2ra-1919/17 — încasarea prejudiciului material și moral

prima instanță, Judecătoria Botanica, mun. Chișinău dosarul nr. 2ra-1919/2017 judecător: V. Mihaila instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău judecători: N. Vascan, V. Efros, E. Fistican Î N C H E I E R E 08 noiembrie 2017 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, Galina Stratulat judecători Dumitru Mardari, Oleg Sternioală examinând admisibilitatea recursului declarat de Ecaterina Stanislavscaia, prin intermediul avocatului Elena Organ, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Tatiana Pavlenco împotriva Ecaterinei Stanislavscaia cu privire la încasarea prejudiciului material cauzat, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 ianuarie 2017, prin care s-a respins apelul declarat de Ecaterina Stanislavscaia, prin intermediul avocatului Elena Organ cu menținerea hotărârii Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău din 10 martie 2016, c o n s t a t ă : La 04 februarie 2013, reclamanta Tatiana Pavlenco a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Ecaterinei Stanislavscaia cu privire la încasarea prejudiciului material cauzat. În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, pe parcursul anului 2012 Ecaterina Stanislavscaia, care locuiește în apartamentul nr. 141 și este vecina sa, i-a inundat de mai multe ori apartamentul său nr. 137, ce se află cu un etaj mai jos. Menționează reclamanta că, necătînd la multiple adresări din partea familiei Pavlenco cu solicitarea de a înlătura defectele, ce au dus la inundații repetate nici o măsură nu a fost întreprinsă. Ulterior, la 28 octombrie 2012 a avut loc inundația de amploare, care a durat până în dimineața zilei de 29 octombrie 2012, deoarece nimeni nu era în apartament, după ce au fost chemați reprezentanții ÎMGFL nr. 3 și vecinii pentru întocmirea actului respectiv.

Indică reclamanta că, la 29 octombrie 2012 de către reprezentanții ÎMGFL nr. 3 a fost întocmit Act de constatare a prejudiciului în urma inundației, care a avut loc. Din conținutul Actului întocmit rezultă că, apartamentul reclamantei a fost inundat din apartamentul nr. 141, care aparține pârâtei. 1 Susține reclamanta că, în urma inundației în apartamentul său a avut loc deteriorarea finisării interioare în antreu, dormitor, salon, balcon, baie și WC, iar în rezultatul inundației s-au produs pagube materiale considerabile. În salon, pe tavan au fost depistate pete galbene, în dormitor pe tavan și pereți tapetele parțial se dezlipeau.

Reieșind din faptul, că pârâta categoric a refuzat de a repara în mod benevol prejudiciul cauzat, reclamanta a fost nevoită să se adreseze la Centrul de Expertize Independente „Cexin”, pentru a efectua evaluarea prejudiciului cauzat în urma inundației din 28 octombrie 2012. Conform Raportului de constatare tehnico-științifică nr. 857 din 12 noiembrie 2012 mărimea prejudiciului cauzat a constituit suma de 20 547,40 lei. Cheltuieli, legate de efectuarea expertizei și alte cheltuieli au constituit suma de 1 757,16 lei. Astfel, suma totală a prejudiciului material constituind 22 305 lei. Relevă reclamanta că, prin faptele comise pârâta i-a cauzat nu numai un prejudiciu material, dar și un prejudiciul moral.

În urma acțiunilor (inacțiunilor) pârâtei, dânsa a retrăit foarte mult, fiind în imposibilitate de a face reparația din cont propriu, deoarece este șomeră. A mai indicat reclamanta că, evenimentele descrise i-au provocat suferințe psihice, care au avut efectul negativ asupra sănătății, motiv din care consideră posibil de a solicita încasarea de la pârâtă în beneficiul său a sumei de 15 000 lei cu titlu de prejudiciu moral pentru suferințele morale, cauzate în urma neîndeplinirii obligațiunilor de întreținere a proprietății private în condiții corespunzătoare. Remarcă reclamanta că, la pretenția din 10 ianuarie 2013, expediată cu aviz de recepție, cu solicitarea de a achita suma prejudiciului în mărime de 22 305 lei în mod benevol în termen de 7 zile din momentul primirii pretenției, careva acțiuni din partea pârâtei nu au fost întreprinse.

La somația avocatului cu solicitări analogice, nu au fost întreprinse careva acțiuni de stingere a prejudiciului cauzat. Solicit reclamanta încasarea de la Ecaterina Stanislavscaia în beneficiul său suma prejudiciului material cauzat în mărime de 20 547,40 lei, prejudiciului moral în mărime de 15 000 lei, cheltuielile de efectuare a expertizei în mărime de 1 500 lei, alte cheltuieli în sumă de 257,16 lei, iar în total suma de 22 305 lei, precum și cheltuielile de judecată formate din asistență juridică în suma de 2 600 lei și taxa de stat în suma de 770 lei.

