2ra-1871/17 — nulitatea certificatului de moștrenitor

2ra-1871/17 — nulitatea certificatului de moștrenitor (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță, Judecătoria Cahul

judecător: D. Fujenco nr. 2ra-1871/17

instanță de apel, Curtea de Apel Cahul

judecători: V. Movilă, E. Dvurecenschii, N. Veleva

D E C I Z I E

25 octombrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

președintele ședinței, Iuliana Oprea

judecători Ion Druță

Dumitru Mardari

Oleg Sternioală

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de Pasat Zinaida,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Ciuntu Eugenia

împotriva Zinaidei Pasat, intervenienți accesorii Pasat Vladimir, notarul public

Chiciuc Oxana, Primăria satului Slobozia-Mare, raionul Cahul cu privire la

recunoașterea nulității certificatului de moștenitor testamentar,

împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 25 mai 2017, prin care a fost

admis apelul declarat de Pasat Zinovia, prin intermediul avocatului Grosu Eugen,

casată hotărârea Judecătoriei Cahul din 23 mai 2016 și emisă o nouă hotărâre de

admitere a acțiunii.

c o n s t a t ă:

La 19 decembrie 2011 reclamanta Ciuntu Eugenia a depus cerere de chemare

în judecată împotriva lui Tecuci Feodora, intervenienți accesorii Pasat Vladimir,

notarul public Chiciuc Oxana și Primăria satului Slobozia Mare, raionul Cahul

privind recunoașterea nulității certificatului de moștenitor din 20 aprilie 2007,

eliberat de notarul Chiciuc Oxana, pe numele lui Pasat Nicolae și recunoașterea

nulității certificatului Forma nr. 39 eliberat de Primăria satului Slobozia Mare,

raionul Cahul pe numele lui Pasat Nicloae din 18 aprilie 2007.

În motivarea acțiunii Ciuntu Eugenia a invocat, că la data de 26 august 2011

adresându-se la biroul notarial cu o cerere privind eliberarea certificatului de

1

moștenitor legal asupra masei succesorale rămasă după decesul tatălui său Pasat Ilie,

decedat la XX XX XXXX, a aflat că tatăl său Pasat Ilie, a testat toată averea fratelui

Nicolae, care la 20 aprilie 2007 a acceptat și a primit certificatul de moștenitor

testamentar asupra depozitelor bănești ale decedatului.

Mai indică reclamanta, că la momentul decesului tatălui, calitatea de

moștenitori legali o avea ea - Ciuntu Eugenia și frații săi Pasat Vladimir și Pasat

Nicolae, care a decedat la XX XX XXXX.

Specifică reclamanta că atât ea, cât și fratele Pasat Vladimir nu au cunoscut

despre existența testamentului lăsat de tatăl lor. La fel nici fratele Pasat Nicolae nu

a spus nimic despre existența testamentului.

Adresându-se la biroul notarului Chiciuc Oxana, i s-a explicat că certificatul

de moștenitor testamentar a fost eliberat pe numele lui Pasat Nicolae, în baza

certificatului forma 39 eliberată de Primăria satului Slobozia Mare, raionul Cahul,

unde era indicat că unicul moștenitor al masei succesorale rămase după decesul lui

Pasat Ilie este Pasat Nicolae, iar reclamanta, Ciuntu Eugenia și fratele acesteia, Pasat

Vladimir nu erau indicați în certificatul respectiv.

Consideră reclamanta Ciuntu Eugenia, că notarul nu a fost în drept să elibereze

certificat de moștenitor pe numele lui Pasat Nicolae, întrucât el nu s-a adresat în

termen de 6 luni cu o cerere de acceptare a succesiunii și nici nu a acceptat

moștenirea de fapt, așa cum în casa tatălui a locuit ea pînă la decesul tatălui și după

decesul lui.

În susținerea cererii sale indică reclamanta, că de facto ea a acceptat

succesiunea rămasă după decesul tatălui său Pasat Ilie, decedat la XX XX XXXX,

fapt constatat prin hotărîrea Judecătoriei Cahul din 07 aprilie 2011.

Menționează reclamanta, că Pasat Nicolae s-a adresat cu cerere la notar abia

la 20 aprilie 2007, cel din urmă fiind obligat să-i explice dreptul de a se adresa cu

cerere în instanța de judecată, deoarece a ratat termenul prevăzut de lege pentru

acceptarea succesiunii.

La XX XX XXXX Pasat Nicolae a decedat, iar succesor legal al defunctului

a devenit fiica lui minoră ZZZZZ, reprezentantul legal fiind mama sa - Tecuci

Feodora.

La 24 august 2012 a fost dispusă înlocuirea părților în proces, Pasat Zinaida

avînd calitatea de pîrît.

Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 20 decembrie 2012 a fost suspendat

procesul de examinare a acțiunii civile depuse de Ciuntu Eugenia către Tecuci

Feodora privind recunoașterea certificatului de moștenitor nevalabil pînă la

examinarea cererii de revizuire, depusă de Pasat Zinaida către Ciuntu Eugenia

privind revizuirea hotărîrii din 07 aprilie la cererea sa din 30 noiembrie 2012.

Prin încheierea din 05 decembrie 2013 emisă de judecătoria Cahul a fost

respinsă, ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Pasat Zinaida asupra

hotărîrii irevocabile a Judecătoriei Cahul din 07 aprilie 2011, prin care a fost

constatat faptul acceptării succesiunii de către Ciuntu Eugenia după decesul lui Pasat

Ilie, care a decedat la XX XX XXXX în pricina civilă înaintată de Ciuntu Eugenia

privind constatarea faptului acceptării succesiunii.

Prin încheierea din 17 octombrie 2014 a dispusă reluarea procesului

2

nominalizat și continuarea examinării în fond a cauzei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Cahul din 23 mai 2016 acțiunea a fost admisă.

S-a recunoscut nevalabil certificatul de moștenitor testamentar din 20 aprilie

2007, eliberat de notarul Chiciuc Oxana la data de 20 aprilie 2007 pe numele lui

Pasat Nicolae după decesul lui Pasat Ilie.

La 02 iunie 2016 și 15 septembrie 2016 Pasat Zinaida, prin intermediul

avocatului Grosu Eugen, în termenul prevăzut de lege, a depus cerere de apel

împotriva hotărîrii primei instanțe, solicitînd admiterea acestuia, casarea integrală a

hotărîrii Judecătoriei Cahul din 23 mai 2016, cu emiterea unei noi hotărîri prin care

să fie respinsă integral cererea de chemare în judecată înaintată de Ciuntu Eugenia.

Curtea de Apel Cahul prin decizia din 25 mai 2017, a admis apelul declarat

de Pasat Zinovia, prin intermediul avocatului Grosu Eugen, a casat integral hotărârea

Judecătoriei Cahul din 23 mai 2016 și a emis o nouă hotărâre prin care s-a admis

acțiunea înaintată de Ciuntu Eugenia împotriva Zinaidei Pasat, intervenienți

accesorii Pasat Vladimir, notarul public Chiciuc Oxana, Primăria satului Slobozia-

Mare, raionul Cahul cu privire la recunoașterea nulității certificatului de moștenitor

testamentar.

S-a declarat nul certificatul de moștenitor testamentar nr. 1-3970 din 20 aprilie

2007, eliberat de notarul Chiciuc Oxana pe numele lui Pasat Nicolae.

La 04 august 2017 prin trimitere poștală Pasat Zinaida a declarat recurs

împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 25 mai 2017, solicitând admiterea

acestuia, casarea deciziei Curții de Apel Cahul din 25 mai 2017 cu remiterea cauzei

la rejudecare în Judecătoria Cahul.

În motivarea cererii de recurs Pasat Zinaida, a indicat că instanțele de judecată

au apreciat arbitrar probele prezentate și nu a elucidat integral circumstanțele pricinii

care au importantă pentru soluționarea pricinii, a aplicat și interpretat eronat normele

de drept material și procedural.

Mai indică că, cauza în ordine de apel a fost examinată de un judecător care

nu a fost în drept să participe la judecarea cauzei, ceea ce contravine prevederilor

art. 432 alin. (3) lit. a) CPC or, judecătorul Nilna Veleva s-a expus asupra obiectului

litigiului prin încheierea din 05 decembrie 2013, prin care a fost dispusă respingerea

cererii de revizuire, fiind constatat faptul acceptării succesiunii de către Ciuntu

Eugenia după decesul lui Pasat Ilie.

Susține recurenta că, instanța de apel a examinat cauza în lipsa sa.

Mai mult, contrar prevederilor art. 432 alin. (3) lit. d) atât la judecarea cauzei

în fond cât și în apel a fost soluționată problema drepturilor unor persoane care nu

au fost implicate în proces. Astfel, deși instanța de apel constată că la XX XX XXXX

Pasat Nicolae a fost omorât de fiul său, deci cunoștea că mai există un succesor, în

procesul de judecată a fost atrasă doar ea. Deci nici instanța de fond și nici instanța

de apel nu au întreprins măsuri pentru a-l atrage în proces pe fratele său Pasat Alic

care dispune de drepturi egale să moștenească bunurile lui Pasat Nicolae, iar

hotărîrea pronunțată îl vizează în mod direct.

Consideră neîntemeiată concluzia instanței de apel precum că Pasat Nicolae

nu a moștenit bunurile lui Pasat Ilie, deoarece aceasta contravine circumstanțelor de

fapt.

3

Menționează Pasat Zinaida că nici un participant la proces nu a solicitat

aplicarea prevederilor legale privind prescripția extensivă asupra căreia instanța s-a

expus, cu toate acestea după cum rezultă din decizia contestată instanța de apel a

aplicat doar față de Pasat Nicolae prescripția, iar în privința Eugeniei Ciuntu nu s-a

expus referitor la acest termen considerând că în acest fel se evidențiază pertinența

unor judecători.

În conformitate cu art. 439 Codul de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul

neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în

lipsa acesteia.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ prin

încheierea din 18 octombrie 2017 a considerat recursul admisibil fără a prejudicia

fondul și a dispus judecarea acestuia de către completul din 5 judecători.

În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) și art. 444 Codul de procedură civilă,

recursul se examinează în lipsa părților, în limitele invocate în cerere, pe baza

referinței depuse de intimat și fără a administra noi dovezi.

Judecând recursul declarat în limitele invocate și pe baza materialelor din

dosar, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că acesta este depus în termen, întemeiat și care

urmează a fi admis cu casarea deciziei Curții de Apel Cahul din 25 mai 2017 cu

remiterea pricinii spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecători.

În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale.

Curtea de Apel Cahul a expediat în adresa părților copia deciziei din 25 mai

2017 la 24 iunie 2017 (f.d. 194), însă dovada că aceasta a fost recepționată și la ce

dată lipsește.

Recurenta susține că a făcut cunoștință cu decizia contestată la 11 iulie 2017.

Astfel, instanța de recurs consideră că, recursul declarat de Pasat Zinaida,

împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 25 mai 2017, la 04 august 2017, este

declarat în termen.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate

cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Conform art. 239 Codul de procedură civilă, hotărîrea judecătorească trebuie

să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărîrea numai pe circumstanțele

constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.

După cum s-a stabilit, Ciuntu Eugenia a cerut recunoașterea nulității

certificatului de moștenitor din 20 aprilie 2007, eliberat de notarul Chiciuc Oxana,

pe numele lui Pasat Nicolae și recunoașterea nulității certificatului Forma nr. 39

eliberat de Primăria satului Slobozia Mare, raionul Cahul pe numele lui Pasat

4

Nicloae din 18 aprilie 2007.

Prin hotărîrea Judecătoriei Cahul din 23 mai 2016 acțiunea a fost admisă.

S-a recunoscut nevalabil certificatul de moștenitor testamentar din 20 aprilie

2007, eliberat de notarul Chiciuc Oxana la data de 20 aprilie 2007 pe numele lui

Pasat Nicolae după decesul lui Pasat Ilie.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 25 mai 2017, a fost admis apelul

declarat de Pasat Zinovia, prin intermediul avocatului Grosu Eugen, s-a casat

integral hotărârea Judecătoriei Cahul din 23 mai 2016 și s-a emis o nouă hotărâre

prin care s-a admis acțiunea înaintată de Ciuntu Eugenia împotriva Zinaidei Pasat,

intervenienți accesorii Pasat Vladimir, notarul public Chiciuc Oxana, Primăria

satului Slobozia-Mare, raionul Cahul cu privire la recunoașterea nulității

certificatului de moștenitor testamentar.

S-a declarat nul certificatul de moștenitor testamentar nr. 1-3970 din 20 aprilie

2007, eliberat de notarul Chiciuc Oxana pe numele lui Pasat Nicolae.

Colegiul consideră concluziile instanței de apel ca fiind premature din

următoarele considerente.

Astfel, prima instanță și-a argumentat soluția privind admiterea acțiunii ca

întemeiată prin faptul că nu s-a stabilit că Pasat Nicolae a întreprins măsuri în

vederea acceptării succesiunii, inclusiv nu a depus la notar o declarație de acceptare

a succesiunii, dar în anul 2007, în afara termenului de 6 luni prevăzut de art. 1515 a

obținut certificatul Forma 39 de la Primăria s. Slobozia Mare în care eronat sunt

indicate persoanele cu vocație succesorală, a depus declarație la notar și în baza

acestui act a obținut certificatul de moștenitor testamentar nr. 1-3970.

Totodată, conform unui alt certificat Forma 30 eliberat la 14 noiembrie 2011,

moștenirea lăsată de Pasat Ilie a fost primită în termen de 6 luni după deschidere de

Ciuntu Eugenia, fapt ce a fost confirmat și prin hotărîrea Judecătoriei Cahul din 07

aprilie 2011.

În susținerea deciziei adoptate Curtea de Apel Cahul a stabilit că Pasat Nicolae

în interiorul termenului de 6 luni, prevăzut de art. 1517 Cod civil conștient nu și-a

manifestat voința de a accepta succesiunea legală, cu toate că cunoștea despre deces

și a avut posibilitatea să o accepte, totodată nefiind constatate careva motive

întemeiate de omitere de către aceasta a termenului de acceptare a succesiunii, iar

notarul privat Chiciuc Oxana, contrar prevederilor legale, i-a eliberat certificatul de

moștenitor în baza certificatului eliberat de Primăria s. Slobozia Mare, raionul Cahu,

forma 39. Astfel, s-a stabilit că Ciuntu Eugenia, ca succesor legal în urma decesului

lui Pasat Ilie a acceptat în mod tacit moștenirea, întrând în posesia patrimoniului

succesoral, fapt confirmat prin certificatul forma nr. 39 din 14 noiembrie 2011, în

care sunt indicați toți moștenitorii defunctului Pasat Ilie și este indicat că anume

Ciuntu Eugenia a primit moștenirea în termen de 6 luni după decesul lui Pasat Ilie,

iar prin hotărîrea Judecătoriei Cahul din 07 aprilie 2011 a fost constatat faptul

acceptării succesiunii de către Ciuntu Eugenia rămase după decesul tatălui său Pasat

Ilie, decedat la 01 ianuarie 2003.

În susținerea soluției date, instanțele ierarhic inferioare au invocat prevederile

art. 228 alin. (1), 320, 1432, 1449 alin. (1), 1500, 1516, 1517, 1519, 1557 alin. (2)

din Codul civil și art. 43 alin. (1), 58 lit. b) din Legea cu privire la notariat nr. 1453

5

din 08 noiembrie 2002, care reglementează modalitățile de dobîndire a dreptului de

proprietate, moștenirea, moștenitorii legali, termenul de eliberare a certificatului de

moștenitor, acceptarea succesiunii, termenul de acceptare a succesiunii prelungirea

termenului de acceptare a succesiunii și deschiderea procedurii succesorale în baza

declarației scrise.

În acest context, instanțele au apreciat ca fiind întemeiată acțiunea înaintată

de Ciuntu Eugenia împotriva Zinaidei Pasat.

Instanța de recurs conchide, însă, că o astfel de soluție rezultă din nestabilirea

tuturor circumstanțelor de fapt și de drept ale litigiului supus judecății.

Afară de aceasta, instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au stabilit

persoanele cu drept de succesiune.

În acest sens, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție reține că instanțele nu au dat apreciere faptului că Pasat

Nicolae mai are un fiu, Pasat Alic.

Conform art. 67 alin. (3) CPC intervenientul accesoriu poate fi introdus în

proces la cererea uneia dintre părți sau din oficiul instanței. La pregătirea pricinii

pentru dezbaterile judiciare, în conformitate cu art. 185 alin.(1), lit. a) CPC,

judecătorul, în faza de pregătire a pricinii pentru dezbateri judiciare, soluționează

problema intervenirii în proces a coreclamanților, copîrîților și intervenienților.

Prin prisma art.183, alin. (2), lit. c) CPC, soluționarea problemei intervenirii

intervenienților în proces este necesară pentru stabilirea corectă a componenței

participanților la proces și implicarea în proces a altor persoane.

Neîndeplinirea acestei sarcini, în faza pregătirii pricinii pentru dezbateri

judiciare, poate avea ca efect casarea hotărîrii judecătorești în ordine de apel sau

recurs.

Prin urmare, se constată că instanța de apel nu a întreprins măsuri în vederea

soluționării litigiului apărut prin constatarea unor fapte necesare examinării la care

instanța urma să contribuie, or, prin prisma art. 118 alin. (5) CPC, în caz de necesitate

instanța judecătorească (judecătorul) este în drept să propună părților și altor

participanți la proces, după caz, să prezinte probe suplimentare și să dovedească

faptele ce constituie obiectul probațiunii pentru a se convinge de veridicitatea lor.

La rejudecare instanța de apel mai urmează cert să identifice persoanele ce

participă la raportul litigios, ținând cont că numele și prenumele pârâților se indică

în acte diferit.

Astfel în partea dispozitivă a deciziei din 25 mai 2017, instanța de apel indică

că se admite apelul declarat de către avocatul Grosu Eugen, în interesele lui Pasat

Zinovia (f.d. 189, 193), în context apelanta fiind indicată Pasat Zinaida.

Astfel, cu referire la cele enunțate și ținând cont că împrejurările menționate

mai sus au fost lăsate fără apreciere de instanțe, pe când urmau a fi analizate în cumul

cu alte probe materiale, întru judecarea justă a raportului juridic apărut în speță.

Deci, contrar standardelor procedurale recunoscute, atât prima instanță, cât și

instanța de apel la adoptarea raționamentului final și-au fundamentat concluziile în

baza unui suport probator contradictoriu, căruia nu i-a fost dată aprecierea

corespunzătoare. Soluționând prezenta pricină, instanțele de judecată nu s-au expus

asupra tuturor probelor din dosar, nu și-au motivat soluțiile și concluziile, nu au

6

furnizat răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru rezultatul procesului

și necesită un răspuns special în hotărâre.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că circumstanțele enunțate afectează grav dreptul

părților la un proces echitabil.

Se reiterează că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 din Convenția

europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prezumă

dreptul la o hotărâre și decizie motivate. Motivarea este o parte a hotărârii în care

instanța judecătorească în mod obligatoriu își expune concluziile formulate în

privința cauzei deferite spre soluționare.

Potrivit unei jurisprudenței constante degajate de Curtea Europeană a

Drepturilor Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri

motivate constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil

și acesta presupune obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărâri

asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și argumentelor invocate de către părți

întru, respectiv, admiterea sau respingerea acestora (speța Garcia Ruiz c. Spaniei,

hotărârea din 21 ianuarie 1999).

Se reține că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de

drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și

expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți (principiul nr. 6 al

Recomandării nr. R (84)5 privind principiile de procedură civilă menite pentru

ameliorarea funcționării justiției, adoptată la 28 februarie 1984 de Comitetul

Miniștrilor al Consiliului Europei), ceea ce la cazul prezentei spețe este lipsă.

Or, în cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și

explicit la cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat acțiunea

posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest

fapt se va considera o încălcare a dreptului la un proces echitabil (speța Hiro Balani

c. Spaniei, hotărârea din 09 decembrie 1994).

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție menționează că nu poate fi admis și se respinge argumentul

recurentei precum că cauza în ordine de apel a fost examinată de un judecător care

nu a fost în drept să participe la judecarea cauzei, ceea ce contravine prevederilor

art. 432 alin. (3) lit. a) CPC deoarece, judecătorul Nilna Veleva s-a expus asupra

obiectului litigiului prin încheierea din 05 decembrie 2013, prin care a fost dispusă

respingerea cererii de revizuire, fiind constatat faptul acceptării succesiunii de către

Ciuntu Eugenia după decesul lui Pasat Ilie.

Or, acest argument nu poate fi reținut ținând cont că prin încheierea Curții de

Apel Cahul din 05 august 2016 cererea de abținere a judecătorului Curți de Apel

Cahul, Nina Veleva, de la judecarea în ordine de apel a prezentei cauze civile, a fost

respinsă ca neîntemeiată (f.d. 131).

Mai mult ca atât, conform procesului-verbal al ședinței de judecată din 20

decembrie 2016, cert rezultă că în coformitate cu art. 378 CPC a fost anunțat

completul de judecată din componența căruia face parte și judecătorul Curți de Apel

Cahul, Nina Veleva, și s-a explicat părților dreptul de a înainta cerere de recuzare,

iar apelanta Pasat Zinaida prezentă la ședința de judecată a indicat că nu are recuzări

7

(f.d. 166, 166-verso).

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că hotărârile

judecătorești pronunțate nu satisfac standardele procedurale ale legalității și

temeiniciei unui act judecătoresc, omisiune care nu poate fi corectată de către

instanța de recurs la examinarea pricinii în ordine de recurs, și reiterând lipsa

temeiurilor legale de a restitui cauza spre rejudecare în prima instanță, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a admite recursul declarat de către Pasat Zinaida a casa integral

decizia Curții de Apel Cahul din 25 mai 2017 cu remiterea pricinii spre rejudecare

în instanța de apel, în alt complet de judecători.

La rejudecarea pricinii, instanța de apel urmează să țină cont de cele

menționate și reexaminând pricina, să emită o decizie legală și întemeiată,

respectând dreptul părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

decide:

Se admite recursul declarat de Pasat Zinaida.

Se casează integral decizia Curții de Apel Cahul din 25 mai 2017, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Ciuntu Eugenia împotriva

Zinaidei Pasat, intervenienți accesorii Pasat Vladimir, notarul public Chiciuc Oxana,

Primăria satului Slobozia-Mare, raionul Cahul cu privire la recunoașterea nulității

certificatului de moștenitor testamentar, cu restituirea pricinii pentru rejudecare la

Curtea de Apel Cahul, în alt complet de judecători.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, Iuliana Oprea

judecători Ion Druță

Dumitru Mardari

Oleg Sternioală

Galina Stratulat

8