2ra-1919/17 — încasarea prejudiciului material și moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea prejudiciului material şi moral
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-1919/17 — încasarea prejudiciului material și moral (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
prima instanță, Judecătoria Botanica, mun. Chișinău dosarul nr. 2ra-1919/2017
judecător: V. Mihaila
instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău
judecători: N. Vascan, V. Efros, E. Fistican
Î N C H E I E R E
08 noiembrie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, Galina Stratulat
judecători Dumitru Mardari, Oleg Sternioală
examinând admisibilitatea recursului declarat de Ecaterina Stanislavscaia,
prin intermediul avocatului Elena Organ,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Tatiana
Pavlenco împotriva Ecaterinei Stanislavscaia cu privire la încasarea prejudiciului
material cauzat,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 ianuarie 2017, prin care
s-a respins apelul declarat de Ecaterina Stanislavscaia, prin intermediul avocatului
Elena Organ cu menținerea hotărârii Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 10
martie 2016,
c o n s t a t ă :
La 04 februarie 2013, reclamanta Tatiana Pavlenco a depus o cerere de
chemare în judecată împotriva Ecaterinei Stanislavscaia cu privire la încasarea
prejudiciului material cauzat.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, pe parcursul anului 2012
Ecaterina Stanislavscaia, care locuiește în apartamentul nr. 141 și este vecina sa,
i-a inundat de mai multe ori apartamentul său nr. 137, ce se află cu un etaj mai
jos.
Menționează reclamanta că, necătînd la multiple adresări din partea
familiei Pavlenco cu solicitarea de a înlătura defectele, ce au dus la inundații
repetate nici o măsură nu a fost întreprinsă.
Ulterior, la 28 octombrie 2012 a avut loc inundația de amploare, care a
durat până în dimineața zilei de 29 octombrie 2012, deoarece nimeni nu era în
apartament, după ce au fost chemați reprezentanții ÎMGFL nr. 3 și vecinii pentru
întocmirea actului respectiv.
Indică reclamanta că, la 29 octombrie 2012 de către reprezentanții ÎMGFL
nr. 3 a fost întocmit Act de constatare a prejudiciului în urma inundației, care a
avut loc. Din conținutul Actului întocmit rezultă că, apartamentul reclamantei a
fost inundat din apartamentul nr. 141, care aparține pârâtei.
1
Susține reclamanta că, în urma inundației în apartamentul său a avut loc
deteriorarea finisării interioare în antreu, dormitor, salon, balcon, baie și WC, iar
în rezultatul inundației s-au produs pagube materiale considerabile. În salon, pe
tavan au fost depistate pete galbene, în dormitor pe tavan și pereți tapetele parțial
se dezlipeau.
Reieșind din faptul, că pârâta categoric a refuzat de a repara în mod
benevol prejudiciul cauzat, reclamanta a fost nevoită să se adreseze la Centrul de
Expertize Independente „Cexin”, pentru a efectua evaluarea prejudiciului cauzat
în urma inundației din 28 octombrie 2012.
Conform Raportului de constatare tehnico-științifică nr. 857 din 12
noiembrie 2012 mărimea prejudiciului cauzat a constituit suma de 20 547,40 lei.
Cheltuieli, legate de efectuarea expertizei și alte cheltuieli au constituit suma de 1
757,16 lei. Astfel, suma totală a prejudiciului material constituind 22 305 lei.
Relevă reclamanta că, prin faptele comise pârâta i-a cauzat nu numai un
prejudiciu material, dar și un prejudiciul moral. În urma acțiunilor (inacțiunilor)
pârâtei, dânsa a retrăit foarte mult, fiind în imposibilitate de a face reparația din
cont propriu, deoarece este șomeră.
A mai indicat reclamanta că, evenimentele descrise i-au provocat suferințe
psihice, care au avut efectul negativ asupra sănătății, motiv din care consideră
posibil de a solicita încasarea de la pârâtă în beneficiul său a sumei de 15 000 lei
cu titlu de prejudiciu moral pentru suferințele morale, cauzate în urma
neîndeplinirii obligațiunilor de întreținere a proprietății private în condiții
corespunzătoare.
Remarcă reclamanta că, la pretenția din 10 ianuarie 2013, expediată cu
aviz de recepție, cu solicitarea de a achita suma prejudiciului în mărime de 22 305
lei în mod benevol în termen de 7 zile din momentul primirii pretenției, careva
acțiuni din partea pârâtei nu au fost întreprinse. La somația avocatului cu solicitări
analogice, nu au fost întreprinse careva acțiuni de stingere a prejudiciului cauzat.
Solicit reclamanta încasarea de la Ecaterina Stanislavscaia în beneficiul
său suma prejudiciului material cauzat în mărime de 20 547,40 lei, prejudiciului
moral în mărime de 15 000 lei, cheltuielile de efectuare a expertizei în mărime de
1 500 lei, alte cheltuieli în sumă de 257,16 lei, iar în total suma de 22 305 lei,
precum și cheltuielile de judecată formate din asistență juridică în suma de 2 600
lei și taxa de stat în suma de 770 lei.