Pe parcursul examinării cauzei, reclamanta a înaintat cerere de majorare a cuantumului pretențiilor, prin care a solicitat să fie încasată de la Ecaterina Stanislavscaia în beneficiul său a sumei prejudiciului material cauzat în mărime de 31 031,82 lei, a prejudiciului moral în mărime de 15 000 lei, cheltuielile pentru efectuarea expertizei 150 lei și alte cheltuieli în mărime de 257,16 lei, cheltuielile ce ține de asistența juridică în mărime de 2 600 lei și taxa de stat în mărime de 983,66 lei. Întru motivarea cererii de majorare a pretențiilor reclamanta a invocat că, potrivit Raportului de expertiză nr. 1781 din 02 decembrie 2015 efectuat la demersul părții opuse, efectuat de Centrul Național de Expertize Judiciare, costul lucrărilor de reparație a apartamentului nr. 137 pentru deteriorarea în rezultatul 2 inundației constituie 31 031,82 lei, inclusiv costul materialelor de construcție, care constituie suma de 14 358,31 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 10 martie 2016, cererea de chemare în judecată înaintată de Tatiana Pavlenco s-a admis parțial. S-a încasat din contul Ecaterinei Stanislavscaia în beneficiul Tatianei Pavlenco suma prejudiciului material în mărime de 31 267,42 lei, cheltuielile de judecată în mărime totală de 7 449,59 lei, iar în total suma de 38 717 lei. În rest, cererea a fost respinsă. Invocând ilegalitatea hotărâri, la 14 martie 2016, Ecaterina Stanislavscaia, prin intermediul avocatului Elena Organ a declarat apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 10 martie 2016, cu remiterea cauzei la rejudecare în alt complet de judecată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25 ianuarie 2017 s-a respins apelul declarat de Ecaterina Stanislavscaia, prin intermediul avocatului Elena Organ cu menținerea hotărârii Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 10 martie 2016. La 09 martie 2017, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa participanților la proces copia deciziei (f.d. 237, Vol. I). La 17 mai 2017, prin intermediul oficiului poștal, Ecaterina Stanislavscaia, reprezentată de avocatul Elena Organ a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, solicitând casarea acestora cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Astfel, prin prisma dispoziției citate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat la 17 mai 2017 împotriva deciziei instanței de apel din 25 ianuarie 2017, în termen, în cazul în care copia deciziei instanței de apel a fost expediată participanților la proces la 09 martie 2017, și recepționată de recurentă la 17 martie 2017. Recurenta în motivarea recursului a indicat că, consideră neîntemeiată decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, deoarece la examinarea cauzei instanțele nu au prevederile art. art. 531, 344, 518, 315, alin. (6), 1410 Cod civil. Totodată, susține recurenta că la examinarea cauzei instanțele de judecată erau obligate să identifice toți proprietarii bunului imobil, deoarece alăturat de Ecaterina Stanislavscaia mai dețin dreptul de proprietate asupra bunului imobil și Liubcenco Natalia, Liubcenco Elizaveta.

Susține recurenta că toți proprietarii apartamentului din care a avut loc scurgerea urmează a răspunde solidar pentru prejudiciului cauzat, iar faptul că în apartament domicilia numai Ecaterina Stanislavscaia nu-i lipsește de răspundere și pe ceilalți proprietari a bunului imobil. 3 A mai indicat recurenta, că intimata pe parcursul examinării cauzei nu a probat vinovăția recurentei în scurgerea produsă, deoarece scurgerea a avut loc din cauza unei țevi defecte, fapt care nu demonstrează vinovăția recurentei. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. La 29 septembrie 2017, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatei cererea de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

Astfel, la 18 octombrie 2017 Tatiana Pavlenco a depus referință la cererea de recurs, prin care și-a exprimat dezacordul vis-a-vis de recursul declarat de Ecaterina Stanislavscaia În conformitate cu art. 439, alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului menționează că, Ecaterina Stanislavscaia, prin intermediul avocatului Elena Organ în cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra 4 inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului. Completul judiciar indică că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor. În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CEDO că „... art. 6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes.” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură și aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele recursului, au fost verificate minuțios, la judecarea pricinii în ordine de apel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Ecaterina Stanislavscaia, prin intermediul avocatului Elena Organ, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Recursul declarat de Ecaterina Stanislavscaia, prin intermediul avocatului Elena Organ, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Galina Stratulat judecători Dumitru Mardari Oleg Sternioală 5