2ds-2/18 — recunoașterea dreptului la agent termic, racordarea la energia termică centralizată, repararea prejudiciului material și moral

prima instanță: M. Diaconu dosarul nr. 2ds-2/18 (Judecătoria Buiucani mun. Chișinău) instanța de apel: M. Ciugureanu, A. Minciuna, L. Popova (Curtea de Apel Chișinău) ÎNCHEIERE 10 ianuarie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Tamara Chișca-Doneva, Ala Cobăneanu, Nicolae Craiu, Iurie Bejenaru examinînd cererea depusă de Nunu Svetlana privind emiterea unei decizii suplimentare, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nunu Svetlana împotriva Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate Nr. 53/435 COOP cu privire la recunoașterea dreptului la agent termic, racordarea locuinței la energia termică centralizată și repararea prejudiciului material și moral și la cererea reconvențională a Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate Nr. 53/ 435 COOP împotriva Svetlanei Nunu cu privire la încasarea datoriilor restante la serviciile comunale, c o n s t a t ă: La 11 martie 2014 Nunu Svetlana a depus cerere de chemare în judecată împotriva Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate Nr. 53/435 COOP cu privire la recunoașterea dreptului la agent termic, racordarea locuinței la energia termică centralizată și repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că conform procesului-verbal al Adunării generale a membrilor APLP nr. 1/2013 din 15 august 2013 pe ordinea de zi a fost inclusă și discutată chestiunea cu privire la asigurarea cu energie termică și apă caldă menajeră a blocului din str. Lazo 36. În cadrul adunării, președintele APLP a informat despre necesitatea instalării în punctul termic al blocului a pompelor de circulație și a schimbătorului de căldură pentru livrarea energiei termice și apei calde, condiție impusă de către Secretariatul Parlamentului, cu care APLP a avut contract de furnizare a agentului termic pînă în anul 2013. Totodată, a informat și despre alternativa conectării blocului la încălzirea centralizată de la rețeaua de energie termică a SA „Termocom”.

Atît la Adunarea generală a membrilor Asociației, cît și la ședința Comitetului de conducere, care a avut loc ulterior, nu a fost luată decizia să nu fie prezentată sarcina termică pentru conectare la rețeaua centralizată, ori reieșind din procesul-verbal al Ședinței Adunării generale a membrilor Asociației din 15 august 2013 la prima întrebare a odinii de zi s-a hotărît a propune proprietarilor de apartamente în care nu sunt instalate sisteme autonome de încălzire să inițieze procedura de autorizare și lucrări de montare a cazanelor de încălzire pe gaze naturale în apartamentele sale.

Astfel, urma ca inițial această propunere făcută de către cei prezenți la Adunarea generală a membrilor Asociației, să fie acceptată de către proprietarii apartamentelor în care nu erau instalate sisteme de încălzire autonomă, or, proprietarii ap.1”B” nu au acceptat propunerea respectivă nici în cadrul Adunării generale a membrilor Asociației și nici ls ședința Comitetului de conducere, care a avut loc ulterior. Indică că atît în cadrul ședinței Adunării generale a membrilor APLP nr. 1/2013 din 15 august 2013, precum și la ședința Comitetului de conducere a APLP, soțul - Constantin Nunu, nu a susținut propunerea înaintată privind instalarea sistemelor de încălzirea autonomă și a optat pentru negocierea contractului de livrare a energiei termice, încheiat cu Secretariatul Parlamentului, sau conectarea blocului la rețeaua de energie termică a SA “Termocom”.

După recepționarea răspunsurilor de la instituțiile respective, urma să fie pusă în discuție repetat problema ce ține de asigurarea blocului cu energie termică. Acest lucru nu a fost făcut. Consideră că membrii Comitetului de conducere, precum și Președintele Asociației nu au întreprins măsurile necesare în vederea asigurării blocului, inclusiv a apartamentului ce-i aparține cu drept de proprietate cu agent termic, iar disponibilitatea președintelui Asociației de a le acorda suportul necesar pentru obținerea documentelor necesare instalării sistemului de încălzire autonomă, exprimat în discuția telefonică, nu reprezintă altceva decît o metodă de a-i constrânge sa accepte propunerea privind instalarea sistemului de încălzire autonomă.

