2ra-2220/17 — incasarea datorieim, a dobinzii de intirziere, a penalitatii si a cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea datorieim, a dobinzii de intirziere, a penalitatii si a cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- incasarea clauzelor penale in conditiile de neexecutare sau executare necorespunzatoare a obligatiei
2ra-2220/17 — incasarea datorieim, a dobinzii de intirziere, a penalitatii si a cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 2ra-2220/17
Prima instanță: Judecătoria Centru mun. Chișinău (jud. A. Gafton)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)
DECIZIE
20 decembrie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru
Judecători Svetlana Filincova
Mariana Pitic
Nicolae Craiu
Oleg Sternioală
examinând recursul declarat de Societatea Comercială ”Vioravi Const”
Societate cu Răspundere Limitată, prin intermediul administratorului insolvabilității
Gherman Andrei, și de Pavlovschii Iacov,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea cu
Răspundere Limitată ”Volta” împotriva Societății Comerciale ”Vioravi Const”
Societate cu Răspundere Limitată și Pavlovschii Iacov cu privire la încasarea
datoriei, a dobânzii de întârziere, a penalității, a inflației și a cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 02 mai 2017 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 15 februarie 2016, SRL „Volta”, prin intermediul avocatului Prodan Andrei,
a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva SC „Vioravi Const” SRL și
Pavlovschii Iacov solicitând încasarea în mod solidar de la pârâți în beneficiul
reclamantului a sumei 66658,17 lei cu titlu de datorie, a sumei de 59992,35 lei cu
titlu de penalitate, a sumei de 21987 lei cu titlu de dobândă de întârziere, a sumei de
12190,12 lei ce constituie rata inflației și a cheltuielilor de judecată suportate la
examinarea cauzei.
În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, la 23 noiembrie 2013 între SRL
„Volta”, ca vânzător, și SRL „Agro-Barprod”, ca cumpărător, a fost încheiat
contractul nr. 2082 cu privire la vânzarea-cumpărarea mărfii. La 12 august 2014,
părțile au întocmit și au semnat actul contabil de verificare a livrărilor și plăților
pentru ultima perioadă, conform căruia SRL „Agro-Barprod” îi datorează SRL
„Volta” suma de 190222,05 lei.
A indicat reclamantul că, la 12 august 2014 între SRL „Volta” (creditor), SRL
„Agro-Barprod” (cedent), SC „Vioravi Const” SRL (cesionar) și Iacov Pavlovschii
(fidejusor) a fost încheiat contractul privind cesiunea de creanță nr. 12/8. În temeiul
1
pct. 1.4 al contractului privind cesiunea de creanță nr. 12/8 din 12 august 2014, a
fost întocmit actul de preluare a datoriei, conform căruia cedentul - SRL „Agro-
Barprod” transmite, iar cesionarul - SC „Vioravi Const” SRL preia datoria față de
creditorul SRL „Volta” în sumă de 190222,05 lei.
La aceiași dată, părțile, au încheiat Acordul de fidejusiune între SRL „Volta”
și administratorul SC „Vioravi Const” SRL - Pavlovschii Iacov, conform căruia
fidejusorul s-a obligat să execute integral obligațiunile de plată în termen de 10 zile
de la data primirii notificării. Conform pct. 1.5. din contractul nr. 12/8, părțile au
convenit la executarea contractului respectiv prin achitarea în rate de către cesionar
a sumei de 190222,05 lei pe contul de decontare al creditorului (prima rată în mărime
de 50000 lei urma să fie achitată până la 31.08.2014, a doua rată în mărime de 50000
lei - până la 30.09.2014, a treia rată în mărime de 40000 lei - până la 31.10.2014, a
patra rată în mărime de 40000 lei - până la 30.11.2014, iar a cincea rată în mărime
de 10222 lei - până la 31.12.2014).
A relatat reclamantul că, la 12 august 2014 a fost întocmit actul contabil privind
decontările reciproce pentru perioada 01 august 2014 – 12 august 2014 semnat de
către creditorul SRL „Volta” și de cesionarul SC „Vioravi Const” SRL, conform
căruia, în urma semnării contractului de cesiune nr. 12/8, SC „Vioravi Const” SRL
îi datora SRL „Volta” suma de 141658,17 lei.
