2rh-194/17 — repararea prejudiciului material și moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material şi moral
- Temei legal
- temeiurile declarării revizuirii
2rh-194/17 — repararea prejudiciului material și moral (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
prima instanță, Curtea de Apel Chișinău dosarul nr. 2rh-194/2017
judecător: A. Gavriliță
instanța de recurs, Curtea Supremă de Justiție
judecători: V. Clevadî, D. Mardari, G. Stratulat
Î N C H E I E R E
18 octombrie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, Galina Stratulat
judecători Dumitru Mardari, Oleg Sternioală
examinând cererea de revizuire depusă de Alexandru Caluțchi și Albert
Lenschi,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Alexandru
Caluțchi, Albert Lenschi, Victor Circov și Mariana Parfentieva (Beganscaia)
împotriva Uzinei de Tractoare „Tracom” Societate pe Acțiuni, intervenient
accesoriu Vitalii Pavlenco cu privire la repararea prejudiciului material și moral,
împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 12 mai 2017 prin care
s-a declarat inadmisibil recursul declarat de Alexandru Caluțchi și Albert Lenschi,
c o n s t a t ă :
La 15 iulie 2004 Alexandru Caluțchi, Albert Lenschi, Victor Circov și
Stanislav Beganschi s-au adresat în instanță cu cerere de chemare în judecată
împotriva Uzinei de Tractoare „Tracom” SA cu privire la repararea prejudiciului
material în mărime de 600 salarii minime, cu achitarea proporțională fiecăruia din
reclamanți sau succesorilor acestora onorariul pentru utilizarea invenției în
mărime de 0,3% din suma vânzărilor tractoarelor, în construcția cărora se
utilizează invenția, pe perioada 14 iunie 1996 – 01 iulie 2004, cu obligarea Uzinei
de Tractoare „Tracom” SA să achite până la expirarea termenului de valabilitate a
brevetului de invenție fiecărui reclamant, în mărime egală, onorariul în mărime de
0,3% din suma vânzărilor tractoarelor, începând cu 01 iulie 2004
În motivarea acțiunii reclamanții au invocat că sunt autorii invenției
„Tractor”, iar la 31 octombrie 1996 li s-a eliberat brevetul de invenție.
Susțin reclamanții că, la 14 iunie 1996 au încheiat contractul de cesiune
nr. 34 a brevetului cu Uzina de Tractoare „Tracom” SA, care urma să achite
recompensă pentru invenție fiecărui inventator în parte, pe parcursul întregii
perioade de utilizare a invenției în construcția tractoarelor. Însă, din anul 1996 și
până în anul 2004, reclamanții nu au primit nici o recompensă bănească, iar la
nenumăratele adresări către pârât au primit refuz privind soluționarea pe cale
amiabilă a cazul dat.
1
La 17 martie 2006 Uzina de Tractoare „Tracom” SA a depus cerere
reconvențională împotriva lui Alexandru Caluțchi, Albert Lenschi, Victor Circov
și Stanislav Beganschi cu privire la recunoașterea invenției „Tractor” cu brevetul
nr. 486 ca fiind o invenție de serviciu, elaborată în cadrul Uzinei de Tractoare
„Tracom” SA.
Drept temei al cererii înaintate s-a invocat că reclamanții erau salariați ai
întreprinderii și ai biroului specializat de construcții. Activitatea reclamanților
constă în realizarea construcției tractorului.
În legătură cu aceste circumstanțe și cu litigiul apărut, la 24 mai 2005 a
avut loc ședința comisiei Uzinei de Tractoare „Tracom” SA referitor la
determinarea eficacității economice a invenției „Tractor”, brevetul nr. 486, unde
s-a hotărât că această invenție a fost efectuată la uzină, cu mijloacele financiare
ale acestea, la comanda administrației și a fost considerată ca invenție de serviciu.
