2ra-1779/17 — încasarea pensiei de întretinere a copilului minor

dosarul nr. 2ra-1779/17

prima instanță: Judecătoria Chișinău, (sediul Buiucani) – V. Chisilița

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Guzun, Iu. Cotruță, N. Simciuc

Î N C H E I E R E

04 octombrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului,

judecătorul Valentina Clevadî

judecători Galina Stratulat, Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de Davidescu Natalia,

în cauza civila la cererea de chemare în judecata depusa de Davidescu

Natalia împotriva lui Colesnic Andrei privind încasarea pensiei de întreținere a

copilului minor și eliberarea acordului de ieșire-intrare copilului minor din țară

fără acordul tatălui,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 13 iunie 2017 prin care s-a

respins apelul declarat de Davidescu Natalia și s-a menținut hotărârea

Judecătoriei Chișinău, (sediul Buiucani) din 25 ianuarie 2017,

c o n s t a t ă

La 01 decembrie 2016 Davidescu Natalia s-a adresat în instanța de judecată

cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Colesnic Andrei privind încasarea

pensiei de întreținere a copilului minor.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta a indicat că, la

13 februarie 2004 a încheiat căsătoria cu Colesnic Andrei la Oficiul Stării Civile

Buiucani, mun. Chișinău. Din căsătorie au un copil comun xxxxx, născut la

xxxxx.

Prin hotărârea judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 05 martie 2007

căsătoria a fost desfăcută, iar domiciliul copilului minor a fost stabilit cu

reclamanta. Începând cu luna ianuarie 2007 pârâtul a lăsat copilul la educația și

întreținerea mamei.

1

Solicită reclamanta, încasarea din contul pârâtului a pensiei de întreținere a

copilului minor în sumă fixă de 971, 10 lei, ce constituie ½ din minimumul de

existență pentru anul 2015.

În ședința de judecată din 25 ianuarie 2017, reclamanta a depus cerere de

concretizare a pretențiilor, solicitând confirmarea prin hotărâre judecătorească a

permisiunii intrării-ieșirii copilului din țară fără acordul tatălui, pe motiv că acesta

pune impedimente pentru a pleca cu copilul minor la odihna sau în excursiile

organizate de liceu.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, (sediul Buiucani) din 25 ianuarie 2017,

cererea de chemare în judecată a fost admisă parțial. S-a încasat de la Andrei

Colesnic în beneficiul Nataliei Davidescu pensia pentru întreținerea copilului

minor xxxx xxxxx, născut la xxxx xxxx în mărime fixă de 400 lei lunar începând

cu data de 01 decembrie 2016 până la atingerea majoratului de către copil, cu

executarea imediată a hotărârii în această parte. S-a scutit Andrei Colesnic de la

plata taxei de stat în mărime de 144 lei. S-a respins pretenția Nataliei Davidescu

cu privire la eliberarea acordului de ieșire-intrare temporară în țară a copilului

minor. S-a încasat de la Natalia Davidescu în beneficiul statului taxa de stat în

mărime de 100 lei.

La 09 februarie 2017 Davidescu Natalia a declarat apel nemotivat împotriva

hotărârii Judecătoriei Chișinău, (sediul Buiucani) din 25 ianuarie 2017.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2017, nu s-a dat curs

cererii de apel declarate de Davidescu Natalia. S-a acordat apelantei, termen de

10 zile din data recepționării încheierii, pentru prezentarea apelului motivat și

dovezii de plată a taxei de stat în sumă de 75 lei. S-a adus la cunoștința apelantei

că, în cazul nelichidării în termen a neajunsurilor conform indicațiilor instanței de

apel, cererea va fi restituită.

La 31 mai 2017 Davidescu Natalia a prezentat apel motivat, solicitând

admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei

noi hotărâri prin care cererea în partea încasării pensiei de întreținere a copilului

minor să fie admisă integral.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 iunie 2017, s-a respins apelul

declarat de Davidescu Natalia și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău,

(sediul Buiucani) din 25 ianuarie 2017.

La 08 august 2017, Davidescu Natalia a declarat recurs, solicitând admiterea

acestuia, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 13 iunie 2017 cu

pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia Curții de Apel

Chișinău din 13 iunie 2017, considerând-o ilegală și care urmează a fi casată în

temeiul art. 432 alin. (1), (2), lit. a) și b) CPC.

2

Menționează, că conform informației Biroului național de statistică în

semestrul I anul 2015 în medie pe lună în mun. Chișinău, pentru un copil de

vârsta 7-17 ani a constituit 2035, 08 lei. A solicitat încasarea pensiei de întreținere

a copilului minor, în vârstă de 12 ani în sumă bănească fixă de 971, 10 lei, ceea ce

este egal cu ½ din minimumul de existență stabilit pentru anul 2015, deși

cheltuielile pentru întreținerea unui copil în vârstă de 12 ani sunt cu mult mai

mari.

Susține că, intimatul cu rea voință și înșelăciune se eschivează de la plata

pensiei de întreținere a copilului minor și că el este angajat în câmpul muncii, fapt

ce se probează prin pozele anexate din care se vede că intimatul lucrează ca

hamal la Piața centrală din Chișinău, iar gradul de invaliditate al lui îi permite să

fie încadrat în câmpul muncii.

Mai mult ca atât apelanta Davidescu Natalia este încadrată în gradul III de

dezabilitate.

Astfel, consideră că prima instanță, deși art. 58 al Codului familiei prevede că

părinții au drepturi și obligații egale față de copii, a considerat oportun de a încasa

de la intimat pensia de întreținere în mărime de doar 400 lei lunar, punând în

sarcina mamei neechitabil întreținerea copilului minor.

Reține că, instanțele inferioare nu au apreciat pe deplin argumentele aduse,

le-a ignorat și contrar tuturor circumstanțelor importante la caz, au pronunțat o

hotărâre lipsită de suport legal.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă că, decizia instanței de apel a fost pronunțată la

13 iunie 2017 (f.d. 66-71), fiind expediată în adresa părților prin scrisoarea de

însoțire a Curții de Apel Chișinău la 06 iulie 2017 (f.d. 72), confirmarea privind

recepționarea acesteia de către recurenta la materialele dosarului lipsește.

Astfel, instanța de recurs consideră că, recurenta s-a conformat prevederilor

legale, declarând recursul la 08 august 2017 (f.d. 75-81).

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil, din următoarele

considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

3

judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care

nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod

eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost

judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina

a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate

regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema

drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește

procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări decât

cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și

în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a

pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au

dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Davidescu Natalia, este

declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4)

CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe.

Prin urmare, alegațiile invocate în recurs nu indică încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel și prima instanță, respectiv, nu constituie temei de casare

a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că, procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în

cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenției Europene

4

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale nu impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței

pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes” (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat de Davidescu Natalia, ca fiind

inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e

Recursul declarat de Davidescu Natalia, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valentina Clevadî

judecători Galina Stratulat

Dumitru Mardari

5