2ra-1467/17 — repararea prejudiciului material si moral

2ra-1467/17 — repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: S. Osoianu dosarul nr. 2ra-1467/17

instanța de apel: A. Bostan, V. Efros, A. Pahopol

Î N C H E I E R E

22 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Luiza Gafton, Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

reprezentantul Polinei Zgardan, avocatul Marin Postu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Igor Pintilii împotriva

Polinei Zgardan și lui Vasile Zgardan cu privire la repararea prejudiciului material

și moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 martie 2017, prin care a

fost admis apelul declarat de către Polina Zgardan și modificată hotărârea

Judecătoriei Strășeni din 28 noiembrie 2016 în partea reparării prejudiciului

material, iar în rest hotărârea a fost menținută,

c o n s t a t ă:

La data de 06 mai 2015, Igor Pintilii a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Polinei Zgardan cu privire la repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 18 aprilie 2014, a

procurat de la Gheorghe Bejan 54 de ovine la preț de 1 000 lei fiecare, achitând în

total suma de 54 000 lei.

Menționează că, pentru a procura ovinele a împrumutat o parte din bani de la

pârâtă, însă i-a restituit datoria într-o perioadă de 10 luni.

Susține că, tot în primăvara anului 2014, s-a adresat la Primăria s. Ghelăuza,

r-nul Strășeni pentru a lua la evidență ovinele în număr de 50, deoarece 4 ovine s-

au înădușit pe drum și au pierit.

Afirmă că, în legătură cu faptul că, stâna a construit-o pe terenul de pământ,

ce aparține tatălui său, Filip Pintilii, ovinele au fost luate la evidență în Registru de

evidență a gospodăriilor populației, după contul personal al tatălui său.

Relevă că, ovinele au fost vaccinate la medicul veterinar, fapt confirmat prin

tabelul privind efectuarea vaccinărilor, eliberat de către Direcția raională Strășeni

pentru asigurarea produselor alimentare, care mai confirmă și faptul că, ovinele au

număr și cod de identificare și îi aparțin lui.

Invocă că, în noaptea de 05 martie 2015, pârâta i-a luat ovinele, motivând că,

ea i-a împrumutat suma necesară pentru procurarea acestora și plecând în satul

Bogzești, r-ul Strășeni, de unde au fost procurate ovinele, a solicitat de la primărie

1

eliberarea unui certificat precum că, ea a procurat ovinele de la Gheorghe Bejan,

invocând unele probleme bancare, fără a comunica intenția sa reală.

Mai invocă că, în legătură cu acest fapt, el s-a adresat la Inspectoratul de

poliție Strășeni, însă a fost informat că, relațiile dintre părți sunt de ordin civil și

urmează să se adreseze în instanța de judecată.

Susține că, Primăria s. Ghelăuza, fără acordul său, a scos ovinele în număr

de 50 de la evidență după contul nr. 10 al tatălui său și le-a luat la evidență după

Polina Zgardan, în baza unui certificat fals.

Afirmă că, Gheorghe Bejan și soția acestuia, Eugenia Bejan au declarat în

formă scrisă precum că, anume el, Igor Pintilii a cumpărat ovinele în sumă de

54000 lei și nu pârâta Polina Zgardan.

Solicită încasarea de la pârâtă a sumei de 50 000 lei, cu titlu de prejudiciu

material și a sumei de 50 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, precum și a

cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea Judecătoriei Strășeni din 01 februarie 2016 a fost atras în

proces Vasile Zgardan în calitate de copârât.

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Strășeni din 01 februarie 2016 a

fost atras în proces primarul s. Bogzești, r-nul Strășeni, Vasile Guzun în calitate de

intervenient accesoriu.

