2ra-127/18 — cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală și procuraturii

Dosarul nr. 2ra-127/18

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani)– O. Cojocaru,

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, V. Mihaila, L. Popova

Î N C H E I E R E

24 ianuarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru,

judecători Galina Stratulat, Maria Ghervas,

examinând admisibilitatea recursului, declarat de către Ministerul Justiției,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Severin

împotriva Ministerului Justiției, intervenientului accesoriu Procuratura Generală cu

privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală și procuraturii,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 iunie 2017, prin care s-au

respins apelurile declarate de către Sergiu Severin, Ministerul Justiției și Procuratura

Generală, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 21

martie 2017,

C O N S T A T Ă

La 23 ianuarie 2017 Sergiu Severin a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu

privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală și procuraturii în sumă de 300 000 lei și încasarea cheltuielilor de asistență

juridică în sumă de 7 000 lei. (f.d.4-8)

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că de către organul de urmărire

penală a fost învinuit în faptul că la 26 aprilie 2012 în timpul petrecerii percheziției în

celula nr.171, Penitenciarul nr.13, unde executa o pedeapsă penală a opus rezistență

colaboratorilor penitenciarului și ai DSRS ai DIP. La data de 24 aprilie 2013

Judecătoria Centru, mun. Chișinău a emis sentință de achitare în privința sa pe motiv

că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Reclamantul consideră că urmează să-i

fie compensată dauna morală, având în vedere principiile compensării echitabile și

rezonabile a prejudiciului moral, suferințele morale cauzate, starea de stres și

1

frustrare. În temeiul Legii nr.l545-XIII din 25 februarie 1998 a solicitat încasarea din

contul statului prejudiciul moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală și a procuraturii în sumă de 300 000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 21 martie 2017 s-a

admis parțial acțiunea depusă de Sergiu Severin, s-a încasat de la bugetul statului prin

intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Sergiu Severin prejudiciul moral în

sumă de 15 000 lei și cheltuielile pentru asistența juridică în sumă de 2 000 lei, în

total 17 000 lei, în rest acțiunea s-a respins. (f.d.60, 64-68)

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 iunie 2017 au fost respinse apelurile

declarate de Sergiu Severin, Ministerul Justiției și Procuratura Generală, s-a menținut

hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 21 martie 2017. (f.d.108,109-

113)

La 15 septembrie 2017 Ministerul Justiției a declarat recurs împotriva deciziei

Curții de Apel Chișinău 28 iunie 2017, solicitând casarea hotărârilor judecătorești, cu

emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. (f.d. 138-142)

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat, că instanțele de judecată

au interpretat în mod eronat legea și în acest sens au aplicat eronat normele de drept

material.

În conformitate cu art. 434 alin. (1), (2) CPC recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este

termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

28 iunie 2017, expediată părților la 30 iunie 2017 prin intermediul oficiului poștal,

confirmare despre recepționarea acesteia de către părți la materialele dosarului

lipsește.

În aceste circumstanțe recursul, depus la data de 15 septembrie 2017, se

consideră depus în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către

Ministerul Justiției este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,

că Ministerul Justiției indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele

de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei.

Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de

reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

2

Recursul exercitat conform secțiunii a II - are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, al. 2, 3 și 4 CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt

în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. 4 stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. 3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. 2, 3 și 4.

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea lucrurilor pe când în recursul

declarat de către Ministerul Justiției asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții

de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de

judecată primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei

de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal

invocă Ministerul Justiției și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de Ministerul Justiției inadmisibil.

3

Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 431 alin.2, 433 lit. a), 440 alin.1

CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

D I S P U N E :

Recursul, declarat de către Ministerul Justiției, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecători Galina Stratulat

Maria Ghervas

4