3ra-1391/17 — contestarea actului administrativ

3ra-1391/17 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: S. Pleșca dosarul nr. 3ra-1391/17

instanța de apel: A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru

Î N C H E I E R E

20 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Luiza Gafton, Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

primarul satului Volintiri, Nicolae Moiseev,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Oficiului teritorial

Căușeni al Cancelariei de Stat împotriva primarului satului Volintiri cu privire la

contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 iulie 2017, prin care a fost

respins apelul declarat de către primarul satului Volintiri, Nicolae Moiseev și

menținută hotărârea Judecătoriei Căușeni (sediul Ștefan Vodă) din 31 martie 2017,

c o n s t a t ă:

La data de 06 martie 2017, Oficiul teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a

depus cerere de chemare în judecată împotriva primarului satului Volintiri cu

privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 07 decembrie 2016,

primarul s. Volintiri, r-nul Ștefan Vodă a emis dispoziția nr. 73-p „Cu privire la

premierea angajaților primăriei”, prin care au fost acordate premii angajaților

Primăriei s. Volintiri, r-nul Ștefan Vodă, inclusiv primarului.

Menționează că, în conformitate cu art. 64 alin. (1) lit. a) al Legii nr. 436 din

28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, a efectuat controlul sub

aspectul legal al dispoziției menționate, în urma căruia a constatat că, aceasta a fost

adoptată cu încălcarea prevederilor legislației în vigoare.

Invocă că, la adoptarea dispoziției nr. 73-p din 07 decembrie 2016, primarul

s. Volintiri, r-nul Ștefan Vodă nu a respectat prevederile art. 8 alin. (21) al Legii nr.

355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar,

care stabilește că, mărimea premiilor cu prilejul jubileilor, sărbătorilor profesionale

și al zilelor de sărbătoare nelucrătoare pentru persoanele care dețin funcții de

demnitate publică din cadrul administrației publice locale se stabilește prin decizie

a autorității locale deliberative.

1

Afirmă că, la data de 26 ianuarie 2017 a înaintat pârâtului o notificare, prin

care a solicitat anularea dispoziției nr. 73-p din 07 decembrie 2016 „Cu privire la

premierea angajaților primăriei”, însă aceasta nu a fost executată.

Solicită anularea dispoziției nr. 73-p emisă de primarului s. Volintiri, r-nul

Ștefan Vodă la data de 07 decembrie 2016 „Cu privire la premierea angajaților

primăriei”.

Prin hotărârea Judecătoriei Căușeni (sediul Ștefan Vodă) din 31 martie 2017

a fost admisă parțial acțiunea și a fost anulată dispoziția primarului s. Volintiri, r-

nul Ștefan Vodă nr. 73-p din 07 decembrie 2016 „Cu privire la premierea

angajaților primăriei” în partea ce se referă la acordarea premiului primarului

Nicolae Moiseev. În rest acțiunea a fost respinsă.

Prima instanță și-a argumentat concluzia prin faptul că, primarul s. Volintiri

la adoptarea dispoziției nr. 73-p din 07 decembrie 2016 și-a depășit atribuțiile sale,

încălcând normele legale privind acordarea premiilor persoanelor care dețin funcții

de demnitate publică din cadrul administrației publice locale, norme care sunt

imperative și nerespectarea acestora are ca efect declararea nuluității actului

administrativ, făcând trimitere la art. 8 alin. (21) al Legii nr. 355 din 23 decembrie

2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 11 iulie 2017 a fost respins apelul

declarat de către primarul s. Volintiri, Nicolae Moiseev și menținută hotărârea

primei instanțe.

La data de 12 octombrie 2017, primarul s. Volintiri, Nicolae Moiseev a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului

și casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu

emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu hotărârile

judecătorești, deoarece au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept

material, nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea cauzei în fond și nu au fost dovedite circumstanțele

considerate ca fiind stabilite.

Menționează că, la data de 27 februarie 2014, conform dispoziției primarului

nr. 5-A din 21 februarie 2014 a fost convocată ședința ordinară a Consiliului sătesc

Volintiri în cadrul căreia s-a examinat chestiunea „Cu privire la aprobarea

Regulamentului privind plata ajutorului material, premiului anual și suplimentar la

salariu și a altor plăți suplimentare persoanelor care dețin funcții de demnitate

publică, funcționarilor publici și personalului care efectuează deservirea tehnică

din cadrul primăriei Volintiri”.