Deoarece invenția nu are o valoare economică și nu există nici un act cu privire la
rezultatele implementării acesteia, Comisia a considerat oportun de a achita
inventatorilor o remunerare în mărime de 1 800 lei. (f.d. 131-132, vol. I)
În cadrul examinării pricinii, la 20 septembrie 2006 reclamanții și-au
concretizat cerințele invocate în cererea de chemare în judecată, solicitând
încasarea de la Uzina de Tractoare „Tracom” SA a prejudiciului material în
mărime de 1 070 964 lei și a prejudiciul moral în mărime de 500 000 lei
proporțional fiecărui reclamant, precum și a cheltuielilor de judecată. (f.d. 152-
153, vol. I)
La 29 septembrie 2010 Alexandru Caluțchi, Albert Lenschi, Victor Circov
și Stanislav Beganschi au depus cerere de concretizare și majorare a cuantumului
pretențiilor din cererea de chemare în judecată, solicitând încasarea din contul
Uzinei de Tractoare „Tracom” SA a prejudiciului material în sumă de 1 392 473
lei și a prejudiciului moral în sumă de 500 000 lei proporțional fiecărui reclamant
și cheltuielile de judecată constituite din onorariul pentru achitarea serviciilor
juridice și a taxei de stat.
Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 01 noiembrie 2010 s-a respins
acțiunea înaintată de Alexandru Caluțchi, Albert Lenschi, Victor Circov și
Stanislav Beganschi.
Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 13 aprilie 2011 s-a admis
recursul declarat de Albert Lenschi, Alexandru Caluțchi și Victor Circov cu
casarea hotărârii instanței de apel și s-a remis pricina spre rejudecare la Curtea de
Apel Chișinău, în alt complet de judecată.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 31 octombrie 2011 s-a înlocuit
Stanislav Beganschi cu succesorul său în drepturi Mariana Parfentieva
(Beganscaia).
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 12 octombrie 2012 s-a atras în
calitate de intervenient accesoriu de partea Uzinei de Tractoare „Tracom” SA,
Vitalii Pavlenco.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 12 noiembrie 2012 s-a admis
renunțul Uzinei de Tractoare „Tracom” SA la acțiunea reconvențională și s-a
încetat procesul în pricina civilă la cererea reconvențională depusă de Uzina de
2
Tractoare „Tracom” SA împotriva lui Albert Lenschi, Alexandru Caluțchi,
Stanislav Beganschi și Victor Circov privind recunoașterea invenției „Tractor” ca
invenție de serviciu elaborată în cadrul uzinei.
Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2014 s-a respins ca
nefondată cererea de chemare în judecată înaintată de Alexandru Caluțchi, Albert
Lenschi, Victor Circov și Mariana Parfentieva (Beganscaia) și s-a încasat solidar
de la Alexandru Caluțchi, Albert Lenschi, Victor Circov și Mariana Parfentieva
(Beganscaia) în beneficiul Uzinei de Tractoare „Tracom” SA, cheltuielile de
judecată pentru efectuarea expertizei în sumă de 3520 lei.
La 22 august 2014, Alexandru Caluțchi, Albert Lenschi, Victor Circov și
Mariana Parfentieva (Beganscaia) au declarat recurs împotriva hotărârii Curții de
Apel Chișinău din 19 mai 2014.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 19 noiembrie 2014 s-a
considerat ca inadmisibil recursul declarat de Alexandru Caluțchi, Albert Lenschi,
Victor Circov și Mariana Parfentieva (Beganscaia).
La 09 aprilie 2015, Alexandru Caluțchi, Albert Lenschi, Victor Circov și
Mariana Parfentieva (Beganscaia) au depus cerere de revizuire, solicitând
admiterea acesteia cu casarea încheierii Curții Supreme de Justiție din 19
noiembrie 2014 și reexaminarea cererii de recurs.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 03 iunie 2015 s-a respins ca
inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Alexandru Caluțchi, Albert Lenschi,
Victor Circov și Mariana Parfentieva (Beganscaia) împotriva încheierii din 19
noiembrie 2014 a Curții Supreme de Justiție.
La 08 septembrie 2015, Alexandru Caluțchi, Albert Lenschi au depus
cerere de revizuire repetată împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 19
noiembrie 2014.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 25 noiembrie 2015 s-a
respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Alexandru Caluțchi și
Albert Lenschi împotriva încheierii din 19 noiembrie 2014 a Curții Supreme de
Justiție.
La 02 martie 2016, Alexandru Caluțchi și Albert Lenschi au depus cerere
de revizuire împotriva încheierii din 19 noiembrie 2014 a Curții Supreme de
Justiție.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 25 mai 2016 s-a respins ca
inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Alexandru Caluțchi și Albert Lenschi
împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 19 noiembrie 2014.
