2r-886/17 — Partajarea averii

Dosar nr. 2r-886/17 Instanța de fond: Judecătoria Hîncești, judecător – N. Berbec Instanța de recurs: Curtea de Apel Chișinău, judecători – A. Panov, M. Anton, A. bostan Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău, judecători – M. Anton, S. Gîrbu, V. Cotorobai DECIZIE 20 decembrie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele ședinței Svetlana Filincova, Judecători Iurie Bejenaru, Maria Ghervas examinând recursul declarat de către Belschi Ion, împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2017, prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Belschi Ion asupra deciziei Curții de Apel Chișinău din 04 aprilie 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Belschi Tatiana către Belschi Ion cu privire la partajarea averii comune în devălmășie, a co ns ta ta t: La data de 25 noiembrie 2016, Belschi Tatiana a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Belschi Ion prin care a solicitat partajarea averii comune în devălmășie.

La data de 28 noiembrie 2016, avocatul reclamantei Belschi Tatiana - Larisa Lupașcu a solicitat asigurarea acțiunii civile la cererea de chemare în judecată depusă de reclamanta Belschi Tatiana către Belschi Ion privind partajul averii comune, prin punerea sub sechestru a automobilului BMW cu numerele de înmatriculare XXXX, care este înregistrat după pârât la Secția de înmatriculare a transportului și calificare a conducătorilor auto Hâncești. Prin încheierea Judecătoriei Hâncești din 28 noiembrie 2016, a fost admisă cererea, fiind dispusă asigurarea acțiunii prin aplicarea sechestrului pe automobilul de model BMW cu numere de înmatriculare XXXX.

La data de 28 decembrie 2016, Belschi Ion a declarat recurs împotriva încheierii Judecătoriei Hâncești din 28 noiembrie 2016, care a fost respins prin decizia Curții de Apel din 04 aprilie 2017, fiind menținută încheierea Judecătoriei Hâncești din 28 noiembrie 2016. La data de 05 iunie 2017, Belschi Ion a înaintat cerere de revizuire asupra deciziei Curții de Apel Chișinău din 04 aprilie 2017, solicitând anularea acesteia. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2017, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Belschi Ion asupra deciziei Curții de Apel Chișinău din 04 aprilie 2017. Împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2017, Belschi Ion a declarat recurs, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea încheierii contestate, a deciziei Curții de Apel Chișinău din 04 aprilie 2017, și anularea măsurii de asigurare a acțiunii.

În motivarea recursului, a indicat că nu este de acord cu aplicarea măsurii de asigurare a acțiunii, aducând argumente în favoarea anulării acesteia. Studiind materialele dosarului în raport cu cele invocate în recurs și prevederile legale, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Belschi Ion, urmează a fi respins din următoarele motive. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea.

În speță, se constată că, prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2017, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Belschi Ion asupra deciziei Curții de Apel Chișinău din 04 aprilie 2017. În motivarea soluției, instanța de apel a indicat că cererea de revizuire este formulată în lipsa temeiurilor legale prevăzute pentru exercitarea căii de atac – revizuirea, ceea ce denotă caracterul abuziv al acesteia.

În conformitate cu art. 449 CPC, revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu pricina care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii; c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere; e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de judecată sau Curtea Supremă de Justiție a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărârea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului; g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova;

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărîrii pronunțate de o instanță de judecată națională. Verificând motivele recursului prin prisma prevederilor citate, Colegiul constată că cererea de recurs este depusă fără a fi indicate motivele pentru care a fost depusă cererea de revizuire, astfel, fiind stabilit că cererea de revizuire respinsă de către instanță a fost depusă în afara temeiurilor prevăzute de lege pentru declararea revizuirii asupra actelor judecătorești de dispoziție, prevăzute de art. 14 CPC.

Or, referirea recurentului la factura-invoice nr. 309581 din 16 august 2011, care ar demonstra valoarea bunului mobil, ține de examinarea fondului cauzei și urmează a fi apreciată de către prima instanță la soluționarea litigiului, și nu poate influența soluția instanței la aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii, mai cu seamă că conținutul respectivului înscris i-a fost cunoscut recurentului încă din anul 2011. În speță, se constată că cererea de revizuire a fost întemeiată pe art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, potrivit căruia revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Reieșind din norma citată, Colegiul ține să atragă atenția asupra faptului că circumstanțele nou-descoperite, sunt totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost și nici nu au putut fi cunoscute revizuientului anterior, dar existau până la momentul pronunțării hotărârii și au fost descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă. În așa mod, pentru a invoca temeiul indicat în cererea de revizuire, este necesar ca circumstanța nouă să îndeplinească o condiție esențială – să existe anterior pronunțării hotărârii, dar revizuenților să le devină cunoscută ulterior.

Sub acest aspect, Colegiul reține că, încheierea Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2017 este legală și întemeiată, corect constatând că, revizuirea este o cale de atac de retractare care presupune redeschiderea procedurilor judiciare în privința unei cauze civile. Aceasta nu presupune rejudecarea cauzei în mod implicit, ci doar ca efect al admiterii cererii de revizuire, ceea ce prezumă existența temeiurilor în acest sens. De altfel, poate avea loc o ingerință asupra securității raportului juridic. Pe când în speță, cererea de revizuire nu întrunește condițiile necesare de a fi examinată, prin prisma prevederilor prevăzute de Capitolul XXXIX din Codul de procedură civilă (art. 446-453).

În această perspectivă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, admiterea cererii de recurs a lui Belschi Ion ar conduce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil, garantate de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale. Prin urmare, din considerentele menționate și ținând cont de faptul că motivele invocate de recurent sunt declarative și neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de recurs și de a menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2017. Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a) CPC Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Belschi Ion.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Belschi Tatiana către Belschi Ion cu privire la partajarea averii comune în devălmășie. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, Svetlana Filincova Judecători Iurie Bejenaru Maria Ghervas