2ra-1929/17 — încasarea sumei

2ra-1929/17 — încasarea sumei (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: V. Buhnaci dosarul nr. 2ra-1929/17

instanța de apel: D. Manole, N. Simciuc, G. Dașchevici

D E C I Z I E

20 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Maria Ghervas, Ion Druță

Luiza Gafton, Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către Angela Gheorghița,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Angelei Gheorghița

împotriva Luciei Gheorghița cu privire la încasarea sumei,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2017, prin care a

fost respins apelul declarat de către reprezentantul Angelei Gheorghița, avocatul

Ilie Gîlca și menținută hotărârea Judecătoriei Botanica, municipiul Chișinău din 22

februarie 2016,

c o n s t a t ă:

La data de 11 septembrie 2014, Angela Gheorghița a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Luciei Gheorghița cu privire la încasarea sumei.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, a fost căsătorită cu Radu

Gheorghița, care este fiul Luciei Gheorghița, iar la data de 30 aprilie 2011,

căsătoria între ei a fost desfăcută.

Menționează că, la data de 15 martie 2011, a încheiat cu pârâtul contractul

nr. 3790 privind împărțirea averii comune a soților dobândită în timpul căsătoriei,

autentificat notarial de către notarul public Daniela Țurcan.

Afirmă că, la data de 03 iulie 2013, Radu Gheorghița a primit de la ea, fără

nici un temei legal sau contractual, suma de 11184711 lei, fapt confirmat prin

recipisa întocmită și semnată personal de către Radu Gheorghița.

Susține că, conform recipisei semnată și întocmită de către Radu Gheorghița,

ultimul a primit de la companiile, care sunt conduse de către ea, suma de

11184711 lei din suma de un milion de dolari SUA, care îi revine.

Declară că, Radu Gheorghița a primit banii personal de la ea și nicidecum de

la o oarecare companie, prin urmare, banii urmează să-i fie restituiți ei.

Relevă că, la momentul transmiterii mijloacelor bănești la data de 03 iulie

2013, nu avea nici o obligație față de Radu Gheorghița, fiind divorțată de acesta

încă în anul 2011, tot în acel an au partajat pe cale amiabilă averea obținută în

timpul căsătoriei cu el, iar careva obligații morale sau de alt gen nu a avut față de

Radu Gheorghița.

1

Invocă că, la data de 30 ianuarie 2014, Radu Gheorghița a decedat, iar în

urma decesului, declarație de acceptare a moștenirii au depus fiica Ana-Lucia

Gheorghița și mama Lucia Gheorghița, dosarul succesoral fiind gestionat de

notarul public Daniela Țurcan.

Menționează că, la data de 08 iulie 2014, s-a adresat notarului public Daniela

Țurcan cu cerere, prin care a solicitat succesorilor executarea obligației de

restituire a sumei de 11184711 lei, cererea în cauză fiind transmisă pârâtei Lucia

Gheorghița la data de 31 iulie 2014, fapt confirmat prin cererea întocmită de

aceasta, însă a refuzat să o execute, motiv ce a determinat-o să înainteze prezenta

cerere de chemare în judecată.

Susține că, Lucia Gheorghița a accepta succesiunea și urmează să primească

în proprietate 1/2 cotă-parte din toată averea succesorală a defunctului, prin

urmare, aceasta urmează să efectueze plata unică, care este echivalentă cu o

jumătate din suma totală a obligației de 11184711 lei, și anume, suma de 5592355

lei, dar nu mai mult de costul averii succesorale primite.

Solicită încasarea de la pârâtă a sumei de 5 592 355 lei.

Totodată, reclamanta a solicitat aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii,

prin aplicarea sechestrului pe sumele bănești de pe orice cont bancar și/sau pe alte

bunuri mobile sau imobile ce au aparținut defunctului Radu Gheorghița, inclusiv

pe bunurile care se aflau în casetele pentru păstrarea valorilor la BC

„Moldinconbank” SA, filiala „Kiev”, mun. Chișinău, str. Kiev,9/1 și BC

„Energbank” SA, filiala „Ciocana Nouă”, mun. Chișinău, str. Mircea cel

Bătrîn,4/4, caseta P6, închiriate de defunctul Radu Gheorghița, ce nu va depăși

valoarea acțiunii de 5592355 lei și interzicerea notarului public Daniela Țurcan de

a elibera pe numele Luciei Gheorghița certificat de moștenitor legal pentru averea

rămasă după decesul lui Radu Gheorghița.

Prin încheierea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 16 septembrie

2014, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2014 a fost

admisă cererea de asigurare a acțiunii.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 22 februarie 2016

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Au fost anulate măsurile de asigurare a

acțiunii aplicate prin încheierea din 16 septembrie 2014.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2017 a fost respins apelul

declarat de către reprezentantul Angelei Gheorghița, avocatul Ilie Gîlca și

menținută hotărârea primei instanțe.