La 03 martie 2017, Alexandru Caluțchi și Albert Lenschi au declarat
recurs împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2014, solicitând
admiterea recursului, casarea hotărârii, cu pronunțarea în unei noi hotărâri privind
admiterea acțiunii.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 12 mai 2017 s-a declarat
inadmisibil recursul lui Alexandru Caluțchi și Albert Lenschi.
La 19 iulie 2017 Alexandru Caluțchi și Albert Lenschi au declarat recurs
împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2014, solicitând admiterea
3
recursului, casarea hotărârii, cu pronunțarea în unei noi hotărâri privind admiterea
acțiunii.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 13 septembrie 2017 s-a
declarat inadmisibil recursul lui Alexandru Caluțchi și Albert Lenschi.
Anterior, la 19 iulie 2017 Alexandru Caluțchi și Albert Lenschi au depus
cerere de revizuire împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 12 mai
2017, solicitând casarea acesteia.
În motivarea cererii de revizuire au indicat că consideră ilegale hotărârea
Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2014 și încheierea Curții Supreme de Justiție
din 12 mai 2017, deoarece Curtea de Apel Chișinău la adoptarea hotărârii nu a
aplicat legea care trebuia să fie aplicată, susținând că instanțele nu a examinat
obiectiv cauza.
În conformitate cu art. 452 alin. (1) - (11) Cod de procedură civilă, instanța
examinează cererea de revizuire în ședință publică în conformitate cu normele de
examinare a cererii de chemare în judecată. Dacă examinarea cererii de revizuire
este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se
desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța care
examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la
proces, aceasta dispune înștiințarea lor.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire depusă
de Alexandru Caluțchi și Albert Lenschi neîntemeiată și care urmează a fi
respinsă ca inadmisibilă din următoarele motive.
În conformitate cu art. 448 alin. (2) Cod de procedură civilă, cererea de
revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost
menținută, modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de
instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.
Conform prevederilor art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă,
după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere
a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.
Temeiurile pentru revizuirea hotărârilor judecătorești irevocabile de către
legislator sunt specificate exhaustiv în art. 449 Cod de procedură civilă.
În conformitate cu art. 451, alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de
revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în
mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le
confirmă.
Motivele revizuirii sunt prevăzute limitativ de art. 449 Cod de procedură
civilă. Astfel, revizuirea se declară în cazul în care:
a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni
în legătură cu pricina care se judecă;
b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii
care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că
a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în
timpul judecării anterioare a pricinii;
4
c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au
fost implicate în proces;
e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței
judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a
căror revizuire se cere;
e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea
Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de
neconstituționalitate, iar instanța de judecată sau Curtea Supremă de Justiție a
respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărârea Curții
Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție
sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului;
g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii
Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză
pendinte împotriva Republicii Moldova;
h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre,
fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a
drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial,
prin anularea hotărârii pronunțate de o instanță de judecată națională.
Din dispozițiile legale supra citate urmează că revizuirea este o cale de
atac de retractare și nu reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea
unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres
determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce
la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite
revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ
în art. 449 Cod de procedură civilă.
Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție reține că revizuenții Alexandru Caluțchi și Albert Lenschi în
cererea de revizuire nu a invocat nici unul din temeiurile prevăzute în art. 449
Cod de procedură civilă, în baza căruia se poate solicita revizuirea hotărârii.
Mai mult ca atât, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că admiterea cererii de revizuire, în asemenea
împrejurări, ar contravine și principiului securității raporturilor juridice, care
presupune respectul față de principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a
art.6 §1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a
Libertăților Fundamentale.
În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a
Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra
Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea
raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat,
care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri
definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în
cauză. Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată
pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o
nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O
5
distanțare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este
determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii.
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că în
cererea de revizuire nu este indicat nici unul din temeiurile prevăzute de art. 449
Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de
revizuire ca fiind inadmisibilă.
În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de
procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție,
d i s p u n e :
Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Alexandru
Caluțchi și Albert Lenschi, împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 12
mai 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Alexandru
Caluțchi, Albert Lenschi, Victor Circov și Mariana Parfentieva (Beganscaia)
împotriva Uzinei de Tractoare „Tracom” Societate pe Acțiuni, intervenient
accesoriu Vitalii Pavlenco cu privire la repararea prejudiciului material și moral.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Președintele ședinței, Galina Stratulat
judecători Dumitru Mardari
Oleg Sternioală
6