3ra-78/18 — anularea dispozițiilor privind suspendarea operațiunilor la conturile bancare, restituirea sumei, încasarea dobânzii de întârziere

Dosarul nr. 3ra-78/18 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău (sediul central) – A. Braga, Instanța de apel: CA Chișinău – I. Cimpoi, M. Anton, V. Cotorobai, Î N C H E I E R E 24 ianuarie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru, judecători Iuliana Oprea, Maria Ghervas, examinând admisibilitatea recursului declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Transnet”, în cauza civilă la acțiunea Societății cu Răspundere Limitată „Transnet” împotriva Direcției Administrare Fiscală Botanica, Societății pe Acțiuni „Banca de Economii” în proces de lichidare cu privire la anularea dispozițiilor privind suspendarea operațiunilor la conturile bancare, restituirea sumei, încasarea dobânzilor de întârziere și a despăgubirilor, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din data de 26 octombrie 2017, prin care s-a respins apelul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Transnet”, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul central) din data de 06 aprilie 2017, C O N S T A T Ă: SRL „Transnet” la data de 13 martie 2016 s-a adresat cu cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Direcției Administrare Fiscală Botanica (în continuare DAF Botanica), SA „Banca de Economii” în proces de lichidare cu privire la anularea dispozițiilor nr. 032016012110 și nr. 032016012150 din data de 21 ianuarie 2016 privind suspendarea operațiunilor la conturile bancare ale contribuabilului SRL „Transnet”,

obligarea DAF Botanica să stingă obligația fiscală intervenită în anul 2011, restituirea sumei de 10 790,0 lei, a sumelor sustrase abuziv, încasarea dobânzilor de întârziere în mărime de 8 220,0 lei, a despăgubirilor de neexecutare în mărime de 3 6790,0 lei și repararea prejudiciului cauzat prin blocarea abuzivă și ilegală a conturilor bancare în mărime de 300 000,0 lei. (f.d. 3-4, vol. I) În motivarea acțiunii reclamanta a indicat, că are supraplată la buget în sumă de 10 790,0 lei, iar în baza deciziei nr.11/01/T308 din 15 august 2011 s-a dispus restituirea TVA din buget. DAF Botanica refuză să-i restituire supraplata la buget, insinuând că 1 SRL „Transnet” are datorii la buget în sumă de 11 970,68 lei, fapt care în opinia reclamantei nu corespunde realității, deoarece reclamanta nu are restanțe la buget.

Astfel, DAF Botanica a blocat abuziv și ilegal începând cu anul 2011 de mai multe ori conturile bancare ale reclamantei și a sustras sume de bani, care refuză să le restituie, fapt confirmat prin decizia definitivă și irevocabilă a Curții de Apel Chișinău din data de 20 mai 2014, care nu a fost executată timp de 1 an 9 luni și 20 zile de către DAF Botanica și SA „Banca de Economii” în proces de lichidare. De asemenea menționează, că SA „Banca de Economii” în proces de lichidare refuză să-i elibereze extrasele din cont începând cu data de 16 iulie 2012, deci, consideră că au fost efectuate tranzacții la conturile contribuabilului SRL „Transnet”. În urma lichidării SA „Banca de Economii” a aflat despre faptul că contul a fost deschis la BC „Moldindconbank” SA, filiala Tudor Vladimirescu și că acesta din nou a fost blocat de către DAF Botanica.

În opinia reclamantei dispozițiile nr.032016012110 și nr.032016012150 din 21 ianuarie 2016 sunt ilegale, abuzive și nefondate, ori aceasta nu are datorii la bugetul de stat în sumă de 11 970,68 lei. Din anul 2003, de când activează și până în anul 2012, până la blocarea conturilor de către DAF Botanica, a achitat toate taxele și impozitele la buget. Mai mult ca atât, consideră, că dispozițiile nr.032016012110 și nr.032016012150 din 21 ianuarie 2016 urmează a fi anulate, ori anterior o asemenea dispoziție a fost anulată prin hotărârea judecătorească irevocabilă din data de 20 mai 2014, prin care s-a constatat ilegalitatea suspendării conturilor bancare a contribuabilului în lipsa cărorva probe privind datoriile SRL „Transnet” la bugetul de stat.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul central) din data de 06 aprilie 2017 s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de către SRL „Transnet”. (f.d. 228,235-242, vol.I) Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 26 octombrie 2017 a respins apelul declarat de către SRL „Transnet”, a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul central) din data de 06 aprilie 2017. (f.d. 32.33-42, vol. II) Invocând ilegalitatea deciziei instanței de apel, la data de 15 noiembrie 2017 SRL „Transnet” a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei recurate cu pronunțarea unei noi hotărâri privind admiterea acțiunii.( f.d. 44-48, 54-56, vol.II) În motivarea recursului recurenta a indicat, că instanța de apel nu a elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea litigiului, a interpretat eronat normele de drept material și procedural, fapt ce a dus la soluționarea greșită a litigiului.

De asemenea, instanța de apel nu s-a expus și a ignorat probele și argumentele prezentate de recurentă și anume nu s-a pronunțat asupra argumentului invocat în apel, precum că SRL „Transnet” a contestat decizia Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chișinău nr. 1962/3 din data de 03 august 2011, fapt confirmat de DAF Botanica. 2 Atât instanța de fond cât și instanța de apel nu s-au expus asupra necesității blocării conturilor, odată ce datoria a fost deja reținută de către DAF Botanica încă din anul 2011, prin faptul nerestituirii supralății la TVA în mărime de 10 790,0 lei. În conformitate cu art. 434 alin. 1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 26 octombrie 2017, recursul depus de către SRL „Transnet” la data de 15 noiembrie 2017, este depus în termen. Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către SRL „Transnet” este inadmisibil din următoarele considerente. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că recurenta indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei.

Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. Potrivit regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, al.

2, 3 și 4 CPC. Potrivit prevederilor art. 432, al.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual. Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. 4 stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. 3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 al. 2, 3 și 4. Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede 3 puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către SRL „Transnet” asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă recurenta și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către SRL „Transnet” inadmisibil. Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 431 alin. 1, 433, lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție D I S P U N E : Recursul, declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Transnet”, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecători Iuliana Oprea Maria Ghervas 4