Deoarece în perioada sezonului de încălzire 2013-2014 apartamentul său a fost lipsit de agent termic de la sistemul centralizat de încălzire, a suportat cheltuieli materiale considerabile, fiind nevoită să utilizeze reșouri electrice. Ca rezultat, consumul de energie electrică a crescut și respectiv au crescut și cheltuielile pe care familia a fost nevoită să le suporte din motiv că APLP, în mod abuziv și ilegal, i-a încălcat dreptul la serviciul public de asigurare cu agent termic.

Astfel, în luna noiembrie 2012 (sezonul de încălzire 2012-2013) pentru încălzire, apă caldă și energie electrică a achitat suma totală de 1 281,21 lei, iar în luna noiembrie 2013 pentru energie electrică – 1 482, 04 lei consumată și pentru încălzire, cu 200, 83 lei mai mult; în luna decembrie 2012 pentru încălzire, apă caldă și energie electrică a achitat suma totală de 1 495,63, iar în aceiași lună a anului 2013 pentru energie electrică consumată și pentru încălzire – 3 141,04 lei, diferența constituind 1 645,39 lei, în luna ianuarie 2013 pentru încălzire, apă caldă și energie electrică a achitat suma totală de 1 545,02 lei, iar în luna ianuarie 2014 pentru energie strică consumată și pentru încălzire – 3 052,56 lei, cu 1 507,54 lei mai mult; în luna februarie 2013 pentru încălzire, apă caldă și energie electrică a achitat suma de 1 301,39 lei, iar în luna februarie 2014 pentru energie electrică consumată și pentru încălzire – 2 888, 24 lei, diferența constituind 1 586, 85 lei.

Reieșind din calculele făcute în perioada sezonului de încălzire 2013-2014 (pînă la 01 martie 2014), în 2 legătură cu utilizarea reșourilor electrice, a suportat cheltuieli mai mari cu 4 940,61 lei, în comparație cu sezonul de încălzire 2012-2013. Solicită a recunoaște neîntemeiat refuzul pîrîtului la restabilirea serviciului public de asigurare cu agent termic, a obliga APLP Nr. 53/435 COOP să inițieze procedura de racordare și să conecteze blocul nr. 356 din str. S. Lazo, mun.

Chișinău la rețeaua de energie termică centralizată al SA „Termocom”, a încasa de la APLP NR. 53/435 COOP în beneficiul său a prejudiciului material estimat la suma de 4940,61 lei, ce constituie diferența dintre sumele achitate în perioada sezonului de încălzire 2012-2013 pentru agentul termic și sumelor achitate în perioada sezonului de încălzire 2013-2014 (pînă la 01 martie 2014) pentru energia electrică consumată, precum și încasarea prejudiciului moral în sumă de 50 000 lei și a cheltuielilor de judecată.

Asociația Proprietarilor de Locuințe Privatizate Nr. 53/ 435 COOP a înaintat cererea reconvențională către Nunu Svetlana, solicitând de a încasa de la Nunu Svetlana în beneficiul său datoria restantă pentru servicii comunale în suma totală de 2 017,33 lei, din care: 1 446,24 lei - pentru încălzire, 248,4 lei - pentru deservirea blocului locativ, 54 lei - pentru reparații curente, 126,14 lei - datoria pentru luna martie și 142,55 lei - datoria restantă neachitată pentru luna aprilie 2014 și încasarea tuturor cheltuielilor de judecată.

În motivarea cerințelor indică că în temeiul deciziei Consiliului Municipal Chișinău nr.6/43-2 din 24 februarie 2004, ordinului nr.l2/157-d din 14.11.2012 a Direcției Generale Locativ Comunală și Amenajare a Consiliul Municipal Chișinău, actului de transmitere-primire a fondului locativ în gestiune de la balanța la balanța din 15.11.2012, înregistrat în Registrul Bunurilor Imobile la data 20.12.2012, blocul locativ cu nr. cadastral 0100520.124.01 a fost transmis în gestiunea economică la APLP 53/435. În sarcina Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr.53/435 este asigurarea întreținerii locuințelor în stare tehnică și sanitară corespunzătoare. Prin neplata contribuțiilor lunare obligatorii, ca consumator de servicii, pîrîta aduce prejudicii asociației și locatarilor ei, atît materiale cît și morale.