Pe parcursul examinării cauzei reclamantul și-a concretizat cerințele,

majorând cuantumul prejudiciului material, astfel, solicită încasarea din contul

Polinei Zgardan a sumei de 54 000 lei, cu titlu de prejudiciu material și a sumei de

50 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, precum și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Strășeni din 28 noiembrie 2016 a fost admisă

parțial acțiunea și au fost încasate de la Polina Zgardan în beneficiul lui Igor

Pintilii suma de 54 000 lei, cu titlu de prejudiciu material, suma de 1 000 lei, cu

titlu de prejudiciu moral și cheltuielile de judecată, compuse din suma de 1600 lei -

taxa de stat și suma de 1 500 lei - cheltuielile de asistență juridică. În rest acțiunea

a fost respinsă.

Prima instanță, admițând pretenția cu privire la repararea prejudiciului

material, și-a argumentat concluzia prin faptul că, reclamantul a procurat 50 de

ovine, la preț de 1 000 lei fiecare, fapt confirmat prin declarațiile martorului

Gheorghe Bejan, care a declarat că, suma de 51 000 lei și arvuna de 3 000 lei i-au

fost transmise personal de reclamant, iar pârâta, acționând ilegal, la data de 05

martie 2015, i-a luat ovinele în număr de 54 aflate în posesia reclamantului.

Admițând pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral, prima

instanță și-a argumentat concluzia prin faptul că, pârâta Polina Zgardan este

vinovată de transportarea ovinelor din stâna reclamantului în stâna sa, fără acordul

acestuia, iar suma de 1 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, este suficientă și

echitabilă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 martie 2017 a fost admis apelul

declarat de către Polina Zgardan și modificată hotărârea primei instanțe în partea

reparării prejudiciului material prin micșorarea sumei încasate de la Polina

Zgardan în beneficiul lui Igor Pintilii, cu titlu de prejudiciu material, de la 54000

lei până la 50000 lei. În rest hotărârea primei instanțe a fost menținută.

2

Instanța de apel, micșorând cuantumul prejudiciului material, și-a

argumentat concluzia prin faptul că, prima instanță eronat a dispus încasarea sumei

de 54 000 lei, or, prejudiciul efectiv a constituit suma de 50 000 lei, echivalentul a

50 de ovine ridicate de Polina Zgardan de la Igor Pintilii.

La data de 11 mai 2017, reprezentantul Polinei Zgardan, avocatul Marin

Postu a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și emiterea

unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, hotărârile judecătorești sunt

neîntemeiate, deoarece instanțele de judecată au încălcat și aplicat eronat normele

de drept material și, anume, nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată și au

aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată.

Menționează că, atât prima instanță, cât și instanța de apel au omis să

elucideze relațiile sociale stabilite între părțile în litigiu și să califice aceste

raporturi prin prisma prevederilor Legii nr. 231 din 20 iulie 2006 cu privire la

identificarea și înregistrarea animalelor și ale Hotărârii Guvernului RM nr. 507 din

18 iulie 2012 pentru aprobarea unor norme privind identificarea și trasabilitatea

animalelor.

Susține că, dat fiind faptul că, obiectul litigiului îl constituie dobândirea

dreptului de proprietate asupra celor 50 de ovine cumpărate de Polina Zgradan de

la Gheorghe Bejan, instanțele de judecată erau obligate să clarifice aspectul legal

privind dobândirea dreptului de proprietate asupra ovinelor.

Relevă că, conform prevederilor art. 4 alin. (1) din Legea cu privire la

identificarea și înregistrarea animalelor, înregistrarea animalelor se efectuează în

Registrul de stat al animalelor, care cuprinde și date, în format electronic, despre

exploatații, despre animalele identificate din exploatația respectivă și despre

mișcarea acestora, iar conform pct. 83 din Regulamentul privind procedurile și

documentele aferente Sistemului de identificare și trasabilitatea animalelor, aprobat

prin Hotărârea Guvernului RM nr. 507 din 18 iulie 2012, la mișcarea animalelor

medicului veterinar oficial îi revine sarcina să înregistreze în Registrul

exploatațiilor al SITA orice intenție a proprietarului sau deținătorului privind

mișcarea animalelor.

