2ra-1276/17 — Recuperarea prejudiciului cauzat
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Recuperarea prejudiciului cauzat
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
2ra-1276/17 — Recuperarea prejudiciului cauzat (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 2ra-1276/17
Instanța de fond: A. Cucerescu
Instanța de apel: L. Bulgac, L. Popova, G. Dașchevici
D E C I Z I E
27 septembrie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
În componența:
Președintele ședinței, Valeriu Doagă,
Judecători Tamara Chișca-Doneva, Iurie Bejenaru,
Ala Cobăneanu, Svetlana Filincova
Examinând recursul declarat de către Prohorov Vladimir,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Prohorov Vladimir
către Primăria mun. Chișinău cu privire la recuperarea prejudiciului material
(venitul ratat), repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de
judecată,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 martie 2017, prin care a fost
respins apelul declarat de Prohorov Vladimir și menținută hotărârea Judecătoriei
Centru, mun. Chișinău din 21 ianuarie 2016,
c o n s t a t ă:
La data de 07 aprilie 2015, Prohorov Vladimir s-a adresat în instanța de
judecată cu cerere către Primăria mun. Chișinău, solicitând încasarea din contul
ultimei, a prejudiciului cauzat (venitul ratat) în mărime de 563 530 lei, încasarea
despăgubirilor morale în mărime de 100 000 lei, precum și compensarea
cheltuielilor pentru serviciile acordate de către SRL Bursa imobiliară „LARA”.
În motivarea cererii, Prohorov Vladimir a indicat că, prin hotărârea
Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 24 octombrie 1997, bunica reclamantului,
- Prohorov Natalia Petru, anul nașterii 1881, decedată la data de 31 mai 1952, a
fost recunoscută ca victimă a represiunilor politice din anii 1940-1949, iar prin
decizia Tribunalului mun. Chișinău din 04 aprilie 2000, după tatăl reclamantului, -
Prohorov Gheorghe, a fost recunoscut dreptul de proprietate asupra apartamentelor
nr. 3 și nr. 6 din imobilul nr. 141 situat în mun. Chișinău, str. Șciusev, cu
evacuarea lui Luchianov Tamara, Luchianov Serghei și Luchianov Natalia,
împreună cu toți membrii minori ai familiei, din apartamentul nr. 3 str. Șciusev nr.
141, mun. Chișinău, cu acordarea unei alte încăperi de locuit, evacuarea lui Serghei
Micleușan, Vera Micleușan și Ghenadie Micleușan, cu toți membrii minori ai
familiei, din apartamentul nr. 6 str. Șciusev nr. 141, mun. Chișinău, cu acordarea
unei alte încăperi de locuit, obligarea Primăriei mun. Chișinău să acorde familiilor
Luchianov și Micleușan alte încăperi de locuit în legătură cu evacuarea, care
trebuie să corespundă cerințelor sanitare și tehnice și să se afle în raza mun.
Chișinău.
După rămânerea definitivă a deciziei judecătorești susmenționate, la cererea
lui Prohorov Gheorghe (tatăl reclamantului), a fost eliberat titlul executoriu nr. 2-
344/98 din 04 aprilie 2000.
La data de 26 septembrie 2004, Prohorov Gheorghe a decedat, reclamantul
devenind proprietarul apartamentelor nr. 3 și nr. 6 din imobilul nr. 141 din mun.
Chișinău, str. Șciusev, cu nr. cadastrale 010051711401003 și 010051711401006, în
baza certificatelor de moștenitor testamentar nr. 790 și nr. 793 din 11 februarie
2005.
În viziunea lui Prohorov Vladimir, din cauza inacțiunilor Primăriei mun.
Chișinău, nici tatăl reclamantului - Prohorov Gheorghe și nici reclamantul nu s-au
instalat în apartamentele nr. 3 și nr. 6 din imobilul nr. 141 din mun. Chișinău, str.
