2r-21/18 — incasarea despagubirii materiale

dosarul nr. 2r-21/18

prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central

( judecător Cristina Prisăcari)

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți

(judecători Iu. Grosu, A. Corcenco, D. Stănila)

D E C I Z I E

10 ianuarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența

Președintele ședinței Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Luiza Gafton

examinând recursul declarat de Vasîlcan Tatiana, prin intermediul reprezentantului

său, avocatul Cebotari Adrian,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Departamentul Poliției

de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova împotriva Tatianei

Vasîlcan cu privire la încasarea despăgubirii materiale în sumă de 7878,06 lei,

împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 02 noiembrie 2017, prin care s-a

restituit cererea de apel depusă de Vasîlcan Tatiana, pentru neîndeplinirea indicațiilor

instanței de apel în termenul acordat,

c o n s t a t ă:

La data de 04 ianuarie 2017, Departamentul Poliției de Frontieră al Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova a înaintat cerere de chemare în judecată

împotriva Tatianei Vasîlcan cu privire la încasarea despăgubirii materiale în sumă de

7878,06 lei (f.d.2-4).

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 01 octombrie 2013, între

Departamentul Poliției de Frontieră și Vasîlcan Tatiana a fost încheiat contractul de

îndeplinire a serviciului în cadrul Poliției de Frontieră. La aceiași dată, la 01 octombrie

2013, prin ordinul Șefului Departamentului Poliției de Forntieră nr. 1070/ps pârâta a fost

angajată în cadrul Poliției de Frontieră, în funcția de inspector al unității de control al

frontierei sectorului Poliției de Frontieră „Larga” al Direcției Regionale Nord. Deoarece

funcția care urma să o îndeplinească necesita o pregătire specială, prin ordinul Șefului

Departamentului Poliției de Frontieră nr.1071 din data de 01 octombrie 2013 aceasta a

fost detașată la Colegiul Național al Poliției de Frontieră, pentru urmarea cursurilor de

instruire specială, pentru perioada 01.10.2013-31.01.2014.

1

Mai indică că, la data de 06.12.2013, pârâta a semnat un angajament privind

activitatea în Poliția de Frontieră după absolvirea cursurilor de formare inițială, prin care

și-a asumat obligația să activeze în cadrul Poliției de Frontieră o perioadă de 5 ani după

finisarea cursului de formare inițială.

Reclamantul menționează că, la data de 08 octombrie 2014, pârâta a înaintat un

raport către angajator prin care a solicitat demisionarea sa din cadrul Poliției de Frontieră,

din proprie inițiativă. Ca urmare, prin ordinul nr. 1194/ps, emis de Șeful Departamentului

Poliției de Frontieră, la data de 22 octombrie 2014, pârâta a fost eliberată din serviciu în

conformitate cu prevederile art. 39 al. 1), lit. „a” al Legii cu privire la Poliția de Frontieră,

fiind stipulat în ordinul de concediere emis și privitor la obligațiunea pârâtei de a restitui

cheltuielile aferente pregătirii sale profesionale, proporțional perioadei rămase până la 5

ani de activitate obligatorie.

Consideră reclamantul că, pârâta, din cei 5 ani obligatorii și-a îndeplinit serviciul

doar 387 zile, respectiv, aceasta urmând a restitui cheltuielile pentru instruirea sa

profesională, în mărimea calculată prin împărțirea sumei cheltuielilor generale la perioada

aflării sale la serviciu, ceea ce constituie suma de 6663,69 lei.

La fel, relevând prevederile art. 39 al. 10) al Legii cu privire la Poliția de Frontieră,

consideră reclamantul că pârâta este obligată de a restitui costul echipamentului oferit

ultimei în dotare, în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, cu deducerea uzurii

acestuia.

Reclamantul remarcă faptul că, întru respectarea procedurii prealabile, la data de

26 mai 2015 a expediat în adresa pârâtei o somație, cu nr. 35/20/2-1367, prin care a

solicitat restituirea benevolă a despăgubirilor materiale, în caz contrar urmând a fi

acționată în instanța de judecată cu o cerere de reparare a prejudiciului material cauzat.

Până la moment datoria a rămas neachitată.