Astfel, rezultă că, dreptul de proprietare asupra ovinelor trebuia sa fie

confirmat prin prezentarea unui extras din Registrul de stat al animalelor,

înregistrată în SITA (Sistemului de Identificare și Trasabilitate a Animalelor), iar

instanțele de judecată urmau să verifice dacă vânzătorul Gheorghe Bejan și

cumpărătorii Polina Zgardan și Igor Pintilii au respectat prevederile Legii cu

privire la identificarea și înregistrarea animalelor, în special, dacă ovinele erau

înregistrate în Registrul de stat al animalelor.

Mai relevă că, în proces urma să fie atras și medicul veterinar și persoanele

responsabile de înregistrarea și mișcarea animalelor pe teritoriul RM, cum ar fi,

reprezentantul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, Direcțiile raionale

Strășeni și Telenești, autoritatea de stat, care deține Registrul de stat al animalelor.

Invocă că, prin neaplicarea prevederilor Legii menționate s-a omis

aprecierea corectă și obiectivă a argumentelor invocate în cererea de apel și,

anume, care este temeiul legal de a dispune încasarea de la Polina Zgardan în

3

beneficiul lui Igor Pintilii a sumei de 50 000 lei (prețul pentru 50 de ovine) din

moment ce la materialele dosarului este anexat Formularul de mișcare (F2)

nr.0000204144 din 20 mai 2015, din care rezultă expres că, pe numele lui Igor

Pintilii au fost înregistrate 13 ovine de rasă metis femele, or, este vădit

neîntemeiată concluzia instanțelor de judecată privind repararea prejudiciul

material cauzat intimatului în mărime de 50000 lei.

Susține că, la baza hotărârilor judecătorești nu poate fi pus certificatul

Primăriei s. Bogzești, r-nul Telenești nr. 154 din 18 aprilie 2014, în special,

certificatul fără semnătura și ștampila primăriei. Or, autoritatea competentă de

înregistrarea și ținerea Registrului de stat al animalelor nu este primăria, ci Agenția

Națională pentru Siguranța Alimentelor, prin intermediul Direcțiilor raionale

pentru siguranța alimentelor, în competența cărora intră obligația de a înregistra

animalele în SITA (Sistemului de Identificare și Trasabilitate a Animalelor).

Afirmă că, instanțele de judecată s-au bazat pe prevederile art. art. 1398 și

1442 din Codul civil, însă în speță nu este aplicabilă răspunderea delictuală.

Relevă că, în speță, instanțele de judecată au omis să clarifice care a fost

prejudicial suportat de intimat din moment ce dreptul său de proprietate asupra

celor 50 de ovine nu este confirmat prin nici un act, mai mult, nu există un act de

dispoziție, prin care să fie stabilită vinovăția recurentei, precum și un raport cauzal

între fapta prejudiciabilă pretinsă și prejudiciul suportat.

Prin referința depusă la data de 25 iulie 2017 reprezentantul lui Igor Pintilii,

avocatul Efimia Toderenco a solicitat respingerea recursului și menținerea

hotărârilor judecătorești.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei

integrale.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul a fost depus în termen, or, din

materialele cauzei nu poate fi stabilită cu certitudine momentul comunicării

deciziei contestate pentru a determina respectarea termenului de declarare a

recursului.

Examinând temeiurile recursurilor în raport cu materialele cauzei civile,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

4

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-

a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare

a procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu și în toate cazurile.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către reprezentantul

Polinei Zgardan, avocatul Marin Postu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de către reprezentantul Polinei Zgardan, avocatul Marin Postu, asemenea

aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

5

considera recursul declarat de către reprezentantul Polinei Zgardan, avocatul Marin

Postu ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1)

CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către reprezentantul Polinei Zgardan, avocatul Marin

Postu se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Iulia Sîrcu

judecătorul

judecătorii Luiza Gafton

Mariana Pitic

6