Șciusev.
Începînd cu anul 2000, Prohorov Gheorghe, iar după decesul acestuia
nemijlocit reclamantul, s-au adresat de nenumărate ori cu cereri către Primăria
mun. Chișinău, Pretura sectorului Buiucani, mun. Chișinău, Direcția Generală
Locativ-comunală și Amenajare, Departamentul de Executare, Ministerul Justiției
al RM, Procuratura mun. Chișinău, însă decizia Tribunalului mun. Chișinău din 04
aprilie 2000 așa și nu a fost executată.
Prin neexecutarea deciziei Tribunalului mun. Chișinău din 04 aprilie 2000, îi
este grav încălcat dreptul de proprietate, ori, acesta fiind proprietar, nu are
posibilitatea să locuiască împreună cu familia sa în apartamentele menționate, dar
anual este obligat să achite impozitul pe bunurile imobiliare. Mai mult, reclamantul
este lipsit de posibilitatea de a da în locațiune apartamentele nr. 3 și nr. 6 din
imobilul nr. 141 din mun. Chișinău, str. Șciusev. Astfel, din cauza inacțiunii
persoanelor cu funcții de răspundere din cadrul Primăriei mun. Chișinău, i-a fost
cauzat un prejudiciu care constă din venitul ratat, venit estimat de reclamant la
suma totală de 563 530 lei, în temeiul art. 14 alin. (2) Cod civil.
Prin neexecutarea hotărârii de judecată, nici Prohorov Gheorghe și nici
reclamantul, începând cu anul 2000 și până în anul 2011 (25 august), nu au obținut
beneficii în sumă totală de 563 530 lei de la darea în chirie a apartamentelor
menționate supra.
Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 21 ianuarie 2016,
acțiunea înaintată de Prohorov Vladimir a fost admisă parțial, fiind dispusă
încasarea din contul Primăriei mun. Chișinău a prejudiciului material (venitul ratat)
în mărime de 418 865,90 lei pentru perioada februarie 2005-iunie 2011, prejudiciul
moral în mărime de 10000 lei și cheltuieli de judecată în mărime de 3 600 lei. În
rest, pretențiile înaintate de reclamant au fost respinse ca nefondate.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 martie 2017, s-a respins cererea
de apel a lui Prohorov Vladimir și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Centru,
mun. Chișinău din 21 ianuarie 2016.
La data de 11 mai 2017, Prohorov Vladimir a declarat recurs împotriva
deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 martie 2017, solicitând casarea acesteia și
emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea reclamantului să fie admisă integral.
În motivarea recursului declarat, Prohorov Vladimir a invocat că instanța de
apel la pronunțarea deciziei nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a
aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 20 septembrie 2017, recursul
declarat de Prohorov Vladimir a fost considerat admisibil.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Instanța de recurs constată că, decizia recurată a fost pronunțată la 23 martie
2017, astfel cererea de recurs declarată la 11 mai 2017 se consideră depusă în
termenul prevăzut de lege.
În conformitate cu art. 444 al Codului de procedură civilă, recursul se
examinează fără înștiințarea participanților la proces.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) al Codului de procedură civilă,
instanța, după ce judecă recursul, este în drept: să admită recursul, să caseze
integral decizia instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de
apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța
de recurs.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și
care urmează a fi admis cu casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre
rejudecare în instanța de apel, din considerentele ce urmează.
Verificând legalitatea deciziei atacate, prin prisma argumentelor invocate în
cererea de recurs, Colegiul constată că instanța de apel, la examinarea cauzei, a
încălcat normele de drept material, și anume, a interpretat în mod eronat legea și a
aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată.
În corespundere cu prevederile art. 373 alin. (4), (5) al Codului de procedură
civilă, instanța de apel nu este legată de motivele apelului privind legalitatea
hotărârii primei instanțe, ci este obligată să verifice legalitatea hotărârii în întregul
ei. Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în
apel.