La data de 16 iunie 2017, Angela Gheorghița a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței

de apel și hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la

admiterea acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că, decizia instanței de apel și hotărârea

primei instanțe sunt neîntemeiate, bazate pe interpretarea eronată a normelor de

drept material și a probelor din dosar.

Menționează că, instanța de apel a examinat cererea de apel contrar

prevederilor art. 240 alin. (3) CPC, depășind vădit pretențiile sale.

Susține că, instanța de apel și-a motivat în cea mai mare parte decizia prin

faptul că, înscrisul din 03 iulie 2013 nu corespunde exigențelor art. 210 și art. 211

2

din Codul civil, dar ea nici nu pretinde că a fost întocmit un act juridic, care să

producă anumite efecte juridice, la care să fi convenit în prealabil cu Radu

Gheorghița.

Afirmă că, banii au fost transmiși lui Radu Gheorghița, deoarece avea nevoie

de ei, ea primind în schimb promisiunea că o va înscrie în calitate de asociat al

întreprinderii pe care intenționa Radu Gheorghița să o înregistreze.

Declară că, dovadă de primire a banilor de către Radu Gheorghiță servește

recipisa anexată la materialele dosarului, alte acte juridice civile care ar fi produs

anumite efecte juridice, nefiind întocmite.

Invocă că, ea a suferit o pierdere, iar încasarea acestei sume din contul

Luciei Gheorghiță, care a primit-o fără nici un temei legal, în temeiul normelor ce

reglementează regimul juridic de îmbogățire fără justă cauză, este unicul mijloc de

a-și recupera pierderea.

Relevă că, faptul transmiterii banilor anume de către ea lui Radu Gheorghița

poate fi dedus din aceea că originalul recipisei se află la ea, iar Radu Gheorghița nu

ar fi semnat vreodată că a primit așa sumă, fără să o primească în realitate.

Menționează că, sintagma „dintr-un milion ce mi se revine” nu are relevanță

atât timp cât partajul averii proprietate comună în devălmășie a avut loc pe cale

amiabilă, în baza unui contract, de către părți nefiind înaintate careva pretenții.

Susține că, banii transmiși lui Radu Gheorghiță sunt ai ei personali, lucru

care poate fi dedus din textul recipisei.

Mai relevă că instanța de apel a făcut trimitere la art. 8 din Codul civil, dar

nu a coroborat corect această normă legală cu circumstanțele cauzei, nu a intrat în

esența normei date.

Consideră că, sunt inaplicabile și zadarnice toate argumentele aduse de către

instanța de apel referitor la condițiile de valabilitate a actului juridic, la caz fiind

relevant art. 1389 alin. (1) din Codul civil, instanța de apel urma să verifice dacă în

speță a avut loc sau nu îmbogățirea fără justă cauză a defunctului Radu Gheorghița.

Afirmă că, instanța de apel și-a motivat decizia luând în considerație doar

declarațiile intimatei Lucia Gheorghița, care nu a prezentat careva probe

pertinente, concludente și utile.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 08 noiembrie 2017 a considerat recursul admisibil

și a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

Prin referința depusă la data de 04 decembrie 2017 reprezentantul Luciei

Gheorghița, avocatul Angela Colțov a solicitat respingerea recursului.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și

care urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe și trimiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c1) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, trimițând pricina spre rejudecare în

3

prima instanță doar în cazul în care a constatat încălcarea sau aplicarea eronată a

normelor de drept procedural specificate la art. 432 alin. (3) lit. d) și f).

În conformitate cu art. 432 alin. (3) lit. d) și alin. (5) CPC, se consideră că

normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care

instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță

din oficiu și în toate cazurile.

Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că, recurenta Angela Gheorghița a

fost căsătorită cu Radu Gheorghița, care a fost fiul intimatei Lucia Gheorghița,

căsătoria fiind desfăcută la 30 aprilie 2011.

De asemenea, s-a constatat că, la data de 15 martie 2010, între Radu

Gheorghița și Angela Gheorghița a fost încheiat contractul privind împărțirea

averii comune a soților dobândită pe parcursul căsătoriei.

Conform recipisei întocmită și semnată de către Radu Gheorghița la data de

03 iulie 2013, acesta a primit de la companiile conduse de către Angela Gheorghița

suma de 11184711 lei din suma de un milion de dolari SUA, ce i se cuvine.

La data de 30 ianuarie 2014, Radu Gheorghița a decedat.

