T.B. Fruit” utilizează în procesul tehnologic apele subterane în lipsa autorizației de folosire specială a apei, fapt pentru ce a fost sancționat. Conform condițiilor din Studiul de fezabilitate, SRL „T.B. Fruit” era obligată de a dota fabrica cu instalații de preepurare. Deși, în aviz este preconizată dotarea obiectivului cu stație de epurare, „de facto” activează în lipsa acesteia, iar substanțele poluante sunt deversate în rețeaua de canalizare orășenească, care nu are capacitățile necesare de epurare.

Invocă că, în aviz se indică că alimentarea cu energie termică se realizează de la centrala termică autonomă, dotată cu 3 instalații de cazane care consumă combustibil solid-lemne, care contrar art. 9 din Legea privind securitatea industrială a obiectelor industriale periculoase, nu au fost supuse expertizei în domeniul securității industriale, cu toate că conform art. 5 din aceeași Lege sunt atribuite la obiecte industriale periculoase. Acest aspect urma a fi inclus în Aviz, deoarece cazanele constituie o sursă de poluare potențial periculoasă. Cazanele funcționează pe bază de lemn, ceea ce presupune depozitarea materialului lemnos în cantități mari pe teritoriul fabricii ( a fost înaintată o plângere în acest sens în august 2015), ceea ce denotă consumul ridicat de material solid pentru funcționarea cazangeriei fabricii.

Astfel, nici aspectul surselor de funcționare a cazanelor nu a fost relevat în aviz, ceea ce este în contradicție cu politicile de mediu din Republica Moldova care vizează protejarea resurselor naturale, inclusiv a resurselor de vegetație forestieră. Un alt aspect care vizează încălcările admise la emiterea Avizului Expertizei Ecologice de Stat, în opinia recurentului, se referă la prescripțiile privind depozitarea deșeurilor de către SRL „Т.В. Fruit”. Contrar prevederilor pct. 47 din Hotărârea Guvernului nr. 412 din 25 mai 2010 pentru aprobarea Regulilor generale de igienă a produselor alimentare, deșeurile alimentare, subprodusele alimentare necomestibile și alte resturi, intimatul a ignorat prevederile legale și a indicat în Avizul elaborat necesitatea depozitării deșeurilor alimentare în „tomberoane speciale”, fără a concretiza caracteristicile acestora.

În urma efectuării controlului la fața locului, s-a constatat că SRL „Т.В. Fruit” depozitează deșeurile de producere în zona sanitară de regim strict a sondei arteziene. Astfel, emiterea de către Inspectoratul Ecologic de Stat a avizului a reprezentat o simplă formalitate, realizată fără examinarea circumstanțelor și condițiilor care influențează factorii de mediu, cu încălcarea flagrantă a sarcinilor de bază instituite de lege pentru autoritatea centrală pentru resurse naturale și mediu, în lipsa unui monitoring ecologic complex și fără evaluarea impactului asupra mediului a noului obiectiv industrial, fiind emis cu încălcarea prevederilor legii.

Opinează că, concluziile instanțelor de judecată privind inexistența încălcărilor prevederilor legale la emiterea actului administrativ, sunt total neîntemeiate și în 9 contradicție cu normele legale încălcate de Inspectoratul Ecologic de Stat la emiterea Avizului Expertizei Ecologice de Stat nr.05-5-5077/1570 din 28 septembrie 2015. Consideră că, la examinarea cauzei, instanțele inferioare nu au aplicat prevederile legale care atestă că expertiza urma să fie realizată pentru proiectul de execuție (documentația de proiect) a obiectivului industrial și nu, post factum, după edificarea acestuia. Construcția fabricii de producere a sucurilor concentrate, inclusiv a infrastructurii necesare activității industriale, a rețelelor de canalizare, alimentare cu apă, căldură, gaze, energie electrică, este în mod evident, pasibilă să influențeze negativ mediul înconjurător.

De asemenea, condițiile de mediu existente până la crearea unității de producere au fost schimbate prin apariția unor noi factori care influențează nociv mediul înconjurător, și anume: ape uzate, deșeuri și produse reziduale, zgomote și unde electromagnetice, toate acestea fiind indispensabile desfășurării activităților industriale. În opinia recurentului, cele expuse atestă cu certitudine că proiectarea și construcția fabricii de producere a sucurilor concentrate este în mod incontestabil susceptibilă să afecteze negativ mediul înconjurător, la fel și populația care locuiește în zonă. Conform normelor din domeniul protecției mediului înconjurător, expertiza ecologică este o măsură care constă în aprecierea prealabilă a influenței activităților economice preconizate asupra stării mediului, a corespunderii parametrilor acestor activități actelor legislative și altor acte normative, normelor și standardelor în vigoare.