Ulterior, în urma verificării decontărilor reciproce din 23 iunie 2015, semnat de
către creditorul SRL „Volta” și de cesionarul SC „Vioravi Const” SRL, s-a constatat
că debitorul îi datora creditorului suma de 70658,17 lei, iar la data de 15 ianuarie
2016, în urma verificărilor decontărilor reciproce, SC „Vioravi Const” SRL îi datora
SRL „Volta” suma de 66658,17 lei. Luând în considerare că pârâtul nu și-a executat
obligațiile de achitare în termen a sumei cesionate - adică până la 31.12.2014
conform pct. 1.5. al contractului nr. 12/8 din 12.08.2014, reclamantul a încercat să
soluționeze litigiul pe cale amiabilă expediind către debitor și fidejusor somații
datate cu 21 decembrie 2015 și respectiv cu 19 ianuarie 2016, însă aceste reclamații
au rămas fără răspuns.
A precizat reclamantul că, deoarece pârâtul a nu și-a onorat obligațiile
contractuale, iar încercările reclamantului de a soluționa litigiul pe cale
extrajudiciară nu s-au soldat cu succes, a fost nevoit să se adreseze în instanța de
judecată.
Concomitent a declarat reclamantul că, este în drept de a solicita dobânda de
întârziere pentru perioada 13 august 2014 – 15 februarie 2016 în temeiul art. 619
alin. (2) Cod civil; a penalității în baza prevederilor art. 624 alin. (1) –(4) Cod civil
și a prejudiciului cauzat de evoluția indicelui prețurilor de consum (rata inflației)
pentru perioada 13 august 2014 – 15 februarie 2016, calculat conform datelor
oficiale ale Biroului National de Statistică al RM.
Prin hotărârea din 14 iunie 2016 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău s-a admis
parțial acțiunea înaintată de SRL „Volta”; s-a încasat, în mod solidar, de la SC
„Vioravi Const” SRL și Pavlovschii Iacov în beneficiul SRL „Volta” suma de
66658,17 lei cu titlu de datorie contractuală, suma de 59992,35 lei cu titlu de
penalitate contractuală, suma de 21987 lei cu titlu de dobândă de întârziere, suma de
4824,83 lei cu titlu de taxă de stat, iar în total suma de 153462,35 lei; s-a respins ca
2
neîntemeiată cererea de chemare în judecată în partea încasării, în mod solidar, de la
SC „Vioravi Const” și Pavlovschii Iacov a sumei de 12190,12 lei cu titlu de inflație.
Prin decizia din 02 mai 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul depus
de SC „Vioravi Const” SRL; s-a modificat hotărârea din 14 iunie 2016 a Judecătoriei
Centru mun. Chișinău în sensul micșorării penalității dispuse spre încasare și s-a
încasat de la SC „Vioravi Const” SRL în beneficiul SRL ”Volta” penalitatea în sumă
de 20000 lei. În rest, hotărârea din 14 iunie 2016 a Judecătoriei Centru mun.
Chișinău s-a menținut.
La 26 septembrie 2017, SC ”Vioravi Const” SRL, prin intermediul
administratorului insolvabilității Gherman Andrei, și Pavlovschii Iacov au declarat
recurs împotriva deciziei din 02 mai 2017 a Curții de Apel Chișinău solicitând
casarea parțială a hotărârii din 14 iunie 2016 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău și
a deciziei din 02 mai 2017 a Curții de Apel Chișinău în partea dispunerii încasării în
mod solidar de la SC ”Vioravi Const” SRL și Pavlovschii Iacov în beneficiul SRL
„Volta” a penalității contractuale și în această parte de a pronunța o nouă hotărâre
de respingere cerinței date.
În motivarea recursului s-a invocat că, actele de dispoziție emise de instanțele
ierarhic inferioare în partea contestată sunt neîntemeiate și pasibile de a fi casate,
întrucât normele de drept material au fost aplicate eronat de către instanțele de
judecată la examinarea cauzei. La fel, s-a constatat că nu au aplicat legea care trebuia
să fie aplicată, au aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și au interpretat în mod
eronat legea.
