2ds-2/18 — recunoașterea dreptului la agent termic, racordarea la energia termică centralizată, repararea prejudiciului material și moral

2ds-2/18 — recunoașterea dreptului la agent termic, racordarea la energia termică centralizată, repararea prejudiciului material și moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

prima instanță: M. Diaconu dosarul nr. 2ds-2/18

(Judecătoria Buiucani mun. Chișinău)

instanța de apel: M. Ciugureanu, A. Minciuna, L. Popova

(Curtea de Apel Chișinău)

ÎNCHEIERE

10 ianuarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul: Valeriu Doagă

Judecătorii: Tamara Chișca-Doneva, Ala Cobăneanu,

Nicolae Craiu, Iurie Bejenaru

examinînd cererea depusă de Nunu Svetlana privind emiterea unei decizii

suplimentare,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nunu Svetlana

împotriva Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate Nr. 53/435 COOP cu

privire la recunoașterea dreptului la agent termic, racordarea locuinței la energia

termică centralizată și repararea prejudiciului material și moral și la cererea

reconvențională a Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate Nr. 53/ 435

COOP împotriva Svetlanei Nunu cu privire la încasarea datoriilor restante la

serviciile comunale,

c o n s t a t ă:

La 11 martie 2014 Nunu Svetlana a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate Nr. 53/435 COOP cu

privire la recunoașterea dreptului la agent termic, racordarea locuinței la energia

termică centralizată și repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că conform procesului-verbal al

Adunării generale a membrilor APLP nr. 1/2013 din 15 august 2013 pe ordinea de

zi a fost inclusă și discutată chestiunea cu privire la asigurarea cu energie termică și

apă caldă menajeră a blocului din str. Lazo 36. În cadrul adunării, președintele

APLP a informat despre necesitatea instalării în punctul termic al blocului a

pompelor de circulație și a schimbătorului de căldură pentru livrarea energiei

termice și apei calde, condiție impusă de către Secretariatul Parlamentului, cu care

APLP a avut contract de furnizare a agentului termic pînă în anul 2013. Totodată, a

informat și despre alternativa conectării blocului la încălzirea centralizată de la

rețeaua de energie termică a SA „Termocom”. Atît la Adunarea generală a

membrilor Asociației, cît și la ședința Comitetului de conducere, care a avut loc

ulterior, nu a fost luată decizia să nu fie prezentată sarcina termică pentru conectare

la rețeaua centralizată, ori reieșind din procesul-verbal al Ședinței Adunării generale

a membrilor Asociației din 15 august 2013 la prima întrebare a odinii de zi s-a

hotărît a propune proprietarilor de apartamente în care nu sunt instalate sisteme

autonome de încălzire să inițieze procedura de autorizare și lucrări de montare a

cazanelor de încălzire pe gaze naturale în apartamentele sale.

Astfel, urma ca inițial această propunere făcută de către cei prezenți la

Adunarea generală a membrilor Asociației, să fie acceptată de către proprietarii

apartamentelor în care nu erau instalate sisteme de încălzire autonomă, or,

proprietarii ap.1”B” nu au acceptat propunerea respectivă nici în cadrul Adunării

generale a membrilor Asociației și nici ls ședința Comitetului de conducere, care a

avut loc ulterior.

Indică că atît în cadrul ședinței Adunării generale a membrilor APLP nr.

1/2013 din 15 august 2013, precum și la ședința Comitetului de conducere a APLP,

soțul - Constantin Nunu, nu a susținut propunerea înaintată privind instalarea

sistemelor de încălzirea autonomă și a optat pentru negocierea contractului de

livrare a energiei termice, încheiat cu Secretariatul Parlamentului, sau conectarea

blocului la rețeaua de energie termică a SA “Termocom”. După recepționarea

răspunsurilor de la instituțiile respective, urma să fie pusă în discuție repetat

problema ce ține de asigurarea blocului cu energie termică. Acest lucru nu a fost

făcut. Consideră că membrii Comitetului de conducere, precum și Președintele

Asociației nu au întreprins măsurile necesare în vederea asigurării blocului, inclusiv

a apartamentului ce-i aparține cu drept de proprietate cu agent termic, iar

disponibilitatea președintelui Asociației de a le acorda suportul necesar pentru

obținerea documentelor necesare instalării sistemului de încălzire autonomă,

exprimat în discuția telefonică, nu reprezintă altceva decît o metodă de a-i

constrânge sa accepte propunerea privind instalarea sistemului de încălzire

autonomă.

