2ra-1437/17 — Recunoasterea faptului represiunilor politice

2ra-1437/17 — Recunoasterea faptului represiunilor politice (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: V. Negurița dosarul nr. 2ra-1437/17

instanța de apel: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol

D E C I Z I E

1 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Tamara Chișca-Doneva

examinând recursul declarat de către Popovici Vasile, reprezentat de avocatul

Cașcaval Corneliu,

în pricina civilă inițiată prin cererea lui Popovici Vasile, persoane interesate

Primăria comunei Bravicea, Consiliul comunei Bravicea, Comisia pentru reabilitarea

victimelor represiunilor politice de pe lângă Consiliul raional Călărași, Procuratura

Generală a Republicii Moldova cu privire la constatarea faptului represiunii politice,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 martie 2017, prin care a fost

respins apelul declarat de către Popovici Vasile și menținută hotărârea Judecătoriei

Călărași din 27 mai 2016, prin care cererea a fost respinsă,

c o n s t a t ă :

La 12 noiembrie 2015, Popovici Vasile a depus o cerere cu privire la

constatarea faptului represiunii politice, persoane interesate fiind Primăria com.

Bravicea, Consiliul com. Bravicea, Comisia pentru reabilitarea victimelor

represiunilor politice de pe lângă Consiliul raional Călărași, Procuratura Generală a

RM.

În motivarea cererii, petiționarul a indicat că tatăl său, Popovici Victor

XXXXX, născut la data de XXXXX, în comuna XXXXX, județul XXXXX,

actualmente raionul XXXXX, și mama sa, Popovici (Mușcinschi) Raisa, născută la

data de XXXXX, în comuna XXXXX, județul XXXXX, au încheiat căsătoria în

comuna Bravicea, județul Orhei, pe data de 17 februarie 1928, întemeind o

gospodărie mare.

Acesta menționează că s-a născut la data de XXXXX, în satul XXXXX, județul

XXXXX, fapt confirmat prin certificatul de naștere și extrasul din arhivă.

Petiționarul susține că tatăl său, Popovici Victor, a lucrat intens și pe parcursul

anilor 1925-1939, a procurat parcele de pământ, mărindu-și treptat mica avere,

conform copiilor actelor de procurare anexate la materialele cauzei.

1

Relatează că conform răspunsului Arhivei Naționale a Republicii Moldova nr.

47 din 28 ianuarie 2015, s-au păstrat date despre proprietatea lui Victor Popovici în

comuna Bravicea, de 3 ha, 50 ari de viță-de-vie și 8 ha 20 ari pământ agricol.

Totodată, afirmă că din cauza represiunilor politice aparținând puterii sovietice,

familia sa a fugit din Basarabia (Republica Moldova), iar averea lor a fost

expropriată.

În acest sens, menționează că, potrivit răspunsului nr. 41 din 14 ianuarie 2015

al Primăriei comunei Bravicea, raionul Călărași, în urma colectivizării din 1949

proprietatea lor privată a fost lichidată, inventarul și imobilul fiind naționalizate.

Bunurile materiale care au aparținut părinților săi nu s-au păstrat, iar restituirea

terenurilor și a pădurilor nu este permisă.

Conform răspunsului Procuraturii Generale nr. 21-162/15-1091 din 02 iunie

2015, nu există dosare sau decizii de aplicare a represiunilor politice față de Popovici

Victor în arhivele Ministerului Afacerilor Interne și ale Serviciului de Informații,

astfel că în acest caz faptul represiunii politice se stabilește pe cale judiciară.

Mai menționează petiționarul că părinții i-au lăsat toată averea lor și că a

acceptat succesiunea, fapt ce se confirmă prin certificatele de moștenitor nr. 693 din

1972 și nr. 33 din 1997.

Prin urmare, consideră că tatălui său, Victor Popovici, trebuie să-i fie

recunoscută calitatea de victimă a represiunilor politice, deoarece are intenția, ca

moștenitor al acestuia, de a se adresa la autorități în vederea compensării valorii

expropriate.

Solicită Popovici Vasile, recunoașterea tatălui său, Popovici Victor XXXXX,

drept victimă a represiunilor politice prin expropriere.

Prin hotărârea Judecătoriei Călărași din 27 mai 2016, cererea lui Popovici

Vasile a fost respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 martie 2017, a fost respins apelul

declarat de către Popovici Vasile și menținută hotărârea Judecătoriei Călărași din 27

mai 2016.

