2r-21/18 — incasarea despagubirii materiale
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea despagubirii materiale
- Temei legal
- restituirea apelului pe motiv de neinlaturare a neajunsurilor indicate de instanta de apel
2r-21/18 — incasarea despagubirii materiale (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
dosarul nr. 2r-21/18 prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central ( judecător Cristina Prisăcari) instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (judecători Iu. Grosu, A. Corcenco, D. Stănila) D E C I Z I E 10 ianuarie 2018 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența Președintele ședinței Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Luiza Gafton examinând recursul declarat de Vasîlcan Tatiana, prin intermediul reprezentantului său, avocatul Cebotari Adrian, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Departamentul Poliției de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova împotriva Tatianei Vasîlcan cu privire la încasarea despăgubirii materiale în sumă de 7878,06 lei, împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 02 noiembrie 2017, prin care s-a restituit cererea de apel depusă de Vasîlcan Tatiana, pentru neîndeplinirea indicațiilor instanței de apel în termenul acordat, c o n s t a t ă: La data de 04 ianuarie 2017, Departamentul Poliției de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Tatianei Vasîlcan cu privire la încasarea despăgubirii materiale în sumă de 7878,06 lei (f.d.2-4).
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 01 octombrie 2013, între Departamentul Poliției de Frontieră și Vasîlcan Tatiana a fost încheiat contractul de îndeplinire a serviciului în cadrul Poliției de Frontieră. La aceiași dată, la 01 octombrie 2013, prin ordinul Șefului Departamentului Poliției de Forntieră nr. 1070/ps pârâta a fost angajată în cadrul Poliției de Frontieră, în funcția de inspector al unității de control al frontierei sectorului Poliției de Frontieră „Larga” al Direcției Regionale Nord. Deoarece funcția care urma să o îndeplinească necesita o pregătire specială, prin ordinul Șefului Departamentului Poliției de Frontieră nr.1071 din data de 01 octombrie 2013 aceasta a fost detașată la Colegiul Național al Poliției de Frontieră, pentru urmarea cursurilor de instruire specială, pentru perioada 01.10.2013-31.01.2014.
1 Mai indică că, la data de 06.12.2013, pârâta a semnat un angajament privind activitatea în Poliția de Frontieră după absolvirea cursurilor de formare inițială, prin care și-a asumat obligația să activeze în cadrul Poliției de Frontieră o perioadă de 5 ani după finisarea cursului de formare inițială. Reclamantul menționează că, la data de 08 octombrie 2014, pârâta a înaintat un raport către angajator prin care a solicitat demisionarea sa din cadrul Poliției de Frontieră, din proprie inițiativă. Ca urmare, prin ordinul nr. 1194/ps, emis de Șeful Departamentului Poliției de Frontieră, la data de 22 octombrie 2014, pârâta a fost eliberată din serviciu în conformitate cu prevederile art. 39 al.
1), lit. „a” al Legii cu privire la Poliția de Frontieră, fiind stipulat în ordinul de concediere emis și privitor la obligațiunea pârâtei de a restitui cheltuielile aferente pregătirii sale profesionale, proporțional perioadei rămase până la 5 ani de activitate obligatorie. Consideră reclamantul că, pârâta, din cei 5 ani obligatorii și-a îndeplinit serviciul doar 387 zile, respectiv, aceasta urmând a restitui cheltuielile pentru instruirea sa profesională, în mărimea calculată prin împărțirea sumei cheltuielilor generale la perioada aflării sale la serviciu, ceea ce constituie suma de 6663,69 lei. La fel, relevând prevederile art. 39 al. 10) al Legii cu privire la Poliția de Frontieră, consideră reclamantul că pârâta este obligată de a restitui costul echipamentului oferit ultimei în dotare, în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, cu deducerea uzurii acestuia.