Deoarece în perioada sezonului de încălzire 2013-2014 apartamentul său a

fost lipsit de agent termic de la sistemul centralizat de încălzire, a suportat cheltuieli

materiale considerabile, fiind nevoită să utilizeze reșouri electrice. Ca rezultat,

consumul de energie electrică a crescut și respectiv au crescut și cheltuielile pe care

familia a fost nevoită să le suporte din motiv că APLP, în mod abuziv și ilegal, i-a

încălcat dreptul la serviciul public de asigurare cu agent termic. Astfel, în luna

noiembrie 2012 (sezonul de încălzire 2012-2013) pentru încălzire, apă caldă și

energie electrică a achitat suma totală de 1 281,21 lei, iar în luna noiembrie 2013

pentru energie electrică – 1 482, 04 lei consumată și pentru încălzire, cu 200, 83 lei

mai mult; în luna decembrie 2012 pentru încălzire, apă caldă și energie electrică a

achitat suma totală de 1 495,63, iar în aceiași lună a anului 2013 pentru energie

electrică consumată și pentru încălzire – 3 141,04 lei, diferența constituind 1 645,39

lei, în luna ianuarie 2013 pentru încălzire, apă caldă și energie electrică a achitat

suma totală de 1 545,02 lei, iar în luna ianuarie 2014 pentru energie strică

consumată și pentru încălzire – 3 052,56 lei, cu 1 507,54 lei mai mult; în luna

februarie 2013 pentru încălzire, apă caldă și energie electrică a achitat suma de 1

301,39 lei, iar în luna februarie 2014 pentru energie electrică consumată și pentru

încălzire – 2 888, 24 lei, diferența constituind 1 586, 85 lei. Reieșind din calculele

făcute în perioada sezonului de încălzire 2013-2014 (pînă la 01 martie 2014), în

2

legătură cu utilizarea reșourilor electrice, a suportat cheltuieli mai mari cu 4 940,61

lei, în comparație cu sezonul de încălzire 2012-2013.

Solicită a recunoaște neîntemeiat refuzul pîrîtului la restabilirea serviciului

public de asigurare cu agent termic, a obliga APLP Nr. 53/435 COOP să inițieze

procedura de racordare și să conecteze blocul nr. 356 din str. S. Lazo, mun.

Chișinău la rețeaua de energie termică centralizată al SA „Termocom”, a încasa de

la APLP NR. 53/435 COOP în beneficiul său a prejudiciului material estimat la

suma de 4940,61 lei, ce constituie diferența dintre sumele achitate în perioada

sezonului de încălzire 2012-2013 pentru agentul termic și sumelor achitate în

perioada sezonului de încălzire 2013-2014 (pînă la 01 martie 2014) pentru energia

electrică consumată, precum și încasarea prejudiciului moral în sumă de 50 000 lei

și a cheltuielilor de judecată.

Asociația Proprietarilor de Locuințe Privatizate Nr. 53/ 435 COOP a înaintat

cererea reconvențională către Nunu Svetlana, solicitând de a încasa de la Nunu

Svetlana în beneficiul său datoria restantă pentru servicii comunale în suma totală

de 2 017,33 lei, din care: 1 446,24 lei - pentru încălzire, 248,4 lei - pentru

deservirea blocului locativ, 54 lei - pentru reparații curente, 126,14 lei - datoria

pentru luna martie și 142,55 lei - datoria restantă neachitată pentru luna aprilie 2014

și încasarea tuturor cheltuielilor de judecată.

În motivarea cerințelor indică că în temeiul deciziei Consiliului Municipal

Chișinău nr.6/43-2 din 24 februarie 2004, ordinului nr.l2/157-d din 14.11.2012 a

Direcției Generale Locativ Comunală și Amenajare a Consiliul Municipal Chișinău,

actului de transmitere-primire a fondului locativ în gestiune de la balanța la balanța

din 15.11.2012, înregistrat în Registrul Bunurilor Imobile la data 20.12.2012, blocul

locativ cu nr. cadastral 0100520.124.01 a fost transmis în gestiunea economică la

APLP 53/435.

În sarcina Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr.53/435 este

asigurarea întreținerii locuințelor în stare tehnică și sanitară corespunzătoare. Prin

neplata contribuțiilor lunare obligatorii, ca consumator de servicii, pîrîta aduce

prejudicii asociației și locatarilor ei, atît materiale cît și morale. Astfel, pe faptul

datoriei excesive a piritei, asociația nu-și îndeplinește obligațiile față de prestatorii

de servicii, acumulându-se cheltuieli nejustificate pe care le suportă toți locatarii.