Au susținut recurenții că, contractul privind cesiunea de creanță nr. 12/8 a fost
încheiat între părți, având la bază actul de verificare a decontărilor între SRL „Volta“
și SRL „Agro-Barprod” și nu contractul cu nr. 2082 din 23 noiembrie 2013 încheiat
între SRL „Volta“ și SRL „Agro-Barprod”. Or, clauzele acestuia nu urmează a fi
opozabile SC ”Vioravi Const” SRL sau mai cu seamă fidejusorului Iacov
Pavlovschii, deoarece ultimii nu au fost cunoscuți cu această clauză la încheierea
contractului de cesiune. Mai mult, SC ”Vioravi Const” SRL și Iacov Pavlovschii
nici nu puteau să-și dea seama despre faptul că între SRL „Volta“ și SRL „Agro-
Barprod” ar exista un contract de vâzare-cumpărare care ar conține clauze penale,
deoarece rezultând din actul de verificare a decontărilor rezultă că, tranzacțiile
efectuate între SRL „Volta“ și SRL „Agro-Barprod” sunt efectuate fără contract.
Suplimentar au mai menționat că, nici în acordul de fidejusiune cu nr. 12/8 din
12 august 2014, semnat între SRL „Volta“, în calitate de creditor, și Iacov
Pavlovschii, în calitate de fidejusor, nu au fost stabilite careva clauze care ar
prevedea cesionarea datoriei de către SC ”Vioravi Const” SRL având ca bază,
contractul cu nr. 2082 din 23 noiembrie 2013 încheiat între SRL „Volta“ și SRL
„Agro-Barprod”. În sensul dat, precizează recurenții că atât timp cât SC ”Vioravi
Const” SRL și Pavlovschii Iacov nu au cunoscut despre faptul că creanța survine din
contractul cu nr. 2082 din 23 noiembrie 2013 încheiat între SRL „Volta“ și SRL
„Agro-Barprod”, consideră că creanța survine din actul de verificare a decontărilor
reciproce având la bază acte contabile (facturi fiscale, facturi de expediție ect.),
clauzele contractului cu nr. 2082 din 23 noiembrie 2013 nu pot fi opozabile SC
”Vioravi Const” SRL, dar nici lui Pavlovschii Iacov, deoarece la încheierea
3
contractului de cesiune și a acordului de fidejusiune, ambii nu au fost cunoscuți de
faptul că creanța a apărut în baza contractului cu nr. 2082 din 23 noiembrie 2013.
În concluzie, au constatat recurenții că, instanțele inferioare arbitrar au apreciat
contractul de cesiune, acordul de fidejusiune cât și actul de verificare a decontărilor
reciproce, cît și eronat au aplicat norma materială, fapt ce a dus la emiterea unor
acte, în partea dispuneri încasări penalităților, ilegale.
În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul împotriva deciziei
se depune în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale.
Curtea de Apel Chișinău a adoptat decizia contestată la data de 02 mai 2017,
iar la data de 20 iulie 2017 a fost expediată în adresa participanților la proces,
conform scrisorii de însoțire (f.d. 128), însă date despre recepționarea acesteia
lipsesc.
La data de 26 septembrie 2017, SC ”Vioravi Const” SRL, prin intermediul
administratorului insolvabilității Gherman Andrei, și Pavlovschii Iacov au declarat
recurs împotriva deciziei din 02 mai 2017 a Curții de Apel Chișinău, ceea ce denotă
că recursul este în termen.
În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul
este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.
Prin încheierea din 13 decembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție completul
din 3 judecători a considerat recursurile admisibile și a decis examinarea acestora în
fond de un complet din 5 judecători.
În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul
declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în
recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără
a administra noi dovezi.
În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează
fără înștiințarea participanților la proces.
Verificând legalitatea actelor de dispoziție contestate, prin prisma argumentelor
invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și
procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul
declarat de SC ”Vioravi Const” SRL, prin intermediul administratorului
insolvabilității Gherman Andrei, și de Pavlovschii Iacov, din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, instanța,
după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau
parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă
hotărâre.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. e) Cod de procedură civilă, instanța,
după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să modifice decizia
instanței de apel și/sau hotărârea primei instanțe.
Conform art. 512 alin. (1) - (3) Cod civil, în virtutea raportului obligațional,
creditorul este în drept să pretindă de la debitor executarea unei prestații, iar
debitorul este ținut să o execute. Prestația poate consta în a da, a face sau a nu face.
Obligația poate fi pură și simplă sau afectată de modalități. Prestația trebuie să fie
4
posibilă și determinată sau determinabilă, să nu contravină legii, ordinii publice și
bunelor moravuri.
Conform art. 514 Cod civil, obligațiile se nasc din contract, fapt ilicit (delict)
și din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condițiile legii.
Conform art. 572 (1) - (2) Cod civil, temeiul executării rezidă în existența unei
obligații. Obligația trebuie executată în modul corespunzător, cu bună-credință, la
locul și în momentul stabilit.