Invocă că, prin decizia nr. 2/9 din 27 februarie 2014, Consiliul sătesc

Volintiri, bazându-se pe prevederile art. 11 al Legii nr. 48 din 22 martie 2012 cu

privire la sistemul de salarizare a funcționarilor publici și ale art. 8 alin. (3) al

Legii nr. 355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul

bugetar și având în vedere că, întrunirile în ședință a consilierilor necesită surse

financiare suplimentare a aprobat Regulamentul enunțat, iar controlul executării

deciziei fiind atribuit primarului, Nicolae Moiseev.

2

Susține că, decizia Consiliului sătesc Volintiri nr. 2/9 din 27 februarie 2014

corespunde prevederilor art. 13 al Legii nr. 317 din 18 iulie 2003 privind actele

normative ale Guvernului și ale altor autorități ale administrației publice centrale și

locale.

Relevă că, conform pct.12 din Regulament, consilierii au decis că, primarul

beneficiază de premii anuale și cu diferite ocazii (din oficiu în mod automat), odată

cu întrunirea temeiurilor și în condițiile prevăzute de lege și/sau prezentul

Regulament. În cazul acordării premiilor întregului colectiv, de ele beneficiază, din

oficiu, și conducătorul autorității publice locale (primarul), iar conform pct. 16

premiul unic acordat cu prilejul jubileelor (20, 25, 30, 35, 40, 45, 50, 55 ani, etc),

cu ocazia sărbătorilor profesionale (Ziua Autonomiei locale și a lucrătorului din

APL, Ziua funcționarului public, Ziua juristului, Ziua finansistului, etc), zilelor de

sărbători (Crăciun, Ziua Independenței, Hramul orașului, Paște etc.) și alte zile

nelucrătoare în conformitate cu art. 111 din Codul muncii, în cuantum până la un

salariu mediu lunar. De aceste premii beneficiază din oficiu și conducătorul

autorității publice locale (primarul). Premiul unic se acordă în baza dispoziției

autorității publice locale executive.

Afirmă că, la data de 07 decembrie 2016, pentru cointeresarea materială a

personalului în sporirea eficienței și calității muncii și cu prilejul sărbătorilor de

iarnă, prin dispoziția nr.73-P, a dispus acordarea premiilor angajaților primăriei, în

mărimea unui salariu de funcție, din contul economiei mijloacelor fondului de

salarizare.

Susține că, decizia contestată a fost emisă în conformitate cu Regulamentul

privind plata ajutorului material, premiului anual și suplimentar la salariu și a altor

plăți suplimentare persoanelor care dețin funcții de demnitate publică,

funcționarilor publici și personalului care efectuează deservirea tehnică din cadrul

Primăriei s. Volintiri, aprobat prin decizia Consiliului sătesc Volintiri nr. 2/9 din 27

februarie 2014, iar careva încălcări ale prevederilor legale nu au fost admise de

către primar.

Astfel, consideră că, acțiunile sale corespund prevederilor art. 29 alin. (l) lit.

a) din Legea privind administrația publică locală, care reglementează că, primarul

asigură executarea deciziilor consiliului local, iar în situația în care, decizia

Consiliului sătesc Volintiri nr. 2/9 din 27 februarie 2014 nu a fost anulată, este

legală și dispoziția nr.73-P din 07 decembrie 2016.

Invocă că, instanțele de judecată au omis examinarea legalității deciziei nr.

2/9 din 27 februarie 2014, care a stat la baza dispoziției contestată, prin urmare,

hotărârea primei instanțe și decizia instanței de apel sunt unilaterale și selective.

Consideră că, instanțele judecătorești greșit au interpretat prevederile art.8

alin. (21) al Legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar și eronat au

concluzionat că, primarul s. Volintiri era în incompatibilitate de a-și stabili pentru

sine premii, aceasta fiind prerogativa exclusivă a organului deliberativ, a

Consiliului sătesc Volintiri.

Atenționează că, Consiliul local are dreptul exclusiv de a decide care din

atribuțiile sale să fie delegate primarului, astfel, prin Regulamentul enunțat,

3

Consiliul sătesc Volintiri a delegat primarului să stabilească de sărbători câte un

premiu, până la un salariu de funcție, tuturor lucrătorilor, inclusiv și primarului, ca

persoană cu funcție de demnitate publică, acesta beneficiind de premii din oficiu.

Relevă că, reieșind din prevederile art. 3 din Legea nr. 436 din 28 decembrie

2006 privind administrația publică locală și art. 3 din Legea nr. 435 din 28

decembrie 2006 privind descentralizarea administrativă, competența Consiliului

sătesc Volintiri trebuie să fie deplină și exclusivă, putând fi limitată doar în

condițiile legii, iar conform prevederilor art. 14 alin. (1) din Legea privind

administrația publică locală, consiliul local are drept de inițiativă și decide, în

condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care țin de

competența altor autorități publice.