Pîrîta refuză de a achita datoria acumulată și de a soluționa problema litigioasă pe

cale amiabilă. Nunu Svetlana intenționat nu dorește se recepționeze somațiile de la

oficiul poștal, știind despre existența datoriei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 07 decembrie 2015,

acțiunea inițială a fost respinsă, iar cererea reconvențională înaintată de Asociația

Proprietarilor de Locuințe Privatizate Nr.53/435 COOP a fost admisă, cu încasarea

de la Nunu Svetlana în beneficiul APLP nr. 53/435 COOP a datoriei restante pentru

servicii comunale în suma totală de 2 017, 33 lei și suma de 270, 00 lei - taxa de

stat.

Nunu Svetlana a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanțe, solicitînd

admiterea lui, casarea hotărîrii apelate și emiterea unei noi hotărîri prin care a

admite acțiunea inițială și a respinge acțiunea reconvențională.

3

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2017 a fost admis apelul

declarat de Nunu Svetlana, casată hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău

din 07 decembrie 2015 în partea respingerii cererii privind recunoașterea dreptului

la agent termic, racordarea locuinței la energia termică centralizată cu emiterea în

acest sens a unei hotărîri noi prin care cererea de chemare în judecată înaintată de

Nunu Svetlana către APLP Nr. 53/435 COOP privind recunoașterea dreptului la

agent termic, racordarea locuinței la energia termică centralizată a fost admisă, cu

obligarea APLP nr. 53/435 COOP de a racorda locuința apelantei la energia termică

centralizată. În rest, cererea de apel a fost respinsă, iar hotărîrea primei instanțe a

fost menținută.

La 13 iunie 2017 Nunu Svetlana a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, solicitînd admiterea lui, casarea hotărîrilor judecătorești în partea

respingerii pretențiilor sale (prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor

de judecată) și emiterea în această partea a unei noi hotărîri prin care a admite

pretențiile respinse și a respinge cererea reconvențională.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 11 octombrie 2017 a fost respins

recursul declarat de Nunu Svetlana și menținută decizia Curții de Apel Chișinău din

22 februarie 2017.

La 30 noiembrie 2017 Nunu Svetlana a depus cerere prin care a solicitat

emiterea unei decizii suplimentare cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii a indicat că Curtea Supremă de Justiție nu s-a expus

asupra legalității deciziei instanței de apel în partea în care a respins cerința de

încasare de la APLP 53/435 COOP a cheltuielilor de judecată în situația în care

instanța de apel a admis parțial acțiunea inițială.

Studiind materialele pricinii, argumentele expuse în cererea privind emiterea

unei decizii suplimentare în coroborare cu prevederile legislației în vigoare,

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge cererea privind emiterea unei

decizii suplimentare din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 250 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța

care a pronunțat hotărîrea poate, din oficiu sau la cererea participanților la proces, să

emită o hotărîre suplimentară dacă nu a rezolvat problema repartizării între părți a

cheltuielilor de judecată ori a omis să se pronunțe asupra cererilor martorilor,

experților, specialiștilor, interpreților sau reprezentanților cu privire la cheltuielile

de judecată a căror compensare li se cuvine.

Din materiale dosarului rezultă că Nunu Svetlana a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitînd casarea hotărîrilor judecătorești în partea

respingerii pretențiilor cu privire la repararea prejudiciului material și moral și

încasarea cheltuielilor de judecată și emiterea în această partea a unei noi hotărîri de

admitere a acestor pretenții, precum și respingerea acțiunii reconvenționale. A mai

solicitat recurenta și încasarea cheltuielilor de judecată și de asistența juridică în

sumă de 5050 lei, fără a anexa careva probe în acest sens.

Curtea Supremă de Justiție prin decizia din 11 octombrie 2017 a respins

recursul declarat de Nunu Svetlana și a menținut decizia Curții de Apel Chișinău din

22 februarie 2017.

4

La 30 noiembrie 2017 Nunu Svetlana a depus cerere prin care a solicitat

emiterea unei decizii suplimentare cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată,

invocînd că Curtea Supremă de Justiție nu s-a expus asupra pretenției cu privire la

încasarea cheltuielilor de judecată în situația în care instanța de apel a admis parțial

acțiunea inițială, anexînd în acest sens contractul de asistență juridică și bonurile de

plată în copii-xerox.