La 26 mai 2017, Popovici Vasile, reprezentat de avocatul Cașcaval Corneliu, a

declarat recurs nemotivat, iar la data de 02 iunie 2017 a depus recurs motivat

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală

a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri

prin care cererea să fie admisă.

În motivarea recursului, acesta a criticat decizia instanței de apel ca fiind

neîntemeiată și emisă cu încălcarea normelor de drept material și procedural.

Totodată, recurentul arată că instanța de apel a emis o soluție contrară

circumstanțelor cauzei.

Astfel, acesta susține că, potrivit probelor administrate din dosar și examinate

în ședința de judecată, s-a stabilit că tatăl său, Popovici Victor, împreună cu familia

au fost lipsiți de casă și de celelalte proprietăți de către organele de stat, fiindu-le

stabilită exilarea. Aceștia au fugit de represiuni în România, iar recurentul este acum

moștenitor testamentar.

Recurentul susține că faptele sus-menționate au fost probate prin răspunsul

Arhivei Naționale nr. 47 din 28 ianuarie 2015 care confirmă că în fondul arhivistic al

Prefecturii județului Orhei și al primăriilor subordonate ei este înregistrat, în Tabloul

2

cu privire la suprafețele plantate cu viță-de-vie în comuna Bravicea, pentru anul

1933, sub nr. 173, Popovici Victor, ca proprietar al viței altoite – 1,5 ha.

În lista cu privire la proprietarii suprafețelor de viță-de-vie pentru anul 1939

este înregistrat, sub nr. 586, Popovici Victor, proprietar al 2 ha, iar sub nr. 587, ca

proprietar al 8,20 ha.

În același timp, potrivit răspunsului nr. 4756 din 11 august 2016, în lista

clădirilor naționalizate din orașul Orhei, în baza hotărârii nr. 378 din 29 decembrie

1945, este înscris imobilul din raionul Brăviceni, județul Orhei, pe numele

proprietarului Popovici Victor, ocupația moșier, posesorul actual al imobilului –

punct de vinificație, numărul clădirilor – 3, material de construcție – chirpici,

volumul construcțiilor – 656 m3, notă (mențiuni) – exilat.

În această ordine de idei, recurentul observă că, potrivit răspunsului nr. 41 din

14 ianuarie 2015 al Primăriei comunei Bravicea, raionul Călărași, ca urmare a

colectivizării din 1949, proprietatea privată a lui Popovici Victor a fost lichidată,

inventarul și imobilul fiind naționalizate.

Prin răspunsul Serviciului raional de arhivă Călărași nr. 22 din 23 iunie 2016,

cu anexarea copiei adeverinței istorice a Comitetului executiv a Sovietului sătesc

Bravicea despre faptul că Sovietul sătesc a fost creat în 1944, pe teritoriul satului

Bravicea, a raionului Bravicea, materialele documentare din anii 1944-1948 au fost

trimise la Arhiva Centrală de Stat (actuala Arhivă Națională), iar în 1957 raionul

Bravicea a fost lichidat, satul Bravicea fiind trecut la raionul Călărași.

Recurentul afirmă că ulterior răspunsului arhivei Călărași, Arhiva Națională, au

fost efectuate cercetări suplimentare, iar prin scrisoarea de răspuns nr. 4756 din 11

august 2016 se arată că Popovici Victor a fost lipsit de proprietate încă din 1945,

acesta și familia sa fiind înscriși pe lista de deportați.

Sub acest aspect, recurentul consideră că instanța de apel nu a aplicat

prevederile art. 2 din Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice

nr. 1225 din 8 decembrie 1992 care prevede că sunt considerate victime ale

represiunilor politice persoanele asupra cărora au fost adoptate decizii de represiune

politică, dar care au reușit să evite represiunile directe, inclusiv prin refugierea peste

hotarele republicii.

La 29 iunie 2017, Procuratura Generală a Republicii Moldova a depus o

referință prin care a solicitat respingerea recursului declarat de către Popovici Vasile

ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat la termen recursul la data de 26 mai 2017 împotriva deciziei Curții

de Apel Chișinău din 28 martie 2017.

În conformitate cu prevederile art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul

se examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Verificând argumentele recursului și studiind materialele dosarului, Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul întemeiat și urmează să-l admită, cu casarea deciziei instanței de

apel și a hotărârii primei instanțe și cu emiterea unei noi hotărâri, din considerentele

ce urmează.