Mai relevă că, la soluționarea cauzei, instanțele de judecată, au ignorat

prevederile art. 109 din Constituția Republicii Moldova, care stabilesc principiile

de bază ale administrației publice locale, reglementând că, administrația publică în

unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei locale, ale

descentralizării serviciilor publice, ale eligibilității autorităților administrației

publice locale și ale consultării cetățenilor în problemele locale de interes deosebit,

precum și prevederile art. 4 alin. (4) al Cărții Europene a Autonomiei Locale din 15

octombrie 1985, ratificată de Republica Moldova la 16 iulie 1997, care stabilește

că, competențele încredințate colectivităților locale trebuie să fie în mod normal

depline și întregi. Ele nu pot fi puse în cauză sau limitate de către o autoritate

centrală sau regională numai în cadrul legii. Astfel, legislația națională în vigoare

stabilește dreptul exclusiv al Consiliului de a decide care din atribuțiile sale să fie

delegate temporar primarului și nu prevăd restricții la delegarea acestor

competențe.

Califică ca eronată concluzia instanțelor de precum că, conducătorul

autorității publice poate beneficia de premii unice cu acordul organului de

conducere ierarhic superior, deoarece Consiliul sătesc nu este organul ierarhic

superior sau organ de conducere al primarului localității, raporturile dintre primar

și consiliu local sunt exclusiv de colaborare, dar nu de subordonare, mai mult,

aceasta contravine prevederilor art. 112 din Constituția Republicii Moldova și ale

art. 6 alin. (1) al Legii privind administrația publică locală.

În acest context, menționează că, primarul este șeful administrației publice

locale, autoritate reprezentativă a populației unității administrativ-teritoriale și

executivă a consiliului local, iar calitatea primarului ca autoritate executivă derivă

din faptul că el este responsabil de îndeplinirea deciziilor consiliului sătesc, cât și

din faptul că el trebuie să realizeze în teritoriul administrat legile în vigoare, actele

internaționale la care Republica Moldova este parte, precum și toate actele

administrative adoptate de autoritățile centrale.

Astfel, consideră că, instanțele de judecată greșit au aplicat prevederile

legale în partea ce ține de competențele autorităților publice locale și, anume,

prevederile art. 14 alin. (2) lit. n), 29 alin. (1) lit. e) și f) și art. 81 ale Legii privind

administrația publică locală, art. 12 al Legii privind descentralizarea

administrativă, art. 24 al Legii nr. 181 din 25 iulie 2014 privind finanțele publice și

4

responsabilitățile bugetar-fiscale, precum și ale art. 3 al Legii nr. 397 din 16

octombrie 2003 privind finanțele publice locale.

Susține că, a acordat premiile din contul economiei mijloacelor pentru

retribuirea muncii, alocate pe anul respectiv fără a depăși limitele stabilite de

Consiliul sătesc Volintiri, precum și în temeiul art. 32 din Legea cu privire la

sistemul de salarizare în sectorul bugetar.

Mai invocă că, instanțele de judecată la soluționarea cauzei nu au ținut cont

de prevederile Hotărârii Curții Constituționale nr.750 din 06 noiembrie 1995 „Cu

privire la controlul constituționalității unor prevederi ale Legii cu privire la

alegerile locale și Legii privind administrația publică locală”, au ignorat

prevederile Hotărârii Curții Constituționale nr. 17 din 5 august 2003, or, conform

prevederilor art. 28 din Legea nr. 317 din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea

Constituțională, actele Curții sunt acte oficiale și executorii, pe întreg teritoriul

țării, pentru toate autoritățile publice și pentru toate persoanele juridice și fizice.

Prin referința depusă la data de 06 decembrie 2017 Oficiului teritorial

Căușeni al Cancelariei de Stat a solicitat declararea recursului ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul a fost depus în termen, or, din

materialele cauzei nu poate fi stabilită cu certitudine momentul comunicării

deciziei contestate pentru a determina respectarea termenului de declarare a

recursului.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare

a procesului;

5

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu și în toate cazurile.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4);

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către primarul satului

Volintiri, Nicolae Moiseev nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

(2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recursuri nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de către primarul satului Volintiri, Nicolae Moiseev, asemenea aspecte nu

se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către primarul satului Volintiri, Nicolae Moiseev ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1)

CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

6

d i s p u n e:

Recursul declarat de către primarul satului Volintiri, Nicolae Moiseev se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Iulia Sîrcu

judecătorul

judecătorii Luiza Gafton

Mariana Pitic

7