2ra-2122/17 — recuperarea cheltuielilor suportate pentru formarea profesionala

Dosarul nr. 2ra-2122/17

Prima instanță: Judecătoria Strășeni (jud. D. Cristian)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A.Bostan, A. Pahopol, V. Negru)

ÎNCHEIERE

29 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Aliona

Chircu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Inspectoratul

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova

împotriva Alionei Chircu cu privire la recuperarea cheltuielilor suportate pentru

formarea profesională inițială,

împotriva deciziei din 11 aprilie 2017 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 15 martie 2016, Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor

Interne al Republicii Moldova a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Alionei Chircu solicitând încasarea cheltuielilor suportate pentru dezvoltarea

profesională în sumă de 30363, 42 lei.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că prin ordinul Inspectoratului

General al Poliției nr. 69 ef. din 30 iunie 2014, Aliona Chircu, a fost numită în funcția

de inspector inferior patrulare interimar al Companiei Botanica a Batalionului nr. 2

al Brigăzii de patrulare al Inspectoratului național de patrulare al Inspectoratului

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova.

Menționează că, la 01 iulie 2014, în temeiul dispoziției Inspectoratului

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova nr.34/3-

231, Aliona Chircu a fost delegată la cursurile de formare profesională inițială, cu

scopul acumulării cunoștințelor și competențelor necesare exercitării atribuțiilor

funcționale, specifice angajatului poliției. În acest sens, conform prevederilor pct. 3

al anexei nr. 6 al Hotărârii Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009, pârâta a semnat

angajamentul nr. 559, prin care s-a obligat să activeze în cadrul Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova pe o perioadă mai mare de 4 ani, după

absolvirea cursurilor de dezvoltare profesională în cadrul Academiei „Ștefan cel

Mare” a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, cu durata formei de

dezvoltare profesională ce depășește 90 de zile într-un an calendaristic.

Remarcă reclamantul că, pârâta a fost informată că în cazul în care nu va activa

1

în cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova după absolvirea

formei de dezvoltare profesională, întreaga perioadă conform angajamentului, va fi

obligată să restituie integral cheltuielile suportate pentru dezvoltare profesională.

Susține reclamantul că, la 30 iunie 2015, conform ordinului Inspectoratului

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova nr. 72 ef

pârâta a încetat serviciul în Poliție și contractul individual de muncă încheiat cu

Inspectoratul General al Politiei al Republicii Moldova, în temeiul art. 47 alin.(1)

lit.a) al Legii cu privire la activitatea Poliției și statutului polițistului nr. 320 din 27

decembrie 2012, la depunerea cererii personale.

Precizează reclamantul că, la 23 februarie 2016 i-a fost expediată pârâtei o

somație privind recuperarea cheltuielilor suportate de angajatorul Inspectoratul

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, prin

delegarea acesteia la cursurile de formare profesională în cadrul Academiei „Ștefan

cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, care însă a rămas

fără răspuns.

Prin hotărârea din 14 iulie 2016 a Judecătoriei Strășeni s-a admis cererea de

chemare în judecată depusă de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova și s-a încasat de la Aliona Chircu în

beneficiul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova suma de 30363,42 lei cu titlu de cheltuieli suportate pentru

dezvoltarea profesională; s-a încasat de la Aliona Chircu în beneficiul statului taxa

de stat în sumă de 910,90 lei.

Prin decizia din 11 aprilie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

depus de Aliona Chircu și s-a menținut hotărârea din 14 iulie 2016 a Judecătoriei

Strășeni.

La 28 septembrie 2017, Aliona Chircu a declarat recurs împotriva deciziei din

11 aprilie 2017 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii

din 14 iulie 2016 a Judecătoriei Strășeni, cu adoptarea unei soluții judiciare de

respingere a cererii de chemare în judecată.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel la adoptarea soluției a

admis încălcări esențiale, a aplicat eronat normele de drept material și procedural, a

aplicat eronat normă neaplicabilă raportului obligațional în speță și a interpretat în

mod eronat normele legale. La fel, instanțele de judecată au soluționat problema

drepturilor unor persoane neantrenate în proces, iar concluziile instanței sunt

contradictorii, nu corespund materialului probatoriu și aprecierile date nu corespund

normelor juridice și bunelor moravuri.

Consideră că, prin o astfel de examinare prin care s-a preluat doar poziția unei

părți a litigiului și s-a admis aplicarea diferită a normelor materiale, i s-a încălcat

dreptul la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 11 aprilie 2017, iar Aliona

Chircu a declarat recurs la 28 septembrie 2017.

Materialele cauzei atestă că decizia contestată a fost expediată participanților

la proces la 04 august 2017, conform scrisorii de însoțire (f.d.102), însă date despre

recepționarea acesteia lipsesc.

2

Astfel, instanța de recurs consideră că recursul declarat la 28 septembrie 2017

de către Aliona Chircu împotriva deciziei din 11 aprilie 2017 a Curții de Apel

Chișinău, este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Aliona Chircu, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Aliona Chircu, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

3

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Aliona Chircu.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Aliona Chircu împotriva deciziei

din 11 aprilie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

4