În conformitate cu art. 118 alin.(1) Codul de procedură civilă, fiecare parte
trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și
obiecțiile sale dacă legea nu dispune altfel, iar conform art. 130 alin. (1)-(3) Codul
de procedură civilă, instanța judecătorească apreciază probele după intima ei
convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și
nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor,
călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu au pentru instanța judecătorească o
forță probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare probă se apreciază de instanță
privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu,
privitor la legătura lor reciprocă și suficiența pentru soluționarea pricinii.
Atât instanța de apel, cât și prima instanță, fiind investite cu judecarea cauzei
în speță, rezultând din temeiurile și obiectul acțiunii, corect au admis acțiunea
înaintată de SRL ”Volta” împotriva SC ”Vioravi Const” SRL și Pavlovschii Iacov
cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată,
însă incorect au concluzionat asupra temeiniciei cerinței înaintate în partea încasării
penalității de întârziere de la SC „Vioravi Const” SRL în beneficiul SRL „Volta”.
Din materialele cauzei rezultă că la 23 noiembrie 2013 între SRL „Volta”, ca
vânzător, și SRL „Agro-Barprod”, ca cumpărător, a fost încheiat contractul nr. 2082
cu privire la vânzarea-cumpărarea mărfii.
La 12 august 2014, părțile au semnat actul contabil de verificare a decontărilor,
conform căruia SRL „Agro-Barprod” îi datorează SRL „Volta” suma de 190222,05
lei.
Tot, la 12 august 2014 între SRL „Volta” (creditor), SRL „Agro-Barprod”
(cedent), SC „Vioravi Const” SRL (cesionar) și Iacov Pavlovschii (fidejusor) a fost
încheiat contractul privind cesiunea de creanță nr. 12/8 (cu garant persoană fizică),
conform căruia cedentul cesionează, iar cesionarul acceptă creanța cedentului față
de creditor cu privire la stingerea datoriei restante în sumă de 190222,05 lei, având
la bază actul contabil de verificare a decontărilor între SRL „Agro-Barprod” și SRL
„Volta” până la 12 august 2014. (f.d. 13-15)
Conform pct. 1.5 al contractului nr. 12/8, părțile au convenit la executarea
contractului respectiv prin achitarea în rate de către cesionar a sumei de 190222,05
lei pe contul de decontare al creditorului, după următorul grafic: prima rată în
mărime de 50000 lei urma să fie achitată până la 31.08.2014, a doua rată în mărime
de 50000 lei - până la 30.09.2014, a treia rată în mărime de 40000 lei - până la
31.10.2014, a patra rată în mărime de 40000 lei - până la 30.11.2014, iar a cincea
rată în mărime de 10222 lei - până la 31.12.2014.
Tot aici, este de menționat că, la 12 august 2014 a fost întocmit actul contabil
privind decontările reciproce pentru perioada 01 august 2014 – 12 august 2014
5
semnat de către creditorul SRL „Volta” și de cesionarul SC „Vioravi Const” SRL,
conform căruia, în urma semnării contractului de cesiune nr. 12/8, SC „Vioravi
Const” SRL îi datora SRL „Volta” suma de 141658,17 lei.
Ulterior, în urma verificării decontărilor reciproce din 23 iunie 2015, semnat de
către creditorul SRL „Volta” și de cesionarul SC „Vioravi Const” SRL, s-a constatat
că debitorul îi datora creditorului suma de 70658,17 lei, iar la data de 15 ianuarie
2016 datoria SC „Vioravi Const” SRL față de SRL „Volta” a constituit suma de
66658,17 lei.
Materialele cauzei relevă că, deoarece pârâtul nu și-a executat obligațiile de
achitare în termen a sumei cesionate, reclamantul a expediat în adresa debitorului și
a fidejusorului somațiile datate cu 21 decembrie 2015 și respectiv cu 19 ianuarie
2016.
Reclamațiile expediate de către reclamant au fost recepționate, drept dovadă
servind avizele de recepție anexate la dosar.
Neexecutarea obligațiilor contractuale stabilite în contractul privind cesiunea
de creanță nr. 12/8 din 12 august 2014, a servit pentru SRL „Volta” temei de a înainta
în instanța de judecată acțiune civilă împotriva SC „Vioravi Const” SRL și
Pavlovschii Iacov solicitând încasarea în mod solidar de la pârâți în beneficiul
reclamantului a datoriei, a penalității contractuale, a dobânzii de întârziere, a ratei
inflației și a cheltuielilor de judecată suportate la examinarea cauzei.