În conformitate cu art. 96 alin. (1), (l1) CPC, instanța judecătorească obligă

partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut cîștig de cauză

cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare

și rezonabile. Cheltuielile menționate la alin.(l) se compensează părții care a avut

cîștig de cauză dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un avocat.

Conform pct. pct. 15-17 din Recomandarea privind cuantumul onorariilor

avocaților și compensarea de către instanțele de judecată a cheltuielilor de asistență

juridică, aprobată prin decizia Consiliului Uniunii avocaților din RM nr.2 din 30

martie 2012, pornind de la practica CEDO, cheltuielile de asistență juridică trebuie

să fie necesare, realmente angajate și rezonabile ca mărime.

Pentru dovada cheltuielilor suportate, prin prisma practicii CEDO, se

evidențiază necesitatea prezentării de către partea care pretinde compensarea

cheltuielilor, a următoarelor documente: dovada achitării onorariilor avocaților

(copii de pe dispozițiile de plată prin virament sau bonurile de plată); copia de pe

facturile de strictă evidență, emisă pentru clienți-persoane juridice și în alte cazuri

stabilite de legislație; listă detaliată a actelor/acțiunilor efectuate de avocat și a

timpului aferent acestora ( cu tariful și orarul).

Pentru determinarea cuantumului compensației acordate, instanța de judecată,

pentru a face o apreciere corectă, va mai ține cont de: complexitatea cauzei;

noutatea și dificultatea întrebărilor juridice ridicate de speță; aportul avocatului la

soluționarea cauzei; timpul și munca depusă de avocat; aptitudinile speciale

necesare pentru a acorda asistența (cunoștințe tehnice speciale, cunoașterea

profundă a unor reglementări de profil, cunoașterea limbilor străine, a altor

procedee de comunicare cu clienți specifici etc.); faptul în ce măsură munca

avocatului în cauza respectivă îi limitează capacitatea de a lucra în alte dosare;

rezultatul obținut; restricțiile de timp impuse de client și de circumstanțele cauzei;

natura și durata relației dintre avocat și client; experiența, reputația și abilitatea

avocatului; justificarea și ponderea mijloacelor de apărare utilizate în cauză; suma

despăgubirilor pretinse/obținute în cauză; alți factori, la discreția instanței.

În conformitate cu art. 138 CPC alin. (4), înscrisul se depune în original sau în

copie autentificată în modul stabilit de lege, indicîndu-se locul de aflare a

originalului. Înscrisul se depune în original cînd, conform legii sau unui alt act

normativ, circumstanțele pricinii trebuie confirmate numai cu documente în original

sau cînd copiile de pe documentul prezentat au cuprinsuri contradictorii, precum și

în alte cazuri cînd instanța consideră necesară prezentarea originalului.

Astfel, la caz, Colegiu reține că recurenta nu a anexat la cererea privind

emiterea unei decizii suplimentare și nici în cadrul examinării cauzei date

5

înscrisurile în original sau în copie autentificată în modul stabilit de lege în

confirmarea cheltuielilor de judecată solicitate.

Cu atît mai mult că, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție prin decizia emisă la 11 octombrie 2017 a

menținut decizia Curții de apel Chișinău din 22 februarie 2017, prin care acțiunea

inițială a fost admisă parțial, iar cea reconvențională admisă integral.

Or, art. 94 alin. (1) CPC prevede că, instanța judecătorească obligă partea care

a pierdut procesul să plătească, la cerere, părții care a avut cîștig de cauză

cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a fost admisă parțial, acestuia i

se compensează cheltuielile de judecată proporțional părții admise din pretenții, iar

pîrîtului – proporțional părții respinse din pretențiile reclamantului.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea Svetlanei Nunu

privind emiterea unei decizii suplimentare urmează a fi respinsă ca fiind neprobată.

În conformitate cu prevederile art. 250 alin. (1) lit. c), 269-270 Cod de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se respinge cererea depusă de Nunu Svetlana privind emiterea unei decizii

suplimentare, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nunu

Svetlana împotriva Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate Nr. 53/435

COOP cu privire la recunoașterea dreptului la agent termic, racordarea locuinței la

energia termică centralizată și repararea prejudiciului material și moral și la cererea

reconvențională a Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate Nr. 53/ 435

COOP împotriva Svetlanei Nunu cu privire la încasarea datoriilor restante la

serviciile comunale.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

6