3

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, după

ce judecă recursul, instanța este poate admite recursul și casa integral sau parțial

decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.

Înaintând prezenta cerere în instanța de judecată, recurentul Popovici Vasile a

solicitat recunoașterea calității de victimă a represiunilor politice prin expropriere a

tatălui său, Popovici Victor XXXXX, născut la XXXXX, în comuna XXXXX,

județul XXXXX, și decedat la data de XXXXX, în orașul XXXXX.

Fiind investită cu judecarea pricinii în speță, prima instanță a ajuns la concluzia

respingerii cererii, concluzionând în acest sens că Popovici Victor nu întrunește

calitatea de victimă a represiunii politice, deoarece în privința sa nu a fost emisă vre-o

decizie ale organelor de stat.

Totodată, instanța a stabilit că Popovici Victor nu a fost supus represiunii

politice în realitate, soluție care a fost menținută și de către instanța de apel.

Instanța de recurs constată că, deși la soluționarea pricinii au fost stabilite pe

deplin circumstanțele care au importanță pentru judecarea cauzei în fond, concluziile

instanțelor de judecată și soluția dată în sensul respingerii cererii sunt incorecte, ele

rezultând din aplicarea greșită și interpretarea eronată de către instanțele de judecată

ierarhic inferioare a normelor de drept material aplicabile în acest caz, precum și din

aprecierea incorectă a probelor prezentate în speță.

În conformitate cu art. 281 alin. (2) lit. k) din Codul de procedură civilă,

instanța judecă pricinile în care i se cere să constate faptul represiunii politice.

După cum o arată actele cauzei, Popovici Vasile s-a născut la XXXXX, fapt

confirmat prin copia certificatului de naștere nr. 693964, părinții săi fiind Popovici

Victor și Popovici Raisa (f. d. 7).

Conform copiei certificatului de deces nr. 087616, Popovici Victor a decedat la

XXXXX, în orașul XXXXX, Județul XXXXX, XXXXX (f. d. 14).

Tot materialul probator atestă că calitatea succesorală a lui Popovici Vasile se

confirmă prin copia certificatului de moștenitor nr. 693/1972 din 11 iulie 1972

potrivit căruia moștenitori ai bunurilor succesorale ale lui Popovici Victor, decedat la

XXXXX, sunt soția Popovici Raisa și fiul Popovici Vasile (f. d. 16).

Potrivit scrisorii de răspuns nr. 21-162/15-1091 din 2 iunie 2015 a Procuraturii

Generale a Republicii Moldova, în arhivele Ministerului Afacerilor Interne și ale

Serviciului de Informații și Securitate nu există dosare sau decizii ale organelor de

stat judiciare și extrajudiciare care ar confirma aplicarea represiunilor politice față de

Popovici Victor XXXXX, iar în cazul lipsei unor probe documentare în privința

acestei din urmă persoane, Procuratura Generală a Republicii Moldova nu se poate

pronunța asupra faptului dacă acesta este sau nu o victimă a represiunilor politice (f.

d. 19).

Totodată, prin scrisoarea sus-menționată s-a comunicat faptul că, în cazul în

care materialele din arhivă referitoare la represiune nu s-au păstrat, în conformitate cu

art. 6 din Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice nr. 1225 din 8

decembrie 1992 faptul represiunii politice se stabilește pe cale judiciară.

Prin scrisoarea de răspuns nr. 41 din 14 ianuarie 2015 a Primăriei comunei

Bravicea, raionul Călărași, lui Popovici Vasile i-a fost comunicat faptul că în urma

colectivizării petrecute în anul 1949, proprietatea privată a fost lichidată și

transformată în proprietate de stat, inventarul și imobilul cetățenilor fiind

naționalizate. Bunurile materiale care au aparținut părinților petiționarului (casa,

4

magazia etc.) nu s-au păstrat până în prezent, iar potrivit art. 4 al Codului funciar, nu

este permisă restituirea terenurilor foștilor proprietari urmașilor lor (f. d. 21).

