2ra-127/18 — cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală și procuraturii

Dosarul nr. 2ra-127/18 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani)– O. Cojocaru, Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, V. Mihaila, L. Popova Î N C H E I E R E 24 ianuarie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru, judecători Galina Stratulat, Maria Ghervas, examinând admisibilitatea recursului, declarat de către Ministerul Justiției, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Severin împotriva Ministerului Justiției, intervenientului accesoriu Procuratura Generală cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală și procuraturii, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 iunie 2017, prin care s-au respins apelurile declarate de către Sergiu Severin, Ministerul Justiției și Procuratura Generală, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 21 martie 2017, C O N S T A T Ă La 23 ianuarie 2017 Sergiu Severin a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală și procuraturii în sumă de 300 000 lei și încasarea cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 7 000 lei.

(f.d.4-8) În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că de către organul de urmărire penală a fost învinuit în faptul că la 26 aprilie 2012 în timpul petrecerii percheziției în celula nr.171, Penitenciarul nr.13, unde executa o pedeapsă penală a opus rezistență colaboratorilor penitenciarului și ai DSRS ai DIP. La data de 24 aprilie 2013 Judecătoria Centru, mun. Chișinău a emis sentință de achitare în privința sa pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Reclamantul consideră că urmează să-i fie compensată dauna morală, având în vedere principiile compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, suferințele morale cauzate, starea de stres și 1 frustrare. În temeiul Legii nr.l545-XIII din 25 februarie 1998 a solicitat încasarea din contul statului prejudiciul moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală și a procuraturii în sumă de 300 000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 21 martie 2017 s-a admis parțial acțiunea depusă de Sergiu Severin, s-a încasat de la bugetul statului prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Sergiu Severin prejudiciul moral în sumă de 15 000 lei și cheltuielile pentru asistența juridică în sumă de 2 000 lei, în total 17 000 lei, în rest acțiunea s-a respins. (f.d.60, 64-68) Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 iunie 2017 au fost respinse apelurile declarate de Sergiu Severin, Ministerul Justiției și Procuratura Generală, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 21 martie 2017. (f.d.108,109- 113) La 15 septembrie 2017 Ministerul Justiției a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău 28 iunie 2017, solicitând casarea hotărârilor judecătorești, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

(f.d. 138-142) În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat, că instanțele de judecată au interpretat în mod eronat legea și în acest sens au aplicat eronat normele de drept material. În conformitate cu art. 434 alin. (1), (2) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 28 iunie 2017, expediată părților la 30 iunie 2017 prin intermediul oficiului poștal, confirmare despre recepționarea acesteia de către părți la materialele dosarului lipsește. În aceste circumstanțe recursul, depus la data de 15 septembrie 2017, se consideră depus în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Ministerul Justiției este inadmisibil din următoarele considerente. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că Ministerul Justiției indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. Potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. 2 Recursul exercitat conform secțiunii a II - are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, al. 2, 3 și 4 CPC. Potrivit prevederilor art. 432 alin.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. 4 stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. 3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. 2, 3 și 4. Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea lucrurilor pe când în recursul declarat de către Ministerul Justiției asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Ministerul Justiției și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Ministerul Justiției inadmisibil.

3 Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 431 alin.2, 433 lit. a), 440 alin.1 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție D I S P U N E : Recursul, declarat de către Ministerul Justiției, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecători Galina Stratulat Maria Ghervas 4