Or, conform art.6 alin.(1) din Legea cu privire la expertiza ecologică, expertiza ecologică este obligatorie pentru documentația de proiect și planificare privind obiectele și activitățile economice preconizate care influențează sau pot influenta asupra stării mediului înconjurător și/sau prevăd folosirea resurselor naturale, indiferent de destinație, amplasare, tipul de proprietate și subordonarea acestor obiecte, volumul investițiilor capitale, sursa de finanțare și modul de execuție a lucrărilor de construcții. În acest sens, specifică recurentul că, proiectul de execuție al fabricii SRL „Т.В. Fruit”, prevede folosirea în procesul tehnologic de producere a sucurilor concentrate, a resurselor naturale și anume a apelor subterane, or, conform informațiilor publice oferite de SRL „Т.В.

Fruit” și plasate pe site-ul INFOTAG (22 septembrie 2015), compania a confirmat că utilizează apa din pânza freatică de la o adâncime de 250 m, prin intermediul a două fântâni arteziene autonome, construcția cărora a început în luna noiembrie 2013. Iar, conform art.6 alin.(2) lit. c) din Legea cu privire la expertiza ecologică, noile proiecte vizând alimentarea cu apă și exploatarea subsolului sunt permise numai cu Avizul pozitiv al Expertizei Ecologice de Stat asupra documentației de proiect. Contrar normelor legale, Inspectoratul Ecologic de Stat nu a menționat necesitatea depunerii setului de documente de către SRL „Т.В. Fruit” pentru obținerea Avizului Expertizei Ecologice de Stat pentru proiectarea, forarea și utilizarea sondelor arteziene pe teritoriul Parcului industrial „Edineț”.

Pct. 33 din Hotărîrea Guvernului nr.931 din 20 noiembrie 2013 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la cerințele de calitate a apelor subterane, impune anumite condiții obligatorii agenților economici care exploatează apele subterane prin intermediul sondelor. Însă, contrar prevederilor normative menționate, Avizul emis de Inspectoratul Ecologic de Stat, nu conține anumite prescripții privind necesitatea perfectării, anterior începerii exploatării apelor subterane, a tuturor documentelor inclusiv, a autorizației de mediu pentru folosința specială a apei.

10 În contextul prevederilor art. 1 alin.(1), art. 3 al Legii privind evaluarea impactului asupra mediului nr. 86 din 29 mai 2014, în opinia recurentului, este incontestabil faptul că emiterea avizului la 28 septembrie 2015, adică după executarea integrală a construcției obiectivului economic și începerii exploatării efective a acestuia, contravine prevederilor legale, care prevăd că avizul urmează a fi acordat la etapa de planificare/proiectare și nicidecum după finisarea construcției. Actul contestat a fost emis cu încălcarea prevederilor legale imperative privind protecția mediului înconjurător, iar concluziile contrare ale instanțelor inferioare contravin normelor invocate privind efectuarea expertizei ecologice.

Opinează recurentul că, instanțele inferioare nu au aplicat normele de drept material care atestă că actul administrativ a fost emis contrar prevederilor legislației cu privire la parcurile industriale. La fel, eronat au concluzionat că în speță nu ar fi aplicabile normele de drept material care vizează activitatea în cadrul parcului industrial, or, obiectivul economic al SRL „T.B.Fruit” pentru care a fost emis avizul este amplasat în Parcul Industrial „Edineț”. Avizul a fost emis pentru amplasarea obiectivului industrial unui agent economic care nu mai deținea statutul de rezident, or, SRL „T.B.

Fruit” a obținut statutul de rezident în baza procesului verbal nr. 1 al ședinței Comisiei pentru selectarea rezidenților și a proiectelor investiționale pentru Parcul Industrial „Edineț” din 27 septembrie 2013, aprobat de SRL „Eco-Garant”- întreprinderea administratoare, care a fost anulat fiind declarat nul concursul prin decizia nr. 2rac-241/15 din 23 septembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție. Astfel, proiectele de execuție ale SRL „T.B. Fruit” pe teritoriul parcului industrial au devenit ilegale. Cu toate acestea, Avizul pozitiv al Expertizei Ecologice de Stat la proiectul de execuție al SRL „Т.В. Fruit” a fost emis la 28 septembrie 2015, adică ulterior datei de 23 septembrie 2015-data emiterii deciziei Curții Supreme de Justiție.