Astfel, pe faptul datoriei excesive a piritei, asociația nu-și îndeplinește obligațiile față de prestatorii de servicii, acumulându-se cheltuieli nejustificate pe care le suportă toți locatarii. Pîrîta refuză de a achita datoria acumulată și de a soluționa problema litigioasă pe cale amiabilă. Nunu Svetlana intenționat nu dorește se recepționeze somațiile de la oficiul poștal, știind despre existența datoriei. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 07 decembrie 2015, acțiunea inițială a fost respinsă, iar cererea reconvențională înaintată de Asociația Proprietarilor de Locuințe Privatizate Nr.53/435 COOP a fost admisă, cu încasarea de la Nunu Svetlana în beneficiul APLP nr. 53/435 COOP a datoriei restante pentru servicii comunale în suma totală de 2 017, 33 lei și suma de 270, 00 lei - taxa de stat.

Nunu Svetlana a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanțe, solicitînd admiterea lui, casarea hotărîrii apelate și emiterea unei noi hotărîri prin care a admite acțiunea inițială și a respinge acțiunea reconvențională. 3 Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2017 a fost admis apelul declarat de Nunu Svetlana, casată hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 07 decembrie 2015 în partea respingerii cererii privind recunoașterea dreptului la agent termic, racordarea locuinței la energia termică centralizată cu emiterea în acest sens a unei hotărîri noi prin care cererea de chemare în judecată înaintată de Nunu Svetlana către APLP Nr. 53/435 COOP privind recunoașterea dreptului la agent termic, racordarea locuinței la energia termică centralizată a fost admisă, cu obligarea APLP nr. 53/435 COOP de a racorda locuința apelantei la energia termică centralizată.

În rest, cererea de apel a fost respinsă, iar hotărîrea primei instanțe a fost menținută. La 13 iunie 2017 Nunu Svetlana a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea lui, casarea hotărîrilor judecătorești în partea respingerii pretențiilor sale (prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată) și emiterea în această partea a unei noi hotărîri prin care a admite pretențiile respinse și a respinge cererea reconvențională. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 11 octombrie 2017 a fost respins recursul declarat de Nunu Svetlana și menținută decizia Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2017. La 30 noiembrie 2017 Nunu Svetlana a depus cerere prin care a solicitat emiterea unei decizii suplimentare cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii a indicat că Curtea Supremă de Justiție nu s-a expus asupra legalității deciziei instanței de apel în partea în care a respins cerința de încasare de la APLP 53/435 COOP a cheltuielilor de judecată în situația în care instanța de apel a admis parțial acțiunea inițială. Studiind materialele pricinii, argumentele expuse în cererea privind emiterea unei decizii suplimentare în coroborare cu prevederile legislației în vigoare, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge cererea privind emiterea unei decizii suplimentare din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 250 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța care a pronunțat hotărîrea poate, din oficiu sau la cererea participanților la proces, să emită o hotărîre suplimentară dacă nu a rezolvat problema repartizării între părți a cheltuielilor de judecată ori a omis să se pronunțe asupra cererilor martorilor, experților, specialiștilor, interpreților sau reprezentanților cu privire la cheltuielile de judecată a căror compensare li se cuvine. Din materiale dosarului rezultă că Nunu Svetlana a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd casarea hotărîrilor judecătorești în partea respingerii pretențiilor cu privire la repararea prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată și emiterea în această partea a unei noi hotărîri de admitere a acestor pretenții, precum și respingerea acțiunii reconvenționale.

A mai solicitat recurenta și încasarea cheltuielilor de judecată și de asistența juridică în sumă de 5050 lei, fără a anexa careva probe în acest sens. Curtea Supremă de Justiție prin decizia din 11 octombrie 2017 a respins recursul declarat de Nunu Svetlana și a menținut decizia Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2017. 4 La 30 noiembrie 2017 Nunu Svetlana a depus cerere prin care a solicitat emiterea unei decizii suplimentare cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată, invocînd că Curtea Supremă de Justiție nu s-a expus asupra pretenției cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată în situația în care instanța de apel a admis parțial acțiunea inițială, anexînd în acest sens contractul de asistență juridică și bonurile de plată în copii-xerox.