Ca urmare, solicită încasarea din contul pârâtei Vasîlcan Tatiana a sumei de

6663,69 lei cu titlu de cheltuieli de instruire suportate de reclamant, valoarea restantă

pentru uniforma oferită pârâtei în exercițiul funcției în sumă de 1214,37 lei și cheltuielile

de judecată sub forma taxei de stat de care reclamantul a fost scutit la depunerea cererii

în instanța de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul Central din 17 februarie 2017, cererea de

chemare în judecată depusă de Departamentul Poliției de Frontieră al Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova a fost admisă integral, s-a dispus încasarea din

contul Tatianei Vasîlcan în beneficiul Departamentul Poliției de Frontieră al Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova a sumei de 7878 lei 06 bani cu titlu de

despăgubire materială și taxa de stat în mărime de 270 lei 00 bani (f.d. 33).

La data de 07 iulie 2017, Vasîlcan Tatiana, prin intermediul reprezentantului său,

avocatul Andrei Cebotari, au contestat cu apel hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul

Central din 17 februarie 2017, ca fiind ilegală și neîntemeiată, solicitând repunerea în

termenul de declarare a apelului, admiterea cererii de apel și casarea integrală a hotărârii

2

Judecătoriei Edineț, sediul Central din 17 februarie 2017 cu remiterea cauzei civile spre

rejudecare, pe motiv că pârâta nu a fost citată în ședința de judecată (f.d. 46).

Curtea de Apel Bălți prin încheierea din 14 septembrie 2017 a dispus repunerea în

termen a apelului declarat de avocatul Cebotari Andrei, în interesele Tatianei Vasîlcan

împotriva hotărârii Judecătoriei Edineț, sediul Central din 17 februarie 2017, nu s-a dat

curs cererii de apel, cu acordarea unui termen până la ședința judiciară din 02 noiembrie

2017, ora 09.00, pentru lichidarea neajunsurilor și anume pentru prezentarea apelului

motivat și dovezii achitării taxei de stat în mărime de 177 lei 25 bani (f.d. 67-68).

Totodată, s-a adus la cunoștința apelantului că, în cazul nelichidării în termen a

indicațiilor instanței de apel, cererea va fi restituită.

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 02 noiembrie 2017, s-a restituit apelului

declarat de avocatul Cebotari Andrei, în interesele Tatianei Vasîlcan împotriva hotărârii

Judecătoriei Edineț, sediul Central din 17 februarie 2017, din motivul că apelantul nu a

îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel conform încheierii din 14 septembrie

2017 și anume din motivul neprezentării dovezii achitării taxei de stat și apelului motivat

(f.d. 86-87).

La 04 decembrie 2017 Vasîlcan Tatiana, prin intermediul reprezentantului său,

avocatul Andrei Cebotari, a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din

02 noiembrie 2017, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii și trimiterea cauzei

la rejudecare (f.d. 100).

În motivarea cererii de recurs reprezentantul recurentului a menționat că, pentru

înlăturarea neajunsurilor indicate în încheierea de a nu da curs din 14 septembrie 2017, la

data de 01 noiembrie 2017 a fost achitată taxa de stat și întocmit apelul motivat, dar din

motivul că recurentul s-a aflat la serviciul său, iar reprezentantul său nu a avut posibilitate

de a se prezenta în ședința de judecată, din motive de boală, dovada achitării taxei de stat

și apelul motivat a fost expediat în ziua ședinței prin intermediul poștei, fapt ce nu a fost

luat în considerare de către instanța de apel.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează

a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează

recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea.

Din materialele cauzei rezultă că la data de 07 iulie 2017, Vasîlcan Tatiana, prin

intermediul reprezentantului său, avocatul Andrei Cebotari, a depus cerere de apel

nemotivată împotriva hotărârii Judecătoriei Edineț, sediul Central din 17 februarie 2017,

fără prezentarea dovezii de achitare a taxei de stat (f.d. 46) .

În conformitate cu art. 368 alin. (1) Codul de procedură civilă, dacă cererea de apel

nu întrunește condițiile prevăzute la art.364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata

taxei de stat, instanța de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs cererii, acordând

apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, instanța de

apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în termen

indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1).