La momentul emiterii actului administrativ contestat, SRL „Т.B. Fruit” nu deținea avizele și autorizațiile prealabile privind desfășurarea activităților pe teritoriul parcului industrial, constatat printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă. Susține recurentul că, în Avizul Expertizei Ecologice de Stat se face trimitere directă la locul amplasării obiectivului economic și anume terenul cu suprafața de 5,95 ha ce face parte din Parcul Industrial „Edineț”, iar argumentele privind lipsa incidenței în speță a anulării statutului de rezident al Parcului Industrial „Edineț” pentru SRL „Т.В. Fruit” sunt total eronate. La adoptarea hotărârii de respingere a acțiunii, instanțele de judecată au încălcat prevederile art. 123 alin.(2) Cod de procedură civilă.

Indică recurentul că, hotărârea primei instanțe, menținută prin decizia instanței de apel, a fost adoptată cu încălcarea prevederilor art.18 alin.(2) din Legea privind expertiza ecologică, deoarece Avizul Expertizei Ecologice de Stat din 28 septembrie 2015 a fost acordat pentru proiectul de execuție a obiectivului economic în cadrul Parcului Industrial „Edineț” unui agent economic care din data de 23 septembrie 2015 nu mai deținea această calitate.

În acest sens, a relevat că, instanța de apel își întemeiază concluziile privind legalitatea emiterii Avizului Expertizei Ecologice de Stat din 28 septembrie 2015 pe faptul că în procesul-verbal de recepție finală nr.01 din 29 septembrie 2015 ar fi fost indicat că lucrările de construcției au fost efectuate conform Avizului Expertizei Ecologice de Stat din 28 septembrie 2015, or, prin decizia Curții de Apel Bălti nr.2ac-4/17 din 12 mai 2017 procesul-verbal de recepție finală nr.01 din 29 septembrie 2015 a fost declarat nul.

11 Invocă recurentul că, actul administrativ contestat a fost emis contrar prevederilor art.9 din Legea cu privire la parcurile industriale nr.182 din 15 iulie 2010. Intimatul la eliberarea Avizului Expertizei Ecologice de Stat nu a tinut cont de recomandările Studiului de fezabilitate și de obligațiile din domeniul protecției mediului, instituite pentru rezidenții parcului industrial, or, în Studiu este menționat că protecția condițiilor de mediu este unul din obiectivele primare ale parcului industrial, fiind indicare expres măsurile ce urmează a fi întreprinse, în cazul fiecărui factor în parte, în vederea neadmiterii poluării mediului înconjurător.

Elaborarea Studiului de Fezabilitate este o precondiție instituită de lege, obligatorie pentru crearea parcului industrial, iar prescripțiile emise, inclusiv cele privind diminuarea impactului negativ asupra mediului înconjurător, sunt obligatorii atât pentru întreprinderea administratoare și rezidenți, cât și pentru toate autoritățile publice care acordă. Astfel, în opinia recurentului, este evident că instanțele de judecată au aplicat eronat normele de drept material prevăzute de Legea cu privire la parcurile industriale și au adoptat o hotărâre ilegală privind respingerea acțiunii.

Consideră recurentul că, instanțele de judecată au aplicat eronat normele de drept ce reglementează procedura contenciosului administrativ, or, în contextul prevederilor art. 26 alin.(1) al Legii contenciosului administrativ, Asociația Obștească „EcoContact” a invocat prevederile legale privind protecția mediului și expertiza ecologică, care au fost încălcate la emiterea actului administrativ contestat. Afirmațiile instanțelor de judecată cu privire la faptul că nu ar fi în drept să se substituie atribuțiile organelor abilitate pentru a stabili dacă Avizul aduce prejudicii mediului, sunt total neîntemeiate, deoarece în prezentul litigiu se solicită constatarea încălcării legislației mediului la emiterea actului administrativ.

Mai mult, aceste concluzii contravin normelor de drept care stabilesc obligația instanțelor de judecată de a verifica dacă actele administrative au fost sau nu emise cu încălcarea prevederilor legale. Opinează recurentul că, sunt lipsite de relevanță și trimiterile făcute la prevederile art. 8 din Legea cu privire expertiza ecologică nr.851 din 29 mai 1996, deoarece aceste circumstanțe nu exclud obligativitatea instanței, investite cu soluționarea litigiului, de a verifica corespunderea actelor administrative cu prevederile legale în vigoare. Or, în cazul unei interpretări contrare, s-ar impune că nici un act administrativ nu va putea fi supus controlului legalității în instanța de contencios administrativ, din motiv că nu ar fi în drept să substituie autoritatea emitentă.

