2ra-2170/17 — cu privire la transmiterea silită în posesia creditorului ipotecar, pentru comercializare cota-parte din bunul imobil, evacuarea cu membrii familiei acesteai din imobil și încasarea cheltuielilor de judecată.

Dosarul nr. 2ra-2170/17 Instanța de fond: Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău– V. Gîrleanu, Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, I. Cotruță, L. Popova Î N C H E I E R E 06 decembrie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova, judecători Iurie Bejenaru, Maria Ghervas, examinând admisibilitatea recursul, declarat de către Irina Balla, reprezentată de avocatul Sergiu Russ, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Petru Silvestru împotrivă Irinei Balla, intervenienți accesorii Oxana Pasenco, Aurica Galușca cu privire la transmiterea silită în posesia creditorului ipotecar, pentru comercializare 1/5 cotă-parte din bunul imobil, evacuarea cu membrii familiei acesteia din imobil și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 03 mai 2017, prin care s-a respins apelul declarat de Irina Balla, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău din 28 noiembrie 2016, C O N S T A T Ă : La 03 martie 2016 Petru Silvestru a depus cerere de chemare în judecată împotriva Irinei Balla, intervenienți accesorii Oxana Pasenco, Aurica Galușca cu privire la transmiterea silită în posesia creditorului ipotecar, pentru comercializare 1/5 cotă-parte din bunul imobil amplasat în xxxxx, evacuarea cu membrii familiei acesteia din imobil și încasarea cheltuielilor de judecată.

(f.d.4-7) În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că la 04 august 2010 a încheiat cu Aurica Galușca contractul de împrumut nr. 7423, prin care i-a acordat un împrumut bănesc în suma de 13 700 euro pentru perioada până la 04 august 2012. Pentru asigurarea executării contractului de împrumut la data de 04 august 2010 a fost încheiat contractul de ipotecă nr.7424 cu Irina Balla, Aurica Galușca și Maxim Galușca, prin care ultimii au grevat 4/5 din imobilul amplasat în xxxxx și anume Irina Balla 1/5 cotă-parte, Aurica Galușca 2/5 cote - părți și Maxim Galușca 1/5 cotă-parte. Potrivit pct.1.2 al contratului dat ipoteca a fost stabilită pentru un termen de până la stingerea obligației garantate prin ipotecă.

Reclamantul a menționat, că Aurica Galușca la data de 21 iulie 2015 a achitat parțial datoria în sumă de 100 euro. Fiindcă de la achitarea restului datoriei se eschivează, la 10 decembrie 2015 în adresa împrumutatei și debitorilor ipotecari Auricăi Galușca, Irinei Balla și Maxim Galușcă au fost expediate notificări, prin care au fost înștiințați că la 10 decembrie 2015 datoria restantă a Auricăi Galușca constituie 13 200 euro, informându-i totodată că în 1 cazul neexecutării de către Aurica Galușca până la 15 decembrie 2015 a obligațiilor sale va fii nevoit să-și valorifice creanțele pe cale judiciară. Reclamantul indică că la 16 decembrie 2015 și 30 decembrie 2015 a înregistrat preavizul de executare a dreptului de ipotecă în Registrul bunurilor imobile la OCT Chișinău, prin care a acordat Auricăi Galușca, Irinei Balla și lui Maxim Galușca termen de 20 zile pentru transmiterea benevolă a bunului ipotecat creditorului.

La 04 ianuarie 2016 a încheiat cu Aurica Galușca și Maxim Galușca, reprezentați în baza procurii de Alexandr Balițki, un acord privind executarea benevolă a dreptului de ipotecă prin transmiterea în posesia creditorului ipotecar a 3/5 din imobilul amplasat în xxxxx, pentru a fi vândut de către creditorul ipotecar unei terțe părți. Reclamantul indică că Irina Balla refuză executarea benevolă a dreptului ipotecă și anume transmiterea corespunzător în posesiunea creditorului ipotecar cota sa parte din bunul ipotecat 1/5 cotă-parte din bunul imobil amplasat în xxxxx. Mai mult ca atât, pârâta nu-i permite accesul în apartamentul ipotecar, fiindu-i create impedimente în procesul de vânzare a cotelor- părți din bunul imobil, ce i-au fost transmise în mod benevol de Aurica Galușca și Maxim Galușca.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău 28 noiembrie 2016 s-a admis parțial cererea depusă de Petru Silvestru, reprezentat de Danu Dogotari, s-a transmis silit în posesia creditorului ipotecar Petru Silvestru de la debitorul ipotecar Irina Balla, pentru a fi vândut în condițiile legii, 1/5 cotă-parte din bunul imobil amplasat în xxxxx, cu evacuarea Irinei Balla și a membrilor familiei acesteia din bunul imobil ipotecat, s-a încasat de la Irina Balla în beneficiul lui Petru Silvestru cheltuielile de judecată compuse din taxa de stat achitată la înaintarea acțiunii în mărime de 490 lei și asistența juridică în mărime de 3 000 lei (f.d. 96, 101-107). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 03 mai 2017 a fost respins apelul declarat de Irina Balla, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău 28 noiembrie 2016. (f.d.141,142-147) La 21 iulie 2017 Irina Balla, reprezentată de avocatul Sergiu Russ a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 03 mai 2017, solicitând casarea deciziei, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii, ca fiind depusă cu omiterea termenului. (f.d. 153-157) În motivarea cererii de recurs recurenta a invocat, că instanța de judecată a interpretat în mod eronat legea și în acest sens a aplicat eronat normele de drept material. Menționează că instanțele de judecată inferioare urmau să aplice prevederile art. 1170, alin. 2 Cod Civil, care expres prevede că în cazul în care termenul nu este determinat, fidejusiunea încetează dacă creditorul, în decursul unui an de la scadența obligației garantate, nu a intentat nici o acțiune contra fidejusorului.

Astfel, cererea de chemare în judecată depusă de Petru Silvestru urma se fie respinsă ca fiind depusă tardiv. În conformitate cu art. 434 alin. (1), (2) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 03 mai 2017, expediată părților prin intermediul oficiului poștal la data de 22 mai 2017, confirmare despre recepționarea acesteia de către părți la materialele dosarului lipsește. (f.d.148) În aceste circumstanțe recursul, depus la data de 21 iulie 2017, se consideră depus în termen.

2 Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Irina Balla, reprezentată de avocatul Sergiu Russ este inadmisibil din următoarele considerente. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că Irina Balla, reprezentată de avocatul Sergiu Russ indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Recursul exercitat conform secțiunii a II - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, al.

2, 3 și 4 CPC. Potrivit prevederilor art. 432 alin.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual. Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. 4 stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. 3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. 2, 3 și 4. Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea lucrurilor pe când în recursul declarat de către Irina Balla, reprezentată de avocatul Sergiu Russ asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal 3 invocă Irina Balla, reprezentată de avocatul Sergiu Russ și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Irina Balla, reprezentată de avocatul Sergiu Russ inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 431 alin.2, 433 lit. a), 440 alin.1 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție D I S P U N E : Recursul, declarat de către Irina Balla, reprezentată de avocatul Sergiu Russ, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecători Iurie Bejenaru Maria Ghervas 4