3

La data de 14 septembrie 2017, Colegiul civil al Curții de Apel Bălți a emis

încheierea, prin care s-a repus în termenul de declarare a apelului și nu s-a dat curs cererii

de apel depusă de Vasîlcan Tatiana,cu acordarea unui termen până la ședința judiciară din

02 noiembrie 2017, ora 09.00, pentru prezentarea apelului motivat și dovezii taxei de stat

în mărime de 177 lei 25 bani și prin care s-a adus la cunoștința apelantului că, în cazul

nelichidării în termen a neajunsurilor conform indicațiilor instanței de apel, cererea va fi

restituită (f.d. 67-68).

Având în vedere că apelantul Vasîlcan Tatiana, în termenul acordat, nu s-a

conformat indicațiilor instanței de apel, nu a prezentat apelul motivat și dovada de

achitare a taxei de stat, instanța de recurs conchide că Curtea de Apel Bălți întemeiat a

restituit cererea de apel prin încheierea din 02 noiembrie 2017.

În conformitate cu art. 56 alin. (3) Codul de procedură civilă, participanții la proces

sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul

abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiunilor procedurale, se aplică

sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.

Articolul 61 alin. (1) Codul de procedură civilă de asemenea prevede că, părțile

sunt obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța

judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește

tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

Astfel, apelantul Vasîlcan Tatiana, cât și reprezentantul acesteia, care au participat

în ședința de judecată din 14 septembrie 2017 și au făcut cunoștință cu încheierea prin

care nu s-a dat curs cererii de apel și s-a acordat termen de înlăturare a neajunsurilor, nu

au depus diligența necesară pentru a exercita calea apelului în conformitate cu prevederile

legale și instanța de apel corect a restituit apelul, pe motivul neîndeplinirii indicațiilor

instanței de apel în termenul acordat, mai cu seamă în condițiile în care însăși apelantul

Tatiana Vasîlcan, în cererea de recurs a indicat că a înlăturat neajunsurile abia la data de

02 noiembrie 2017, expediind dovada taxei de stat și apelul motivat prin intermediul

poștei.

Colegiul judiciar consideră că de la 14 septembrie 2017, data repunerii în termenul

de declarare a apelului și acordării termenului pentru înlăturarea neajunsurilor și până la

02 noiembrie 2017, data restituirii cererii de apel, apelantul Vasîlcan Tatiana a avut

suficient termen pentru a achita taxa de stat și a prezenta instanței de apel dovada achitării

taxei de stat, precum și apelul motivat.

În conformitate cu art. 10 alin. (3) Codul de procedură civilă, sancțiunile

procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților

la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în dependență de

prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din

drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa

sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate,

în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră necesar să menționeze și faptul că, în situația din speță, acțiunile

instanței de apel de a nu a da curs cererii de apel și de a obliga pe recurentul-apelant la

4

plata taxei de stat pentru examinarea cererii de apel depusă și prezentarea apelului

motivat, nu încalcă dreptul ultimului privind liberul acces la justiție, prevăzut atât de

legislația națională cât și cea internațională or, CEDO prin practica sa constantă, de

nenumărate ori a precizat faptul că dreptul de acces la un tribunal nu este un drept absolut

(cauza Golber v. the United Kingdom §-36 din 21 februarie 1975), ci unul care poate

implica anumite limitări din partea statelor contractante, în funcție de nevoile și resursele

comunității și ale indivizilor (Ashimgdane vs United Kingdom 28 mai 1985).

Limitările sunt în concordanță cu art. 6 parag. 1 CEDO, dacă acestea urmăresc un

scop legitim și există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și

scopul urmărit (cauza Bellet vs France §-31, Grecia Manibardo vs Spain §-44).

Astfel, din considerentele menționate și reținând că, încheierea instanței de apel

este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către reprezentantul recurentului

sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Vasîlcan

Tatiana, prin intermediul reprezentantului său, avocatul Andrei Cebotari și de a menține

încheierea Curții de Apel Bălți din 02 noiembrie 2017.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Vasîlcan Tatiana.

Se menține încheierea Curții de Apel Bălți din 02 noiembrie 2017, în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată depusă de Departamentul Poliției de Frontieră al

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova împotriva Tatianei Vasîlcan cu

privire la încasarea despăgubirii materiale în sumă de 7878,06 lei.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței Ala Cobăneanu

Judecători Dumitru Mardari

Luiza Gafton

5