Astfel, fiind investită cu examinarea din toate punctele de vedere a apelului
declarat, instanța de apel a omis să se expună asupra tuturor motivelor invocate de
Prohorov Vladimir, fapt prin care a interpretat eronat prevederile normei legale
citate supra, concluzionând că soluția emisă este legală.
În cererea de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din
21 ianuarie 2016, Prohorov Vladimir a menționat expres faptul că instanța de fond
aplicând legea care nu trebuia fi aplicată, și anume, Legea nr 87 din 21 aprilie
2011, privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului
la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen
rezonabil a hotărârii judecătorești, a ajuns neîntemeiat la perioada încălcării
dreptului de proprietate și a redus suma prejudiciului ce urma a fi reparat.
Necătînd la acest fapt, instanța de apel în nici o măsură nu s-a expus la acest
aspect relevant speței, și a menționat că în general pretențiile lui Prohorov
Vladimir sun neîntemeiate și lipsite de suport probatoriu, limitându-se doar la
această motivare.
După cum s-a constatat supra, prin decizia recurată a fost menținută hotărârea
primei instanțe, fiind menținute și dispozițiile referitoare la legea aplicabilă speței,
potrivit căreia s-a reținut o altă perioadă de timp pentru care urma să fie reparat
prejudiciul cauzat.
Așadar, instanța de fond pentru a ajunge la concluzia de a reduce perioada de
timp pentru care urma să fie reparat prejudiciul cauzat, a reținut că cadrul legal
aplicabil speței este Legea nr 87 din 21 aprilie 2011, privind repararea de către stat
a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a
cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și
conducându-se că prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 septembrie 2015 s-a
constatat încălcarea acestui drept a lui Prohorov Vladimir, a dedus perioada
februarie 2005 – iunie 2011.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție reține că instanța de judecată a aplicat legea care nu trebuia
aplicată, or Prohorov Vladimir s-a adresat cu acțiune, privind recuperarea
prejudiciului material cauzat prin venitul ratat și nicidecum recuperarea
prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a
hotărârii. Totodată acțiunea a fost înaintată către Primăria mun. Chișinău, or
datorită inacțiunilor acesteia Prohorov Vladimir, în calitate de proprietar și în
calitate de succesor a fostului proprietar, nu poate beneficia de dreptul de
proprietate, și nicidecum către Stat, în persoana Ministerului Justiției.
Prin urmare, instanța de apel verificând legalitatea și temeinicia hotărârii
contestate, la fel reținând eronat cadrul legal aplicabil speței, menținând poziția
instanței de fond referitor la acest fapt, s-a limitat doar la această motivare și nu s-a
expus asupra la toate argumentele lui Prohorov Vladimir.
Astfel, din considerentele arătate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite
recursul, de a casa decizia Curții de Apel Chișinău din 23 martie 2017, iar reținând
că erorile procedurale admise nu pot fi corectate de instanța de recurs, cauza
urmează a fi remisă la rejudecare în alt complet de judecată.
La judecarea cauzei, instanța urmează să țină cont de cele menționate, creând
condiții obiective și reale participanților la proces și judecând pricina, să emită un
act judecătoresc întemeiat și legal, reieșind din toate circumstanțele reale și
esențiale ale cauzei.
Având în vedere cele expuse și în conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție,
d e c i d e:
Se admite recursul declarat de către Prohorov Vladimir.
Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 23 martie 2017 în cauza civilă
la cererea de chemare în judecată depusă de Prohorov Vladimir către Primăria
mun. Chișinău cu privire la recuperarea prejudiciului material (venitul ratat),
repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată și se remite
cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.
Decizia nu se supune nici unei căi de atac.
Președintele ședinței Valeriu Doagă,
Judecători Tamara Chișca-Doneva,
Iurie Bejenaru,
Ala Cobăneanu,
Svetlana Filincova