Reclamantul remarcă faptul că, întru respectarea procedurii prealabile, la data de 26 mai 2015 a expediat în adresa pârâtei o somație, cu nr. 35/20/2-1367, prin care a solicitat restituirea benevolă a despăgubirilor materiale, în caz contrar urmând a fi acționată în instanța de judecată cu o cerere de reparare a prejudiciului material cauzat. Până la moment datoria a rămas neachitată. Ca urmare, solicită încasarea din contul pârâtei Vasîlcan Tatiana a sumei de 6663,69 lei cu titlu de cheltuieli de instruire suportate de reclamant, valoarea restantă pentru uniforma oferită pârâtei în exercițiul funcției în sumă de 1214,37 lei și cheltuielile de judecată sub forma taxei de stat de care reclamantul a fost scutit la depunerea cererii în instanța de judecată.
Prin hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul Central din 17 februarie 2017, cererea de chemare în judecată depusă de Departamentul Poliției de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova a fost admisă integral, s-a dispus încasarea din contul Tatianei Vasîlcan în beneficiul Departamentul Poliției de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova a sumei de 7878 lei 06 bani cu titlu de despăgubire materială și taxa de stat în mărime de 270 lei 00 bani (f.d.
33). La data de 07 iulie 2017, Vasîlcan Tatiana, prin intermediul reprezentantului său, avocatul Andrei Cebotari, au contestat cu apel hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul Central din 17 februarie 2017, ca fiind ilegală și neîntemeiată, solicitând repunerea în termenul de declarare a apelului, admiterea cererii de apel și casarea integrală a hotărârii 2 Judecătoriei Edineț, sediul Central din 17 februarie 2017 cu remiterea cauzei civile spre rejudecare, pe motiv că pârâta nu a fost citată în ședința de judecată (f.d.
46). Curtea de Apel Bălți prin încheierea din 14 septembrie 2017 a dispus repunerea în termen a apelului declarat de avocatul Cebotari Andrei, în interesele Tatianei Vasîlcan împotriva hotărârii Judecătoriei Edineț, sediul Central din 17 februarie 2017, nu s-a dat curs cererii de apel, cu acordarea unui termen până la ședința judiciară din 02 noiembrie 2017, ora 09.00, pentru lichidarea neajunsurilor și anume pentru prezentarea apelului motivat și dovezii achitării taxei de stat în mărime de 177 lei 25 bani (f.d. 67-68). Totodată, s-a adus la cunoștința apelantului că, în cazul nelichidării în termen a indicațiilor instanței de apel, cererea va fi restituită.
Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 02 noiembrie 2017, s-a restituit apelului declarat de avocatul Cebotari Andrei, în interesele Tatianei Vasîlcan împotriva hotărârii Judecătoriei Edineț, sediul Central din 17 februarie 2017, din motivul că apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel conform încheierii din 14 septembrie 2017 și anume din motivul neprezentării dovezii achitării taxei de stat și apelului motivat (f.d. 86-87). La 04 decembrie 2017 Vasîlcan Tatiana, prin intermediul reprezentantului său, avocatul Andrei Cebotari, a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 02 noiembrie 2017, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii și trimiterea cauzei la rejudecare (f.d.
100). În motivarea cererii de recurs reprezentantul recurentului a menționat că, pentru înlăturarea neajunsurilor indicate în încheierea de a nu da curs din 14 septembrie 2017, la data de 01 noiembrie 2017 a fost achitată taxa de stat și întocmit apelul motivat, dar din motivul că recurentul s-a aflat la serviciul său, iar reprezentantul său nu a avut posibilitate de a se prezenta în ședința de judecată, din motive de boală, dovada achitării taxei de stat și apelul motivat a fost expediat în ziua ședinței prin intermediul poștei, fapt ce nu a fost luat în considerare de către instanța de apel. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel, din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. Din materialele cauzei rezultă că la data de 07 iulie 2017, Vasîlcan Tatiana, prin intermediul reprezentantului său, avocatul Andrei Cebotari, a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii Judecătoriei Edineț, sediul Central din 17 februarie 2017, fără prezentarea dovezii de achitare a taxei de stat (f.d. 46) . În conformitate cu art. 368 alin. (1) Codul de procedură civilă, dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art.364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat, instanța de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.