Fiind investită cu judecarea cauzei, prima instanță, prin hotărârea din 14 iunie
2016, a admis parțial acțiunea înaintată de SRL „Volta”; a încasat, în mod solidar,
de la SC „Vioravi Const” SRL și Pavlovschii Iacov în beneficiul SRL „Volta” suma
de 66658,17 lei cu titlu de datorie contractuală, suma de 59992,35 lei cu titlu de
penalitate contractuală, suma de 21987 lei cu titlu de dobândă de întârziere, suma de
4824,83 lei cu titlu de taxă de stat, iar în total suma de 153462,35 lei; Concomitent,
a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată în partea încasării, în mod
solidar, de la SC „Vioravi Const” și Pavlovschii Iacov sumei de 12190,12 lei cu titlu
de inflație.
Verificând legalitatea actului de dispoziție adoptat de către instanța de fond,
Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din 02 mai 2017, a admis apelul depus de SC
„Vioravi Const” SRL și a modificat hotărârea din 14 iunie 2016 a Judecătoriei
Centru mun. Chișinău în sensul micșorării penalității dispuse spre încasare, cu
încasarea de la SC „Vioravi Const” SRL în beneficiul SRL ”Volta” a penalității în
sumă de 20000 lei. În rest, hotărârea din 14 iunie 2016 a Judecătoriei Centru mun.
Chișinău, a fost menținută.
În susținerea poziției sale, instanța de apel a susținut că argumente SC „Vioravi
Const” referitor la faptul că în contractul de cesiune părțile nu au stabilit careva
clauze penale în cote procentuale, în cazul neexecutării obligațiilor de plată în
termen de către SRL „Vioravi Const”, sunt irelevante, întrucât clauza penală a fost
stabilită în contractul de vânzare-cumpărare nr. 2082 din 23.11.2013 încheiat între
SRL „Volta” și SRL „Agro-Barprod”, iar prin contractul privind cesiunea de creanță
nr. 12/8 (cu garant persoană fizică) din 12.08.2014, cedentul SRL „Agro-Barprod”
a cesionat, iar cesionarul SRL „Vioravi Cost” și fidejusorul Pavlovschii Iacov au
acceptat creanța (obligațiunile de a executa) cedentului față de creditorul SRL
6
„Volta” cu privire la stingerea datoriei restante în sumă de 190222,05 lei și,
respectiv, au acceptat și consecințele neexecutării de către debitor a obligației de
plată a acesteia.
De asemenea, instanța de apel a respins și obiecțiile formulate de către apelanți
cu privire la necunoașterea despre existența contractului nr. 2082 din 23 noiembrie
2013, încheiat între SRL „Volta” și SRL „Agro-Barprod” și nici despre clauzele
contractuale ale acestuia, din motiv că apelanții sînt părți ale contractului de cesiune
de creanță nr. 12/8 (cu garant persoană fizică), iar prin însăși pct. 2 al acordului de
fidejusiune la contractul privind cesiunea de creanță (cu garant persoană fizică) nr.
12/8 din 12 august 2014, încheiat între SRL „Volta” și Pavlovschii Iacov, ultimul a
confirmat că este la curent cu conținutul și efectele juridice ale contractului încheiat
între Creditor, Cedent și Cesionar.
Totodată, instanța de apel a considerat că nu pot fi reținute nici argumentele
apelanților precum că clauzele penale stabilite între SRL „Volta” și SRL „Agro-
Barprod” nu sunt opozabile SRL „Vioravi-Const” și nici lui Pavlovschii Iacov,
deoarece SRL „Vioravi-Const” nu a cesionat datoria având ca bază actul de
verificare a decontărilor, semnat între SRL „Volta” și SRL „Agro-Barprod” pe
perioada de până la 12 august 2014. Or, SRL „Volta” - în calitate de creditor și SRL
„Agro-Barprod” - în calitate de cedent, Iacov Pavlovschii - în calitate de fidejusor și
SRL „Vioravi Const” - în calitate de cesionar, au încheiat contractul de cesiune de
creanță nr. 12/8 (cu garant persoană fizică), având la bază actul de verificare a
decontărilor între întreprinderi SRL „Volta” și SRL „Agro-Barprod” până la 12
august 2014, astfel încât realizarea cesiunii de creanță are drept efect opozabilitatea
drepturilor creditorului față de noul debitor și fidejusor.