Totodată, prin scrisoarea de răspuns nr. 47 din 28 ianuarie 2015, Arhiva

Națională a Republicii Moldova l-a informat pe petiționarul Popovici Vasile despre

faptul că în fondul arhivistic al Prefecturii județului Orhei și al primăriilor

subordonate ei este înregistrat, în Tabloul cu privire la suprafețele plantate cu viță-de-

vie în comuna Bravicea pentru anul 1933, sub nr. 173, Popovici Victor, în calitate de

proprietar al: vițe altoite – 1 ha 50 ari. În Lista cu privire la proprietarii suprafețelor

de viță-de-vie pentru anul 1939 este înregistrat, sub nr. 586, Popovici Victor

XXXXX, în calitate de proprietar al 2 ha, iar sub nr. 587 este înregistrat Popovici

Victor XXXXX în calitate de proprietar al 8 ha 20 ari.

Arhiva Națională a Republicii Moldova nu dispune de alte informații

referitoare la averea lui Popovici Victor XXXXX în localitatea Bravicea, județul

Orhei.

Este cert și faptul că potrivit Certificatului de arhivă nr. 4756 din 11 august

2016 aflat în fondul arhivistic al Sovietului Miniștrilor al R.S.S. Moldovenești, în

Lista clădirilor naționalizate din orașul Orhei este înscris, în baza hotărârii nr. 378 din

29 decembrie 1945, imobilul din raionul Brăviceni, jud. Orhei, numele proprietarului

– Popovici Victor, ocupația – moșier, posesorul actual al imobilului – punctul de

vinificație, numărul clădirilor – 3, material de construcție chirpici, volumul

construcției – 656 m3, notă (mențiuni) – exilat. În același timp, Arhiva Națională a

Republicii Moldova nu dispune de alte informații referitoare la averea lui Popovici

Victor în localitatea Bravicea, județul Orhei (f. d. 129).

În conformitate cu art. 1 din Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor

politice nr. 1225 din 8 decembrie 1992, este considerată represiune politică curmarea

de vieți omenești, măsurile de constrângere întreprinse de către stat față de cetățeni

din motive politice, naționale, religioase sau sociale sub formă de privațiune de

libertate, deportare, exilare, trimitere la muncă silnică în condiții de limitare a

libertății, expulzare din țară și lipsire de cetățenie, expropriere, internare forțată în

instituții de psihiatrie, sub altă formă de limitare a drepturilor și libertăților

persoanelor declarate periculoase din punct de vedere social pentru stat sau pentru

regimul politic, realizate în baza deciziilor organelor de stat administrative, judiciare

și extrajudiciare.

Conform art. 2 din aceeași Lege, sunt considerate victime ale represiunilor

politice persoanele care au avut de suferit de pe urma represiunilor politice arătate în

articolul 1; persoanele asupra cărora au fost adoptate decizii de represiune politică,

dar care au reușit să evite represiunile directe, inclusiv prin refugiu peste hotarele

republicii; membrii familiei persoanelor supuse represiunilor.

Potrivit art. 6 din Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice

nr. 1225 din 8 decembrie 1992, în cazul în care materialele de arhivă privind

represiunile politice nu s-au păstrat ca urmare a expirării termenului de prescripție

sau din alte cauze, stabilirea faptului represiunii politice se face pe cale judiciară.

În sensul normelor enunțate, este de înțeles că cererea despre constatarea

faptului represiunii politice se înaintează spre judecare în fața instanței și se

soluționează în cazul în care materialele de arhivă privitoare la represiunile politice

nu s-au păstrat, ca urmare a expirării termenului de păstrare sau din alte cauze, iar

petiționarul a prezentat documente cu privire la refuzul de reabilitare, eliberate de

5

către organele respective, indicate în art. 5 din Legea privind reabilitarea victimelor

represiunilor politice nr. 1225 din 8 decembrie 1992.

Dosarele din această categorie sunt intentate conform cererilor persoanelor

enumerate în art. 2 din Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice,

care prezintă probe ce confirmă circumstanțele expuse în art. 1 din Lege.

În acest context, este necesar să se rețină că persoanelor supuse represiunilor

politice și ulterior reabilitate li se restituie, la cerere, averea confiscată, naționalizată

sau luată în alt mod. Noțiunea de „confiscare a bunurilor” presupune trecerea forțată

și gratuită a bunurilor în proprietatea statului printr-o hotărâre judecătorească sau

printr-un act administrativ; „naționalizarea bunurilor” presupune trecerea forțată a

bunurilor în proprietatea statului printr-un act legislativ sau act normativ; luarea

averii în orice alt mod” presupune un act de rechiziție atunci când proprietarul este

deposedat de un bun în temeiul unei decizii a autorității publice, precum și trecerea în

proprietatea statului a bunurilor persoanelor care au reușit să evite represiunile

directe, inclusiv prin refugiu peste hotarele republicii.