În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1). 3 La data de 14 septembrie 2017, Colegiul civil al Curții de Apel Bălți a emis încheierea, prin care s-a repus în termenul de declarare a apelului și nu s-a dat curs cererii de apel depusă de Vasîlcan Tatiana,cu acordarea unui termen până la ședința judiciară din 02 noiembrie 2017, ora 09.00, pentru prezentarea apelului motivat și dovezii taxei de stat în mărime de 177 lei 25 bani și prin care s-a adus la cunoștința apelantului că, în cazul nelichidării în termen a neajunsurilor conform indicațiilor instanței de apel, cererea va fi restituită (f.d.
67-68). Având în vedere că apelantul Vasîlcan Tatiana, în termenul acordat, nu s-a conformat indicațiilor instanței de apel, nu a prezentat apelul motivat și dovada de achitare a taxei de stat, instanța de recurs conchide că Curtea de Apel Bălți întemeiat a restituit cererea de apel prin încheierea din 02 noiembrie 2017. În conformitate cu art. 56 alin. (3) Codul de procedură civilă, participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiunilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă. Articolul 61 alin. (1) Codul de procedură civilă de asemenea prevede că, părțile sunt obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale.
Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare. Astfel, apelantul Vasîlcan Tatiana, cât și reprezentantul acesteia, care au participat în ședința de judecată din 14 septembrie 2017 și au făcut cunoștință cu încheierea prin care nu s-a dat curs cererii de apel și s-a acordat termen de înlăturare a neajunsurilor, nu au depus diligența necesară pentru a exercita calea apelului în conformitate cu prevederile legale și instanța de apel corect a restituit apelul, pe motivul neîndeplinirii indicațiilor instanței de apel în termenul acordat, mai cu seamă în condițiile în care însăși apelantul Tatiana Vasîlcan, în cererea de recurs a indicat că a înlăturat neajunsurile abia la data de 02 noiembrie 2017, expediind dovada taxei de stat și apelul motivat prin intermediul poștei.
Colegiul judiciar consideră că de la 14 septembrie 2017, data repunerii în termenul de declarare a apelului și acordării termenului pentru înlăturarea neajunsurilor și până la 02 noiembrie 2017, data restituirii cererii de apel, apelantul Vasîlcan Tatiana a avut suficient termen pentru a achita taxa de stat și a prezenta instanței de apel dovada achitării taxei de stat, precum și apelul motivat.
În conformitate cu art. 10 alin. (3) Codul de procedură civilă, sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în dependență de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar să menționeze și faptul că, în situația din speță, acțiunile instanței de apel de a nu a da curs cererii de apel și de a obliga pe recurentul-apelant la 4 plata taxei de stat pentru examinarea cererii de apel depusă și prezentarea apelului motivat, nu încalcă dreptul ultimului privind liberul acces la justiție, prevăzut atât de legislația națională cât și cea internațională or, CEDO prin practica sa constantă, de nenumărate ori a precizat faptul că dreptul de acces la un tribunal nu este un drept absolut (cauza Golber v. the United Kingdom §-36 din 21 februarie 1975), ci unul care poate implica anumite limitări din partea statelor contractante, în funcție de nevoile și resursele comunității și ale indivizilor (Ashimgdane vs United Kingdom 28 mai 1985). Limitările sunt în concordanță cu art. 6 parag.
1 CEDO, dacă acestea urmăresc un scop legitim și există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul urmărit (cauza Bellet vs France §-31, Grecia Manibardo vs Spain §-44). Astfel, din considerentele menționate și reținând că, încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către reprezentantul recurentului sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Vasîlcan Tatiana, prin intermediul reprezentantului său, avocatul Andrei Cebotari și de a menține încheierea Curții de Apel Bălți din 02 noiembrie 2017. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de Vasîlcan Tatiana.
Se menține încheierea Curții de Apel Bălți din 02 noiembrie 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Departamentul Poliției de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova împotriva Tatianei Vasîlcan cu privire la încasarea despăgubirii materiale în sumă de 7878,06 lei. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele ședinței Ala Cobăneanu Judecători Dumitru Mardari Luiza Gafton 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.