O altă încălcare a normelor de drept admisă, în opinia recurentului, se referă la concluzia privind faptul că nu au fost prezentate probe și anume o expertiză ecologică de stat sau obștească, care să combată concluziile expuse în Avizul Expertizei Ecologice de Stat. Concluziile respective ale instanței de fond sunt contrare prevederilor art.9 alin.(6) din Legea privind expertiza ecologică, conform cărora expertiza ecologică obștească poate fi efectuată înainte de expertiza ecologică de stat sau concomitent cu aceasta. În speță, expertiza ecologică de stat asupra proiectului de execuție ”Construire a fabricii de producere a sucurilor concentrate or. Edineț (extravila-zona „Parc Industrial Edineț”)” a fost realizată la data de 28 septembrie 2015, adică anterior intentării litigiului în instanța de judecată și fără a fi solicitat acordul populației care locuiește în zonă.

Astfel, efectuarea în prezent a unei expertize ecologice obștești cu referire la acest obiectiv, contravine normelor 12 materiale menționate. În contextul prevederilor art. 148 alin.(1) Cod de procedură civilă, în situația în care instanța de judecată a ajuns la concluzia că în prezentul litigiu este obligatorie efectuarea unei expertize pentru constatarea încălcărilor legislației privind protecția mediului la emiterea Avizului Expertizei Ecologice de Stat nr.05-5-5077/1570 din 28 septembrie 2015, urma să dispună efectuarea acesteia. Afirmă recurentul că, instanța de fond a interpretat eronat normele de drept prevăzute de art.24 din Legea contenciosului administrativ-sarcina probațiunii, or, în speță, acțiunea se referă la anularea actului administrativ și nu la solicitarea despăgubirilor.

Astfel, sarcina probațiunii revine exclusiv intimatului care urma să probeze că Avizul Expertizei logice de Stat nr.05-5-5077/1570 din 28 septembrie 2015 a fost emis cu respectarea prevederilor legale și anume intimatul urma să solicite efectuarea unei expertize ecologice și nu recurentul, așa cum eronat a concluzionat instanța de fond. În situația în care pârâtul nu a dovedit legalitatea Avizului Expertizei Ecologice Stat nr.05-5-5077/1570 din 28 septembrie 2015, instanțele de judecată urmau să adopte o hotărâre privind anularea acestuia în temeiul art.26 din Legea contenciosului administrativ. În opinia recurentului, Avizul Expertizei Ecologice de Stat este un act administrativ ilegal în fond, fiind adoptat cu încălcarea normelor legale.

Conform art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă recursul împotriva deciziei se depune în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale. Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 13 aprilie 2017, iar Asociația Obștească „EcoContact”, prin intermediul avocatului Roșca Valentin, a declarat recurs la 04 iulie 2017. Materialele cauzei atestă că decizia contestată a fost expediată participanților la proces la 25 aprilie 2017, conform scrisorii de însoțire (Vol.II, f.d.50), însă date despre recepționarea acesteia de către recurent, lipsesc. Astfel, recursul se consideră a fi declarat în termen. În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea din 27 decembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție completul din 3 judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond de un complet din 5 judecători. În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi. În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul declarat de Asociația Obștească „EcoContact”, prin intermediul avocatului Valentin Roșca și va casa decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau 13 parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțînd o nouă hotărâre.

Conform art. 26 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care: a) este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii; c) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite. Conform art. 37 al Constituției RM, fiecare om are dreptul la un mediu înconjurător neprimejdios din punct de vedere ecologic pentru viață și sănătate, precum și la produse alimentare și obiecte de uz casnic inofensive. Statul garantează fiecărui om dreptul la accesul liber și la răspândirea informațiilor veridice privitoare la starea mediului natural, la condițiile de viață și de muncă, la calitatea produselor alimentare și a obiectelor de uz casnic.

Tăinuirea sau falsificarea informațiilor despre factorii ce sunt în detrimentul sănătății oamenilor se interzice prin lege. Persoanele fizice și juridice răspund pentru daunele pricinuite sănătății și avutului unei persoane ca urmare a unor contravenții ecologice. Din materialele cauzei rezultă că prin Avizul Expertizei Ecologice de Stat nr. 05-5-5077/1570 din 28 septembrie 2015 „Cu privire la examinarea proiectului de execuție „Construire a fabricii de producere a sucurilor concentrate din or. Edineț (extravilan –zona Parc Industrial „Edineț”), Inspectoratul Ecologic de Stat a acordat proiectul de execuție SRL „T.B.Fruit” (Vol.I, f.d.20-24). Conform Avizului Expertizei Ecologice de Stat nr. 05-5-5077/1570 din 28 septembrie 2015 a Inspectoratului Ecologic de Stat, prin care s-a acordat SRL „T.B.Fruit” proiectul de execuție „Construire a fabricii de producere a sucurilor concentrate din or.

Edineț (extravilan –zona Parc Industrial „Edineț”), s-au impus anumite condiții și anume: