ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 18.10.2017

2rh-194/17 — repararea prejudiciului material și moral

HOTĂRÂRE
18.10.2017
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
repararea prejudiciului material şi moral
Temei legal
temeiurile declarării revizuirii
Citează această cauză
2rh-194/17 — repararea prejudiciului material și moral (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță, Curtea de Apel Chișinău dosarul nr. 2rh-194/2017

judecător: A. Gavriliță

instanța de recurs, Curtea Supremă de Justiție

judecători: V. Clevadî, D. Mardari, G. Stratulat

18 octombrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, Galina Stratulat

judecători Dumitru Mardari, Oleg Sternioală

examinând cererea de revizuire depusă de Alexandru Caluțchi și Albert

Lenschi,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Alexandru

Caluțchi, Albert Lenschi, Victor Circov și Mariana Parfentieva (Beganscaia)

împotriva Uzinei de Tractoare „Tracom” Societate pe Acțiuni, intervenient

accesoriu Vitalii Pavlenco cu privire la repararea prejudiciului material și moral,

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 12 mai 2017 prin care

s-a declarat inadmisibil recursul declarat de Alexandru Caluțchi și Albert Lenschi,

c o n s t a t ă :

La 15 iulie 2004 Alexandru Caluțchi, Albert Lenschi, Victor Circov și

Stanislav Beganschi s-au adresat în instanță cu cerere de chemare în judecată

împotriva Uzinei de Tractoare „Tracom” SA cu privire la repararea prejudiciului

material în mărime de 600 salarii minime, cu achitarea proporțională fiecăruia din

reclamanți sau succesorilor acestora onorariul pentru utilizarea invenției în

mărime de 0,3% din suma vânzărilor tractoarelor, în construcția cărora se

utilizează invenția, pe perioada 14 iunie 1996 – 01 iulie 2004, cu obligarea Uzinei

de Tractoare „Tracom” SA să achite până la expirarea termenului de valabilitate a

brevetului de invenție fiecărui reclamant, în mărime egală, onorariul în mărime de

0,3% din suma vânzărilor tractoarelor, începând cu 01 iulie 2004

În motivarea acțiunii reclamanții au invocat că sunt autorii invenției

„Tractor”, iar la 31 octombrie 1996 li s-a eliberat brevetul de invenție.

Susțin reclamanții că, la 14 iunie 1996 au încheiat contractul de cesiune

nr. 34 a brevetului cu Uzina de Tractoare „Tracom” SA, care urma să achite

recompensă pentru invenție fiecărui inventator în parte, pe parcursul întregii

perioade de utilizare a invenției în construcția tractoarelor. Însă, din anul 1996 și

până în anul 2004, reclamanții nu au primit nici o recompensă bănească, iar la

nenumăratele adresări către pârât au primit refuz privind soluționarea pe cale

amiabilă a cazul dat.

1

La 17 martie 2006 Uzina de Tractoare „Tracom” SA a depus cerere

reconvențională împotriva lui Alexandru Caluțchi, Albert Lenschi, Victor Circov

și Stanislav Beganschi cu privire la recunoașterea invenției „Tractor” cu brevetul

nr. 486 ca fiind o invenție de serviciu, elaborată în cadrul Uzinei de Tractoare

„Tracom” SA.

Drept temei al cererii înaintate s-a invocat că reclamanții erau salariați ai

întreprinderii și ai biroului specializat de construcții. Activitatea reclamanților

constă în realizarea construcției tractorului.

În legătură cu aceste circumstanțe și cu litigiul apărut, la 24 mai 2005 a

avut loc ședința comisiei Uzinei de Tractoare „Tracom” SA referitor la

determinarea eficacității economice a invenției „Tractor”, brevetul nr. 486, unde

s-a hotărât că această invenție a fost efectuată la uzină, cu mijloacele financiare

ale acestea, la comanda administrației și a fost considerată ca invenție de serviciu.

Deoarece invenția nu are o valoare economică și nu există nici un act cu privire la

rezultatele implementării acesteia, Comisia a considerat oportun de a achita

inventatorilor o remunerare în mărime de 1 800 lei. (f.d. 131-132, vol. I)

În cadrul examinării pricinii, la 20 septembrie 2006 reclamanții și-au

concretizat cerințele invocate în cererea de chemare în judecată, solicitând

încasarea de la Uzina de Tractoare „Tracom” SA a prejudiciului material în

mărime de 1 070 964 lei și a prejudiciul moral în mărime de 500 000 lei

proporțional fiecărui reclamant, precum și a cheltuielilor de judecată. (f.d. 152-

153, vol. I)

La 29 septembrie 2010 Alexandru Caluțchi, Albert Lenschi, Victor Circov

și Stanislav Beganschi au depus cerere de concretizare și majorare a cuantumului

pretențiilor din cererea de chemare în judecată, solicitând încasarea din contul

Uzinei de Tractoare „Tracom” SA a prejudiciului material în sumă de 1 392 473

lei și a prejudiciului moral în sumă de 500 000 lei proporțional fiecărui reclamant

și cheltuielile de judecată constituite din onorariul pentru achitarea serviciilor

juridice și a taxei de stat.

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 01 noiembrie 2010 s-a respins

acțiunea înaintată de Alexandru Caluțchi, Albert Lenschi, Victor Circov și

Stanislav Beganschi.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 13 aprilie 2011 s-a admis

recursul declarat de Albert Lenschi, Alexandru Caluțchi și Victor Circov cu

casarea hotărârii instanței de apel și s-a remis pricina spre rejudecare la Curtea de

Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 31 octombrie 2011 s-a înlocuit

Stanislav Beganschi cu succesorul său în drepturi Mariana Parfentieva

(Beganscaia).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 12 octombrie 2012 s-a atras în

calitate de intervenient accesoriu de partea Uzinei de Tractoare „Tracom” SA,

Vitalii Pavlenco.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 12 noiembrie 2012 s-a admis

renunțul Uzinei de Tractoare „Tracom” SA la acțiunea reconvențională și s-a

încetat procesul în pricina civilă la cererea reconvențională depusă de Uzina de

2

Tractoare „Tracom” SA împotriva lui Albert Lenschi, Alexandru Caluțchi,

Stanislav Beganschi și Victor Circov privind recunoașterea invenției „Tractor” ca

invenție de serviciu elaborată în cadrul uzinei.

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2014 s-a respins ca

nefondată cererea de chemare în judecată înaintată de Alexandru Caluțchi, Albert

Lenschi, Victor Circov și Mariana Parfentieva (Beganscaia) și s-a încasat solidar

de la Alexandru Caluțchi, Albert Lenschi, Victor Circov și Mariana Parfentieva

(Beganscaia) în beneficiul Uzinei de Tractoare „Tracom” SA, cheltuielile de

judecată pentru efectuarea expertizei în sumă de 3520 lei.

La 22 august 2014, Alexandru Caluțchi, Albert Lenschi, Victor Circov și

Mariana Parfentieva (Beganscaia) au declarat recurs împotriva hotărârii Curții de

Apel Chișinău din 19 mai 2014.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 19 noiembrie 2014 s-a

considerat ca inadmisibil recursul declarat de Alexandru Caluțchi, Albert Lenschi,

Victor Circov și Mariana Parfentieva (Beganscaia).

La 09 aprilie 2015, Alexandru Caluțchi, Albert Lenschi, Victor Circov și

Mariana Parfentieva (Beganscaia) au depus cerere de revizuire, solicitând

admiterea acesteia cu casarea încheierii Curții Supreme de Justiție din 19

noiembrie 2014 și reexaminarea cererii de recurs.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 03 iunie 2015 s-a respins ca

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Alexandru Caluțchi, Albert Lenschi,

Victor Circov și Mariana Parfentieva (Beganscaia) împotriva încheierii din 19

noiembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție.

La 08 septembrie 2015, Alexandru Caluțchi, Albert Lenschi au depus

cerere de revizuire repetată împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 19

noiembrie 2014.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 25 noiembrie 2015 s-a

respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Alexandru Caluțchi și

Albert Lenschi împotriva încheierii din 19 noiembrie 2014 a Curții Supreme de

Justiție.

La 02 martie 2016, Alexandru Caluțchi și Albert Lenschi au depus cerere

de revizuire împotriva încheierii din 19 noiembrie 2014 a Curții Supreme de

Justiție.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 25 mai 2016 s-a respins ca

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Alexandru Caluțchi și Albert Lenschi

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 19 noiembrie 2014.

La 03 martie 2017, Alexandru Caluțchi și Albert Lenschi au declarat

recurs împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2014, solicitând

admiterea recursului, casarea hotărârii, cu pronunțarea în unei noi hotărâri privind

admiterea acțiunii.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 12 mai 2017 s-a declarat

inadmisibil recursul lui Alexandru Caluțchi și Albert Lenschi.

La 19 iulie 2017 Alexandru Caluțchi și Albert Lenschi au declarat recurs

împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2014, solicitând admiterea

3

recursului, casarea hotărârii, cu pronunțarea în unei noi hotărâri privind admiterea

acțiunii.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 13 septembrie 2017 s-a

declarat inadmisibil recursul lui Alexandru Caluțchi și Albert Lenschi.

Anterior, la 19 iulie 2017 Alexandru Caluțchi și Albert Lenschi au depus

cerere de revizuire împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 12 mai

2017, solicitând casarea acesteia.

În motivarea cererii de revizuire au indicat că consideră ilegale hotărârea

Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2014 și încheierea Curții Supreme de Justiție

din 12 mai 2017, deoarece Curtea de Apel Chișinău la adoptarea hotărârii nu a

aplicat legea care trebuia să fie aplicată, susținând că instanțele nu a examinat

obiectiv cauza.

În conformitate cu art. 452 alin. (1) - (11) Cod de procedură civilă, instanța

examinează cererea de revizuire în ședință publică în conformitate cu normele de

examinare a cererii de chemare în judecată. Dacă examinarea cererii de revizuire

este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se

desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța care

examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la

proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire depusă

de Alexandru Caluțchi și Albert Lenschi neîntemeiată și care urmează a fi

respinsă ca inadmisibilă din următoarele motive.

În conformitate cu art. 448 alin. (2) Cod de procedură civilă, cererea de

revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost

menținută, modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de

instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

Conform prevederilor art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă,

după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere

a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Temeiurile pentru revizuirea hotărârilor judecătorești irevocabile de către

legislator sunt specificate exhaustiv în art. 449 Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 451, alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în

mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le

confirmă.

Motivele revizuirii sunt prevăzute limitativ de art. 449 Cod de procedură

civilă. Astfel, revizuirea se declară în cazul în care:

a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni

în legătură cu pricina care se judecă;

b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii

care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că

a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în

timpul judecării anterioare a pricinii;

4

c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au

fost implicate în proces;

e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței

judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a

căror revizuire se cere;

e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea

Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de

neconstituționalitate, iar instanța de judecată sau Curtea Supremă de Justiție a

respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărârea Curții

Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție

sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului;

g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii

Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză

pendinte împotriva Republicii Moldova;

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre,

fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a

drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial,

prin anularea hotărârii pronunțate de o instanță de judecată națională.

Din dispozițiile legale supra citate urmează că revizuirea este o cale de

atac de retractare și nu reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea

unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres

determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce

la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite

revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ

în art. 449 Cod de procedură civilă.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că revizuenții Alexandru Caluțchi și Albert Lenschi în

cererea de revizuire nu a invocat nici unul din temeiurile prevăzute în art. 449

Cod de procedură civilă, în baza căruia se poate solicita revizuirea hotărârii.

Mai mult ca atât, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că admiterea cererii de revizuire, în asemenea

împrejurări, ar contravine și principiului securității raporturilor juridice, care

presupune respectul față de principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a

art.6 §1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra

Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea

raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat,

care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri

definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în

cauză. Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată

pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o

nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O

5

distanțare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este

determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că în

cererea de revizuire nu este indicat nici unul din temeiurile prevăzute de art. 449

Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Alexandru

Caluțchi și Albert Lenschi, împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 12

mai 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Alexandru

Caluțchi, Albert Lenschi, Victor Circov și Mariana Parfentieva (Beganscaia)

împotriva Uzinei de Tractoare „Tracom” Societate pe Acțiuni, intervenient

accesoriu Vitalii Pavlenco cu privire la repararea prejudiciului material și moral.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, Galina Stratulat

judecători Dumitru Mardari

Oleg Sternioală

6

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2018-10-03
0,99
2rh-183/18 — încasarea prejudiciului material și moral
Dosarul nr. 2rh-183/2018 prima instanţă: Curtea de Apel Chişinău (jud: A. Gavriliţă) instanţa de recurs: Curtea Supremă de Justiţie (V. Clevadî, D. Mardari, G. Stratulat) Î N C H E I E R E 03 octombrie 2018 mun. Chişinău Colegiul civil, com
CSJ 2019-02-27
0,99
2rh-34/19 — repararea prejudiciului material și moral
Dosarul nr. 2rh-34/2019 prima instanţă: Curtea de Apel Chişinău (jud: A. Gavriliţă) instanţa de recurs: Curtea Supremă de Justiţie (V. Clevadî, D. Mardari, G. Stratulat) Î N C H E I E R E 27 februarie 2019 mun. Chişinău Colegiul civil, come
CSJ 2017-05-12
0,99
2ra-865/17 — încasarea sumei
prima instanţă, Curtea de Apel Chişinău dosarul nr. 2ra-865/2017 judecător: A. Gavriliţă Î N C H E I E R E 12 mai 2017 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşe
CSJ 2020-12-23
0,98
2rh-103/20 — încasarea prejudiciului material și moral
Dosarul nr. 2rh-103/2020 prima instanţă: Curtea de Apel Chişinău (jud: A. Gavriliţă) instanţa de recurs: Curtea Supremă de Justiţie (V. Clevadî, D. Mardari, G. Stratulat) Î N C H E I E R E 23 decembrie 2020 mun. Chişinău Colegiul civil, com
CSJ 2019-10-02
0,98
2rh-94/19 — repararea prejudiciului material și moral
Dosarul nr. 2rh-94/2019 prima instanţă: Curtea de Apel Chişinău (jud: A. Gavriliţă) instanţa de recurs: Curtea Supremă de Justiţie (V. Clevadî, D. Mardari, G. Stratulat) Î N C H E I E R E 02 octombrie 2019 mun. Chişinău Colegiul civil, come
Sursă