În conformitate cu art. 96 alin. (1), (l1) CPC, instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut cîștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare și rezonabile. Cheltuielile menționate la alin.(l) se compensează părții care a avut cîștig de cauză dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un avocat. Conform pct. pct. 15-17 din Recomandarea privind cuantumul onorariilor avocaților și compensarea de către instanțele de judecată a cheltuielilor de asistență juridică, aprobată prin decizia Consiliului Uniunii avocaților din RM nr.2 din 30 martie 2012, pornind de la practica CEDO, cheltuielile de asistență juridică trebuie să fie necesare, realmente angajate și rezonabile ca mărime.

Pentru dovada cheltuielilor suportate, prin prisma practicii CEDO, se evidențiază necesitatea prezentării de către partea care pretinde compensarea cheltuielilor, a următoarelor documente: dovada achitării onorariilor avocaților (copii de pe dispozițiile de plată prin virament sau bonurile de plată); copia de pe facturile de strictă evidență, emisă pentru clienți-persoane juridice și în alte cazuri stabilite de legislație; listă detaliată a actelor/acțiunilor efectuate de avocat și a timpului aferent acestora ( cu tariful și orarul).

Pentru determinarea cuantumului compensației acordate, instanța de judecată, pentru a face o apreciere corectă, va mai ține cont de: complexitatea cauzei; noutatea și dificultatea întrebărilor juridice ridicate de speță; aportul avocatului la soluționarea cauzei; timpul și munca depusă de avocat; aptitudinile speciale necesare pentru a acorda asistența (cunoștințe tehnice speciale, cunoașterea profundă a unor reglementări de profil, cunoașterea limbilor străine, a altor procedee de comunicare cu clienți specifici etc.); faptul în ce măsură munca avocatului în cauza respectivă îi limitează capacitatea de a lucra în alte dosare; rezultatul obținut; restricțiile de timp impuse de client și de circumstanțele cauzei; natura și durata relației dintre avocat și client; experiența, reputația și abilitatea avocatului; justificarea și ponderea mijloacelor de apărare utilizate în cauză; suma despăgubirilor pretinse/obținute în cauză; alți factori, la discreția instanței.

În conformitate cu art. 138 CPC alin. (4), înscrisul se depune în original sau în copie autentificată în modul stabilit de lege, indicîndu-se locul de aflare a originalului. Înscrisul se depune în original cînd, conform legii sau unui alt act normativ, circumstanțele pricinii trebuie confirmate numai cu documente în original sau cînd copiile de pe documentul prezentat au cuprinsuri contradictorii, precum și în alte cazuri cînd instanța consideră necesară prezentarea originalului. Astfel, la caz, Colegiu reține că recurenta nu a anexat la cererea privind emiterea unei decizii suplimentare și nici în cadrul examinării cauzei date 5 înscrisurile în original sau în copie autentificată în modul stabilit de lege în confirmarea cheltuielilor de judecată solicitate.

Cu atît mai mult că, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție prin decizia emisă la 11 octombrie 2017 a menținut decizia Curții de apel Chișinău din 22 februarie 2017, prin care acțiunea inițială a fost admisă parțial, iar cea reconvențională admisă integral. Or, art. 94 alin. (1) CPC prevede că, instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părții care a avut cîștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional părții admise din pretenții, iar pîrîtului – proporțional părții respinse din pretențiile reclamantului.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea Svetlanei Nunu privind emiterea unei decizii suplimentare urmează a fi respinsă ca fiind neprobată.

În conformitate cu prevederile art. 250 alin. (1) lit. c), 269-270 Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se respinge cererea depusă de Nunu Svetlana privind emiterea unei decizii suplimentare, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nunu Svetlana împotriva Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate Nr. 53/435 COOP cu privire la recunoașterea dreptului la agent termic, racordarea locuinței la energia termică centralizată și repararea prejudiciului material și moral și la cererea reconvențională a Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate Nr. 53/ 435 COOP împotriva Svetlanei Nunu cu privire la încasarea datoriilor restante la serviciile comunale.

Încheierea este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Ala Cobăneanu Nicolae Craiu Iurie Bejenaru 6