Colegiul, verificând legalitatea actului de dispoziție adoptat de către instanța de
apel în partea contestată în raport cu circumstanțele cauzei, consideră că instanța de
apel la judecarea cauzei nu a luat în considerare cazurile de aplicare a legislației ce
reglementează modalitățile de reparare a prejudiciului cauzat prin întârziere sau
executare necorespunzătoare a obligațiilor pecuniare, în speță – penalitatea
contractuală.
Conform art. 624 alin.(1) Cod civil, clauza penală (penalitatea) este o prevedere
contractuală, prin care părțile evaluează anticipat prejudiciul, stipulând că debitorul,
în cazul neexecutării obligației, urmează să remită creditorului o sumă de bani sau
un alt bun.
Din norma de drept precitată supra rezultă că clauza penală reprezintă o
stipulație (prevedere contractuală), prin care părțile stabilesc de comun acord,
anticipat și prin apreciere cuantumul despăgubirilor ce vor fi datorate de partea în
culpă, în cazul neîndeplinirii ori îndeplinirii necorespunzătoare a obligațiilor
asumate. Clauza penală poate fi stabilită în mărime fixă sau procentuală.
De altfel, clauza penală poate fi solicitată de creditor în condițiile de
neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligației pecuniare prevăzute în
contract sau, după caz, de lege, iar nerespectarea formei scrise a înțelegerii cu privire
la penalitate atrage nulitatea clauzei penale și, respectiv, imposibilitatea încasării
acesteia.
7
După cum s-a constatat supra, la 12 august 2014 între SRL „Volta” (creditor),
SRL „Agro-Barprod” (cedent), SC „Vioravi Const” SRL (cesionar) și Iacov
Pavlovschii (fidejusor) a fost încheiat contractul privind cesiunea de creanță nr. 12/8
(cu garant persoană fizică), conform căruia cedentul cesionează, iar cesionarul
acceptă creanța cedentului față de creditor cu privire la stingerea datoriei restante în
sumă de 190222,05 lei, având la bază actul contabil de verificare a decontărilor între
SRL „Agro-Barprod” și SRL „Volta” până la 12 august 2014. (f.d. 13-15)
Conform pct. 1.5 din contractul privind cesiunea de creanță, părțile au convenit
că executarea prezentului contract se va manifesta prin achitarea în rate de către
cesionar a sumei de 190222,05 lei pe contul de decontare a creditorului, conform
formulei menționate în contract.
Conform pct. 1.6 din contractul respectiv, părțile au convenit ca , în cazul în
care cesionarul nu va respecta prevederile pct. 1.5 al prezentului contract, prin
urmare, fidejusorul va răspunde solidar cu cesionarul pentru obligațiunile asumate
de către acesta din urmă față de creditor, astfel încât, în cazul unui litigiu de judecată,
fidejusorul și cesionarul vor achita solidar pe lângă datoria preluată penalitatea
contractuală, dobânzi de întârziere și cheltuieli de judecată.
La fel, este de notat că, din prevederile pct. 2 al acordului de fidejusiune la
contractul privind cesiunea de creanță (cu garant persoană fizică) nr. 12/8 din 12
august 2014, rezultă că fidejusorul a confirmat faptul că este la curent cu conținutul
și efectele juridice ale contractului încheiat între creditor, cedent și cesionar.
Studiind actele juridice încheiate între creditor, cedent, cesionar și fidejusor nu
se deduce că ar fi fost reglementată o prevedere ce ar reflecta că în cazul neexecutării
sau a executării necorespunzătoare a obligației, SRL „Vioravi Cost” și Pavlovschii
Iacov ar urma să achite o penalitate contractuală în condițiile când aceste prevederi
urmau a fi expres indicate în contractul privind cesiunea de creanță nr. 12/8 din 12
august 2014.
Mai mult ca atât, nici în actul de preluare a datorie, care este parte integrantă a
contractului privind cesiunea de creanță nr. 12/8 din 12 august 2014, și nici în
acordul de fidejusiune nu este stipulat expres o condiție prin care părțile contractante
ar stabili de comun acord clauza penală ce urmează fi încasată în urma neîndeplinirii
ori îndeplinirii necorespunzătoare a obligațiilor asumate.
Colegiul indică că, într-adevăr în contractul privind cesiunea de creanță
(pct.1.6) încheiat între părți se prevede plata penalității pentru executarea
necorespunzătoare a obligațiilor contractuale de către SRL „Vioravi Cost” și
Pavlovschii Iacov, însă această clauză contractuală nu este certă, deoarece nu conține
o indicație concretă la mărimea clauzei, începutul termenul de la care urmează a fi
calculată. Astfel, se constată existența neclarităților și dubiilor în conținutul clauzei
contractuale privind plata penalității.
În conformitate cu art.732 alin. (2) Cod civil, în caz de dubiu, contractul se
interpretează în favoarea celui care a contractat obligația și în defavoarea celui care
a stipulat-o. În toate cazurile, contractul se interpretează în favoarea aderentului sau
a consumatorului.
Rezultând din norma citată, Colegiul menționează că prevederea contractuală
privind plata penalității se va interpreta în favoarea celor care s-au obligat și anume
8
SRL „Vioravi Cost” și Pavlovschii Iacov și respectiv, atrage după sine
imposibilitatea încasării acesteia.
În atare ordine de idei, Colegiul reține ca fiind întemeiată poziția recurentului
precum că în contractul de cesiune părțile nu au stabilit careva clauze penale în cote
procentuale, în cazul neexecutării obligațiilor de plată în termen de către SRL
„Vioravi Const”.
Or, ipoteza instanței de apel referitor la faptul că clauza penală a fost stabilită
în contractul de vânzare-cumpărare nr. 2082 din 23.11.2013 încheiat între SRL
„Volta” și SRL „Agro-Barprod”, iar conform contractului privind cesiunea de
creanță nr. 12/8 (cu garant persoană fizică) din 12.08.2014, cesionarul SRL „Vioravi
Cost” și fidejusorul Pavlovschii Iacov au acceptat creanța (obligațiunile de a
executa) cedentului față de creditorul SRL „Volta” cu privire la stingerea datoriei
restante în sumă de 190222,05 lei și consecințele neexecutării de către debitor a
obligației de plată a acesteia, este irelevantă, deoarece din conținutul contractului de
cesiune nu se reflectă anumite specificări referitoare la contractul de vânzare-
cumpărare nr. 2082 din 23.11.2013 încheiat între SRL „Volta” și SRL „Agro-
Barprod” și clauzele acestui contract.
În concluzie, Colegiul relevă că atât cesionarul, cât și fidejusorul au fost în
imposibilitate de a cunoaște despre contractul de vânzare-cumpărare nr. 2082 din
23.11.2013 încheiat între SRL „Volta” și SRL „Agro-Barprod” și clauzele acestuia,
în condițiile când acest act juridic nu figura în actul de preluare a datoriei datat cu
12 august 2014, ce a stat la baza încheierii contractului privind cesiunea de creanță
nr. 12/8 (cu garant persoană fizică) din 12.08.2014.
Mai mult ca atât, din actul de verificare a decontărilor pentru perioada
01.08.2014 -12.08.2014 rezultă că tranzacțiile încheiate între SRL „Volta” și SRL
„Agro-Barprod” au fost efectuate „fără contract”. (f.d. 19-21)
Ca urmare, în lipsa unor acte veridice care ar demonstra cunoașterea de către
SRL „Vioravi Cost” și Pavlovschii Iacov, la încheierea contractului privind cesiunea
de creanță nr. 12/8 (cu garant persoană fizică) din 12.08.2014, a clauzelor
contractului de vânzare-cumpărare nr. 2082 din 23.11.2013 încheiat între SRL
„Volta” și SRL „Agro-Barprod”, instanța de recurs este în imposibilitate de a admite
cerința reclamantului cu privire la încasarea penalității contractuale în prezenta
speță.
Or, acte probante ce ar confirma contrariul la materialele cauzei nu se regăsesc.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că decizia instanței de
apel și hotărârea primei instanțe în partea încasării de la SC „Vioravi Const” SRL în
beneficiul SRL „Volta” a penalității contractuale au fost adoptate contrar normelor
de drept material, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de
Societatea Comercială ”Vioravi Const” Societate cu Răspundere Limitată, prin
intermediul administratorului insolvabilității Gherman Andrei, și Pavlovschi Iacov,
de a casa decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe în partea respectivă,
cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care se respinge cererea de chemare în judecată
depusă de Societatea cu Răspundere Limitată ”Volta” împotriva Societății
9
Comerciale ”Vioravi Const” Societate cu Răspundere Limitată și Pavlovschii Iacov
cu privire la încasarea penalității.
De asemenea, Colegiul va modifica decizia instanței de apel și hotărârea primei
instanțe în partea încasării cheltuielilor de judecată de la pârâți din următoarele
considerente.
În conformitate cu art.94 Cod de procedură civilă, instanța judecătorească
obligă partea care a pierdut procesul să plătească părții care a avut câștig de cauză
toate cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a fost admisă parțial,
acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional părții admise din
pretenții, iar pârâtului – proporțional părții respinse din pretențiile reclamantului. În
cazul mai multor reclamanți sau pârâți, aceștia sânt obligați să compenseze
cheltuielile de judecată în mod egal, proporțional sau solidar, în funcție de interesul
fiecăruia ori de caracterul litigiului dintre ei. Dacă unul dintre coparticipanți a utilizat
mijloace speciale de apărare judiciară, ceilalți nu sânt responsabili de cheltuielile lui.
Prevederile alin.(1) și (2) se aplică și la repartizarea între părți a cheltuielilor de
judecată în instanță de apel, în instanță de recurs și în cadrul revizuirii. Dacă, fără a
trimite pricina spre rejudecare, modifică hotărârea atacată sau pronunță o nouă
hotărâre, instanța ierarhic superioară poate schimba corespunzător repartizarea
cheltuielilor de judecată sau poate prezenta problema spre soluționare în primă
instanță.
Din materialele cauzei rezultă că reclamantul la depunerea cererii de chemare
în judecată a achitat taxa de stat în mărime de 4824 lei 83 bani, sumă care a fost
solicitată de a fi încasată de la pârâți, rezultând din valoarea acțiunii de 160827 lei
64 bani.
Prin hotărârea instanței de fond s-a admis cerința privind încasarea cheltuielilor
de judecată și s-a dispus încasarea sumei de 4824,83 lei de la pârâți, cu toate că
acțiunea reclamantului a fost admisă doar parțial, fapt ce contravine art. 94 CPC.
Instanța de apel, chiar dacă a modificat hotărârea primei instanțe micșorând
cuantumul sumei adjudecate reclamantului, nu a modificat și mărimea taxei de stat,
în sensul micșorării, ce urmează a fi achitată de către pârâți.
Colegiul constată ca fiind greșite soluțiile adoptate de către instanțele ierarhic
inferioare privind încasarea cheltuielilor de judecată de la pârâți și va modifica
cuantumul sumei încasate corespunzător pretențiilor admise.
Astfel, suma de 4824,83 lei urmează a fi redusă până la suma de 2659 (două
mii șase sute cincizeci și nouă) lei 35 bani (88645,17 lei – suma dispusă spre încasare
X 3% = 2659,35)
În conformitate cu prevederile art. 442, art. 444, art. 445 alin. (1) lit. b), e) și
alin. (3) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,
d e c i d e :
Se admite recursul declarat de Societatea Comercială ”Vioravi Const”
Societate cu Răspundere Limitată, prin intermediul administratorului insolvabilității
Gherman Andrei, și Pavlovschii Iacov.
10
Se casează decizia din 02 mai 2017 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din
14 iunie 2016 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău, adoptate în cauza civilă la
cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea cu Răspundere Limitată
”Volta” împotriva Societății Comerciale ”Vioravi Const” Societate cu Răspundere
Limitată și Pavlovschii Iacov cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere,
penalității, ratei inflației și a cheltuielilor de judecată, în partea încasării de la SC
„Vioravi Const” SRL în beneficiul SRL „Volta” a penalității contractuale și în
această parte se pronunță o nouă hotărâre prin care:
-Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu
Răspundere Limitată ”Volta” împotriva Societății Comerciale ”Vioravi Const”
Societate cu Răspundere Limitată și Pavlovschii Iacov cu privire la încasarea
penalității.
Se modifică decizia din 02 mai 2017 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din
14 iunie 2016 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău în partea încasării de la Societatea
Comercială ”Vioravi Const” Societate cu Răspundere Limitată și Pavlovschii Iacov
a cheltuielilor de judecată achitate de Societatea cu Răspundere Limitată ”Volta” cu
titlu de taxă de stat, prin micșorarea sumei de la 4824,83 lei până la suma de 2659
(două mii șase sute cincizeci și nouă) lei 35 bani.
În rest, decizia din 02 mai 2017 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 14
iunie 2016 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău se mențin.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru
Judecători Svetlana Filincova
Mariana Pitic
Nicolae Craiu
Oleg Sternioală
11