În asemenea împrejurări, se constată drept neîntemeiate concluziile instanțelor

de judecată ierarhic inferioare potrivit cărora nu poate fi apreciată drept represiune

politică confiscarea averii în circumstanțele în care nu există dovadă la materialele

cauzei un înscris prin care să fie probat faptul confiscării averii și al represiunii

politice.

Pentru că în acest caz s-a constatat în mod incontestabil că, potrivit

Certificatului de arhivă nr. 4756 din 11 august 2016 din fondul arhivistic al

Sovietului Miniștrilor al R.S.S. Moldovenești, în Lista clădirilor naționalizate din

orașul Orhei în baza hotărârii nr. 378 din 29 decembrie 1945, există înscris imobilul

din raionul Brăviceni, jud. Orhei, numele proprietarului – Popovici Victor, ocupația –

moșier, posesorul actual al imobilului – punctul de vinificație, numărul clădirilor – 3,

material de construcție chirpici, volumul construcției – 656 m3, notă (mențiuni) –

exilat (f. d. 129).

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră întemeiată cererea petiționarului Popovici Vasile

cu privire la constatarea faptului represiunii politice a tatălui său Popovici Victor,

deoarece averea acestuia a fost naționalizată, cu mențiunea de exilare.

Potrivit art. 1 din Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice

nr. 1225 din 8 decembrie 1992, represiune politică se consideră curmarea de vieți

omenești, măsurile de constrângere întreprinse de către stat față de cetățeni din

motive politice, naționale, religioase sau sociale sub formă de expropriere.

Iar conform art. 2 din Legea menționată, victime ale represiunilor politice se

consideră: persoanele care au avut de suferit de pe urma represiunilor politice arătate

în articolul 1; persoanele asupra cărora au fost adoptate decizii de represiune politică,

dar care au reușit să evite represiunile directe, inclusiv prin refugiu peste hotarele

republicii.

Astfel, raportând normele de drept citate la materialul probator administrat și

având în vedere că petiționarul Popovici Vasile a prezentat probe care confirmă

faptul represiunii politice a tatălui său Popovici Victor prin expropriere

(naționalizare) a averii, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție consideră neîntemeiate hotărârile instanțelor inferioare

6

de respingerea a cererii înaintate de Popovici Victor privind recunoașterea tatălui său

Popovici Victor XXXXX drept victimă a represiunilor politice prin expropriere.

În contextul celor menționate și având în vedere că la judecarea pricinii de

către instanțele ierarhic inferioare au fost stabilite circumstanțe de fapt care au fost

apreciate eronat, precum și că au fost încălcate și interpretate greșit normele de drept

material, Completul Colegiului, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia admiterii recursului declarat de către

Popovici Vasile, reprezentat de avocatul Cașcaval Corneliu, a casării hotărârii primei

instanțe și a deciziei instanței de apel și a pronunțării unei noi hotărâri prin care

admite cererea lui Popovici Vasile și recunoaște calitatea de victimă a represiunilor

politice prin expropriere pe tatăl său Popovici Victor XXXXX, născut la XXXXX, în

comuna XXXXX, județul XXXXX, și decedat la data de XXXXX în orașul XXXXX,

XXXXX.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Popovici Vasile, reprezentat de avocatul

Cașcaval Corneliu.

Se casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 28 martie 2017 și

hotărârea Judecătoriei Călărași din 27 mai 2016, în pricina civilă la cererea lui

Popovici Vasile, persoane interesate Primăria comunei Bravicea, Consiliul comunei

Bravicea, Comisia pentru reabilitarea victimelor represiunilor politice de pe lângă

Consiliul raional Călărași, Procuratura Generală a Republicii Moldova, cu privire la

constatarea faptului represiunii politice și se emite o nouă hotărâre prin care:

Se admite cererea lui Popovici Vasile, persoane interesate Primăria comunei

Bravicea, Consiliul comunei Bravicea, Comisia pentru reabilitarea victimelor

represiunilor politice de pe lângă Consiliul raional Călărași, Procuratura Generală a

Republicii Moldova cu privire la constatarea faptului represiunii politice.

Se recunoaște calitatea de victimă a represiunilor politice prin expropriere a lui

Popovici Victor XXXXX, născut la XXXXX, în comuna XXXXX, județul XXXXX,

și decedat la data de XXXXX, în orașul XXXXX, XXXXX.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Tamara Chișca-Doneva

7