Pe parcursul examinării cauzei, reclamanta a înaintat cerere de majorare a
cuantumului pretențiilor, prin care a solicitat să fie încasată de la Ecaterina
Stanislavscaia în beneficiul său a sumei prejudiciului material cauzat în mărime
de 31 031,82 lei, a prejudiciului moral în mărime de 15 000 lei, cheltuielile pentru
efectuarea expertizei 150 lei și alte cheltuieli în mărime de 257,16 lei, cheltuielile
ce ține de asistența juridică în mărime de 2 600 lei și taxa de stat în mărime de
983,66 lei.
Întru motivarea cererii de majorare a pretențiilor reclamanta a invocat că,
potrivit Raportului de expertiză nr. 1781 din 02 decembrie 2015 efectuat la
demersul părții opuse, efectuat de Centrul Național de Expertize Judiciare, costul
lucrărilor de reparație a apartamentului nr. 137 pentru deteriorarea în rezultatul
2
inundației constituie 31 031,82 lei, inclusiv costul materialelor de construcție,
care constituie suma de 14 358,31 lei.
Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 10 martie 2016,
cererea de chemare în judecată înaintată de Tatiana Pavlenco s-a admis parțial.
S-a încasat din contul Ecaterinei Stanislavscaia în beneficiul Tatianei
Pavlenco suma prejudiciului material în mărime de 31 267,42 lei, cheltuielile de
judecată în mărime totală de 7 449,59 lei, iar în total suma de 38 717 lei. În rest,
cererea a fost respinsă.
Invocând ilegalitatea hotărâri, la 14 martie 2016, Ecaterina Stanislavscaia,
prin intermediul avocatului Elena Organ a declarat apel, solicitând admiterea
apelului, casarea hotărârii Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 10 martie
2016, cu remiterea cauzei la rejudecare în alt complet de judecată.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25 ianuarie 2017 s-a respins
apelul declarat de Ecaterina Stanislavscaia, prin intermediul avocatului Elena
Organ cu menținerea hotărârii Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 10 martie
2016.
La 09 martie 2017, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa
participanților la proces copia deciziei (f.d. 237, Vol. I).
La 17 mai 2017, prin intermediul oficiului poștal, Ecaterina
Stanislavscaia, reprezentată de avocatul Elena Organ a declarat recurs împotriva
deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, solicitând casarea acestora cu
pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale.
Astfel, prin prisma dispoziției citate, completul Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul
declarat la 17 mai 2017 împotriva deciziei instanței de apel din 25 ianuarie 2017,
în termen, în cazul în care copia deciziei instanței de apel a fost expediată
participanților la proces la 09 martie 2017, și recepționată de recurentă la 17
martie 2017.
Recurenta în motivarea recursului a indicat că, consideră neîntemeiată
decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, deoarece la examinarea
cauzei instanțele nu au prevederile art. art. 531, 344, 518, 315, alin. (6), 1410 Cod
civil.
Totodată, susține recurenta că la examinarea cauzei instanțele de judecată
erau obligate să identifice toți proprietarii bunului imobil, deoarece alăturat de
Ecaterina Stanislavscaia mai dețin dreptul de proprietate asupra bunului imobil și
Liubcenco Natalia, Liubcenco Elizaveta.
Susține recurenta că toți proprietarii apartamentului din care a avut loc
scurgerea urmează a răspunde solidar pentru prejudiciului cauzat, iar faptul că în
apartament domicilia numai Ecaterina Stanislavscaia nu-i lipsește de răspundere
și pe ceilalți proprietari a bunului imobil.
3
A mai indicat recurenta, că intimata pe parcursul examinării cauzei nu a
probat vinovăția recurentei în scurgerea produsă, deoarece scurgerea a avut loc
din cauza unei țevi defecte, fapt care nu demonstrează vinovăția recurentei.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data
primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,
admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.
La 29 septembrie 2017, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa
intimatei cererea de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.
Astfel, la 18 octombrie 2017 Tatiana Pavlenco a depus referință la cererea
de recurs, prin care și-a exprimat dezacordul vis-a-vis de recursul declarat de
Ecaterina Stanislavscaia
În conformitate cu art. 439, alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul
raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și
face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu
alin. (2).
Audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând temeiurile
invocate în recurs în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus
la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Completul Colegiului menționează că, Ecaterina Stanislavscaia, prin
intermediul avocatului Elena Organ în cererea de recurs nu a invocat nici unul din
temeiurile de declarare prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) sau (4) Codul de
procedură civilă.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în
care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din
3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
4
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și
nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului.
Completul judiciar indică că procedura admisibilității constă în verificarea
faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art.
432 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.
În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CEDO că „...
art. 6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o
instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul
declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de
șanse de succes.” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a
Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța
de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de
procedură și aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele
recursului, au fost verificate minuțios, la judecarea pricinii în ordine de apel,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de
Ecaterina Stanislavscaia, prin intermediul avocatului Elena Organ, ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod de
procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d i s p u n e :
Recursul declarat de Ecaterina Stanislavscaia, prin intermediul avocatului
Elena Organ, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, Galina Stratulat
judecători Dumitru Mardari
Oleg Sternioală
5