Din materialele dosarului rezultă că, la data de 07 februarie 2014, Lucia

Gheorghița a depus la biroul notarial declarație de acceptare a succesiunii rămase

după decesul lui Radu Gheorghița, iar la data de 08 iulie 2014, Angela Gheorghița

a depus la biroul notarial declarație-cerere, prin care a solicitat acceptarea cererii

de satisfacere a pretențiilor sale față de moștenitorii lui Radu Gheorghița Radu și

atenționarea moștenitorilor, care au acceptat succesiunea după decesul acestuia,

despre pretențiile sale și obligațiile acestora cu privire la satisfacerea acestor

pretenții.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Angela Gheorghița a

solicitat încasarea de la Lucia Gheorghița a sumei de 5 592 355 lei.

Instanțele judecătorești, fiind investite cu judecarea prezentei cauze, a ajuns

la concluzia netemeiniciei acțiunii.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu

legislația în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, a ajuns la concluzia că,

instanțele judecătorești au încălcat normele de drept procedural.

În conformitate cu art. 185 alin. (1) lit. a) CPC, judecătorul, în faza de

pregătire a pricinii pentru dezbateri judiciare, soluționează problema intervenirii în

proces a coreclamanților, copârâților și intervenienților.

Astfel, din prevederile legale enunțate rezultă că, la etapa pregătirii cauzei

pentru dezbaterile judiciare, judecătorul află de la părțile în proces care persoane

pot fi interesate în cauză și posibilele pretenții din partea lor, iar stabilind

persoanele interesate pe cauză, este în drept să soluționeze problema intervenirii

acestora în proces.

Actele cauzei, însă, denotă faptul că, prima instanță, în faza de pregătire a

pricinii pentru dezbateri judiciare, nu a stabilit persoanele interesate pe cauză și nu

a soluționat problema intervenirii lor în proces. Or, din materialele dosarului

rezultă că, moștenitorii averii lui Radu Gheorghița, decedat la data de 30 ianuarie

2014, sunt mama acestuia, Lucia Gheorghița și fiica acestuia, Ana-Lucia

Gheorghița.

4

Instanța de recurs reiterează că, dreptul de acces la un tribunal prevăzut de

art. 6 §1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale nu este unul absolut, el poate fi supus unor restricții. În acest sens,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului indică că, instanțele de judecată naționale

trebuie să se asigure că restricțiile aplicate nu resping sau nu reduc accesul oferit

unei persoane în așa fel sau într-o asemenea măsură încât însăși esența dreptului să

fie afectată. Mai mult, o restrângere a dreptului nu va fi compatibilă cu art. 6 §1

dacă nu urmărește un scop legitim și dacă nu există un raport rezonabil de

proporționalitate între mijloacele folosite și scopul urmărit. Dreptul de acces la un

tribunal este prejudiciat în esența sa atunci când reglementările nu mai servesc

scopurilor securității juridice și bunei administrări a justiției, ci constituie un fel de

barieră care împiedică justițiabilul să obțină examinarea în fond a cauzei sale de

către o instanță judecătorească competentă (cauza Cornea contra Republicii

Moldova, hotărârea CEDO din 22 iulie 2014, definitivă la 22 octombrie 2014).

Astfel, dreptul de acces la un tribunal constituie un element inerent tuturor

garanțiilor procedurale prevăzute în Convenția pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale (hotărârea CEDO din 25 februarie 1982, în

cauza Campbell și Fell versus Regatul Unit) și din moment ce drepturile

fundamentale trebuie garantate într-o manieră concretă și reală, dar nu iluzorie și

teoretică, imposibilitatea concretă de sesizare a unei instanțe de către persoana

interesată constituie o încălcare a dreptului acesteia de acces la justiție (hotărârea

CEDO din 09 octombrie 1979 în cauza Airey versus Irlanda).

Reieșind din cele enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră imposibilă corectarea

erorii admise de către prima instanță, în condițiile procedurii prevăzute de către

legislația procesuală.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, s-a

constatat încălcarea normelor de drept procedural de către instanțele ierarhic

inferioare, eroare care nu poate fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel

și hotărârea primei instanțe și de a trimite cauza spre rejudecare în prima instanță.

La rejudecarea cauzei, prima instanță urmează să țină cont de cele

menționate și reexaminând cauza, să adopte o hotărâre întemeiată și legală,

respectând dreptul garantat al părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c1) CPC, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Angela Gheorghița.

Se casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 16 martie 2017 și

hotărârea Judecătoriei Botanica, municipiul Chișinău din 22 februarie 2016 în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Angelei Gheorghița împotriva

5

Luciei Gheorghița cu privire la încasarea sumei, cu trimiterea cauzei spre

rejudecare la Judecătoria Chișinău (sediul central), de un alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, Iulia Sîrcu

judecătorul

Judecătorii Maria Ghervas

Ion Druță

Luiza Gafton

Mariana Pitic

6