2ra-2170/17 — cu privire la transmiterea silită în posesia creditorului ipotecar, pentru comercializare cota-parte din bunul imobil, evacuarea cu membrii familiei acesteai din imobil și încasarea cheltuielilor de judecată.
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la transmiterea silită în posesia creditorului ipotecar, pentru comercializare cota-parte din bunul imobil, evacuarea cu membrii familiei acesteai din imobil şi încasarea cheltuielilor de judecată.
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-2170/17 — cu privire la transmiterea silită în posesia creditorului ipotecar, pentru comercializare cota-parte din bunul imobil, evacuarea cu membrii familiei acesteai din imobil și încasarea cheltuielilor de judecată. (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 2ra-2170/17
Instanța de fond: Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău– V. Gîrleanu,
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, I. Cotruță, L. Popova
Î N C H E I E R E
06 decembrie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova,
judecători Iurie Bejenaru, Maria Ghervas,
examinând admisibilitatea recursul, declarat de către Irina Balla, reprezentată de
avocatul Sergiu Russ,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Petru Silvestru
împotrivă Irinei Balla, intervenienți accesorii Oxana Pasenco, Aurica Galușca cu
privire la transmiterea silită în posesia creditorului ipotecar, pentru comercializare 1/5
cotă-parte din bunul imobil, evacuarea cu membrii familiei acesteia din imobil și
încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 03 mai 2017, prin care s-a respins
apelul declarat de Irina Balla, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun.
Chișinău din 28 noiembrie 2016,
C O N S T A T Ă :
La 03 martie 2016 Petru Silvestru a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Irinei Balla, intervenienți accesorii Oxana Pasenco, Aurica Galușca cu
privire la transmiterea silită în posesia creditorului ipotecar, pentru comercializare 1/5
cotă-parte din bunul imobil amplasat în xxxxx, evacuarea cu membrii familiei
acesteia din imobil și încasarea cheltuielilor de judecată. (f.d.4-7)
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că la 04 august 2010 a încheiat cu
Aurica Galușca contractul de împrumut nr. 7423, prin care i-a acordat un împrumut
bănesc în suma de 13 700 euro pentru perioada până la 04 august 2012. Pentru
asigurarea executării contractului de împrumut la data de 04 august 2010 a fost
încheiat contractul de ipotecă nr.7424 cu Irina Balla, Aurica Galușca și Maxim
Galușca, prin care ultimii au grevat 4/5 din imobilul amplasat în xxxxx și anume Irina
Balla 1/5 cotă-parte, Aurica Galușca 2/5 cote - părți și Maxim Galușca 1/5 cotă-parte.
Potrivit pct.1.2 al contratului dat ipoteca a fost stabilită pentru un termen de până la
stingerea obligației garantate prin ipotecă. Reclamantul a menționat, că Aurica
Galușca la data de 21 iulie 2015 a achitat parțial datoria în sumă de 100 euro. Fiindcă
de la achitarea restului datoriei se eschivează, la 10 decembrie 2015 în adresa
împrumutatei și debitorilor ipotecari Auricăi Galușca, Irinei Balla și Maxim Galușcă
au fost expediate notificări, prin care au fost înștiințați că la 10 decembrie 2015
datoria restantă a Auricăi Galușca constituie 13 200 euro, informându-i totodată că în
1
cazul neexecutării de către Aurica Galușca până la 15 decembrie 2015 a obligațiilor
sale va fii nevoit să-și valorifice creanțele pe cale judiciară. Reclamantul indică că la
16 decembrie 2015 și 30 decembrie 2015 a înregistrat preavizul de executare a
dreptului de ipotecă în Registrul bunurilor imobile la OCT Chișinău, prin care a
acordat Auricăi Galușca, Irinei Balla și lui Maxim Galușca termen de 20 zile pentru
transmiterea benevolă a bunului ipotecat creditorului. La 04 ianuarie 2016 a încheiat
cu Aurica Galușca și Maxim Galușca, reprezentați în baza procurii de Alexandr
Balițki, un acord privind executarea benevolă a dreptului de ipotecă prin transmiterea
în posesia creditorului ipotecar a 3/5 din imobilul amplasat în xxxxx, pentru a fi
vândut de către creditorul ipotecar unei terțe părți. Reclamantul indică că Irina Balla
refuză executarea benevolă a dreptului ipotecă și anume transmiterea corespunzător
în posesiunea creditorului ipotecar cota sa parte din bunul ipotecat 1/5 cotă-parte din
bunul imobil amplasat în xxxxx. Mai mult ca atât, pârâta nu-i permite accesul în
apartamentul ipotecar, fiindu-i create impedimente în procesul de vânzare a cotelor-
părți din bunul imobil, ce i-au fost transmise în mod benevol de Aurica Galușca și
Maxim Galușca.
Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău 28 noiembrie 2016 s-a admis
parțial cererea depusă de Petru Silvestru, reprezentat de Danu Dogotari, s-a transmis
silit în posesia creditorului ipotecar Petru Silvestru de la debitorul ipotecar Irina
Balla, pentru a fi vândut în condițiile legii, 1/5 cotă-parte din bunul imobil amplasat
în xxxxx, cu evacuarea Irinei Balla și a membrilor familiei acesteia din bunul imobil
ipotecat, s-a încasat de la Irina Balla în beneficiul lui Petru Silvestru cheltuielile de
judecată compuse din taxa de stat achitată la înaintarea acțiunii în mărime de 490 lei
și asistența juridică în mărime de 3 000 lei (f.d. 96, 101-107).
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 03 mai 2017 a fost respins apelul
declarat de Irina Balla, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău 28
noiembrie 2016. (f.d.141,142-147)
La 21 iulie 2017 Irina Balla, reprezentată de avocatul Sergiu Russ a declarat
recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 03 mai 2017, solicitând casarea
deciziei, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii, ca fiind depusă cu
omiterea termenului. (f.d. 153-157)
În motivarea cererii de recurs recurenta a invocat, că instanța de judecată a
interpretat în mod eronat legea și în acest sens a aplicat eronat normele de drept
material. Menționează că instanțele de judecată inferioare urmau să aplice
prevederile art. 1170, alin. 2 Cod Civil, care expres prevede că în cazul în care
termenul nu este determinat, fidejusiunea încetează dacă creditorul, în decursul unui
an de la scadența obligației garantate, nu a intentat nici o acțiune contra fidejusorului.
Astfel, cererea de chemare în judecată depusă de Petru Silvestru urma se fie respinsă
ca fiind depusă tardiv.
În conformitate cu art. 434 alin. (1), (2) CPC recursul se declară în termen de 2
luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este
termen de decădere și nu poate fi restabilit.
Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la
03 mai 2017, expediată părților prin intermediul oficiului poștal la data de
22 mai 2017, confirmare despre recepționarea acesteia de către părți la materialele
dosarului lipsește. (f.d.148)
În aceste circumstanțe recursul, depus la data de 21 iulie 2017, se consideră
depus în termen.
2
Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele
cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Irina
Balla, reprezentată de avocatul Sergiu Russ este inadmisibil din următoarele
considerente.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,
că Irina Balla, reprezentată de avocatul Sergiu Russ indică argumente ce țin de
dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și
au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste
argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.
Potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de
recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.
Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și
concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Recursul exercitat conform secțiunii a II - a are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,
dar nu și temeinicia în fapt.
Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot
constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres
stabilite la art. 432, al. 2, 3 și 4 CPC.
Potrivit prevederilor art. 432 alin.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt
în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.
Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau
aplicate eronat, iar alin. 4 stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la
alin. 3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 alin. 2, 3 și 4.
Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să
fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să
posede puterea de a îndrepta în mod direct starea lucrurilor pe când în recursul
declarat de către Irina Balla, reprezentată de avocatul Sergiu Russ asemenea aspecte
nu se regăsesc.
În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții
de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de
judecată primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în
care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei
de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal
3
invocă Irina Balla, reprezentată de avocatul Sergiu Russ și, respectiv, nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul
declarat de Irina Balla, reprezentată de avocatul Sergiu Russ inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 431 alin.2, 433 lit. a), 440 alin.1
CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
D I S P U N E :
Recursul, declarat de către Irina Balla, reprezentată de avocatul Sergiu Russ, se
consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
judecători Iurie Bejenaru
Maria Ghervas
4