2ra-1599/17 — încasarea datoriei

prima instanță: V. Clima dosarul nr.2ra-1599/17

(Judecătoria Ciocana, mun. Chișinău)

instanța de apel: N. Vascan, V. Negru, E. Fistican

(Curtea de Apel Chișinău)

Î N C H E I E R E

27 septembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova

Judecătorii : Maria Ghervas, Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Arcadie Boicu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Asociației Proprietarilor

de Locuințe Privatizate nr. 54/39 împotriva lui Arcadie Boicu cu privire la

încasarea plăților datorate pentru serviciile de livrare a agentului termic și a

cheltuielilor de judecată,

și cererea reconvențională a lui Arcadie Boicu împotriva Asociației

Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 54/39 și Societății pe acțiuni

„Termoelectrica” cu privire la anularea datoriei indicată în factura de plată pentru

energia termică, obligarea neincluderii în factură la capitolul datorii a sumei de

15860,61 lei, obligarea de a perfecta factura de plată pe numele său și excluderii

din rubrica beneficiar Starciuc G.T și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2017, prin care a

fost respins apelul declarat de către Arcadie Boicu și menținută hotărârea

Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 23 noiembrie 2015, prin care acțiunea

inițială a fost admisă, iar acțiunea reconvențională a fost respinsă,

c o n s t a t ă:

La data de 20 martie 2015, APLP nr. 54/39 s-a adresat cu cerere de chemare

în judecată împotriva lui Arcadie Boicu cu privire la încasarea plăților datorate

pentru serviciile de livrare a agentului termic aferente locuinței nr. 222 din str.

Alecu Russo 59/4, mun. Chișinău, pentru perioada 01 noiembrie 2001 - 01

octombrie 2014 în sumă de 15830,26 lei, compensarea cheltuielilor de judecată,

indicând intervenient de partea reclamantă pe SA „Termoelectrica”.

În motivarea acțiunii APLP nr. 54/39 a indicat că, în baza contului personal

deschis la APLP nr. 54/39 pe numele pârâtului, SA „Termoelectrica” a livrat

energie termică, însă pârâtul nu a achitat serviciile prestate, iar datoria formată în

perioada respectivă constituie suma revindecată.

La data de 22 decembrie 2015, APLP nr. 54/39 a depus cerere de

concretizare a pretențiilor din acțiune, solicitând încasarea sumei de 8 373,40 lei,

pentru perioada 01 iulie 2006 - 01 octombrie 2014. A susținut că pentru perioada

anterioară, există deja o hotărâre judecătorească prin care de la chiriașii anteriori a

fost adjudecată suma de 7 456,86 lei.

Ulterior, Arcadie Boicu a înaintat acțiune reconvențională împotriva APLP

nr. 54/39 și SA „Termoelectrica” cu privire la anularea datoriei indicate în factura

de plată pentru energia termică în sumă de 15 860,61 lei, obligarea neincluderii în

factură la capitolul datorii a sumei de 15 860,61 lei, obligarea APLP nr. 54/39 de a

perfecta factura de plată pe numele lui Boicu Arcadie și a exclude din rubrica

beneficiar pe Starciuc G.T, încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reconvenționale, a menționat că în anul 2009 s-a

adresat Primăriei mun. Chișinău cu cerere privind asigurarea sa cu spațiu locativ în

condițiile Legii cu privire la poliție, nr. 416 din 18 decembrie 1990, cerere la care a

primit refuz.

La 09 aprilie 2009, Curtea de Apel Chișinău a emis hotărârea

judecătorească, prin care Consiliul mun. Chișinău a fost obligat să-1 asigure cu

spațiu locativ.

Hotărîrea a fost menținută prin decizia Curții Supreme de Justiție din 24

iunie 2009, astfel că devenind irevocabilă, a fost pusă în executare silită.

Întru asigurarea executării documentului executării, executorul judecătoresc

a aplicat sechestru pe apartamentul nr. 222 din str. Alecu Russo nr. 59/4, mun.

Chișinău, cu obligarea Consiliului mun. Chișinău de a-i repartiza lui Boicu Arcadie

apartamentul nominalizat.

La data de 30 noiembrie 2009, prin dispoziția Primăriei mun. Chișinău cu

privire la executarea hotărîrii instanței de judecată, s-a dispus repartizarea lui

Boicu Arcadie a apartamentului nr. 222 din str. Alecu Russo nr. 59/4, mun.

Chișinău, iar la 17 decembrie 2009 i s-a eliberat ordinul de repartiție nr. 013248.

La data de 22 decembrie 2009, în baza ordinului de repartiție, lui Boicu

Arcadie i-a fost deschis cont personal cu perfectarea fișei locuinței și a tabelului

nominal.

Conform prevederilor art. 53 și 60 Codul cu privire la locuințe, obligațiile de

plată a serviciilor comunale intervin de la instalare.

Obligațiile impuse de APLP nr. 54/39, privind plata serviciilor de livrare a

agentului termic derivă din anul 2001, iar la situația din 01 decembrie 2009

constituie suma de 15 860,61 lei.

Consideră că aceste sume nu sunt imputabile lui, deoarece nu a beneficiat de

ele, or, din decembrie 2009 achită cu regularitate toate serviciile de gospodărire

comunală.

La fel consideră că obligațiile sale de plată a serviciilor de gospodărire

comunală conform art. 512, 514 Codul civil au apărut de la data ordinului de

repartiție, or, datoriile în sumă de 5860,61 lei, s-au format anterior instalării lui în

apartament.

Mai consideră cerințele formulate de APLP nr. 54/39 la înaintarea acțiunii ca

nefondate, includerea sumelor în ordinele de plată neîntemeiate, facturarea

neîntemeiată pe numele Starciuc G.T, or, Boicu Arcadie este beneficiarul

apartamentului nr. 222 din str. Alecu Russo nr. 59/4, mun. Chișinău din 17

decembrie 2009, din 19 februarie 2010 în calitate de proprietar conform

contractului de vînzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței private nr. 1142

din 09 februarie 2010.

2

Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 23 decembrie 2015,

acțiunea reconvențională a lui Boicu Arcadie împotriva APLP nr. 54/39 și SA

„Termoelectrica” cu privire la anularea datoriei indicate în factura de plată pentru

energia termică în sumă de 15 860,61 lei, obligarea neincluderii în factură la

capitolul datorii a sumei de 15 860,61 lei, obligarea Asociației proprietarilor de

locuințe privatizate nr. 54/39 de a perfecta factura de plată pe numele lui Boicu

Arcadie și a exclude din rubrica beneficiar pe Starciuc G.T, precum și încasarea

cheltuielilor de judecată, a fost respinsă ca neîntemeiată, iar acțiunea inițială

depusă de APLP nr. 54/39 împotriva lui Arcadie Boicu cu privire la încasarea

plăților datorate pentru serviciile de gospodărie comunală a fost admisă, cu

încasarea de la Arcadie Boicu în beneficiul APLP nr. 54/39, plățile datorate pentru

serviciile de livrare a agentului termic aferente locuinței nr. 222 din str. Alecu

Russo 59/4, mun. Chișinău, pentru perioada 01 iulie 2006 - 01 octombrie 2014 în

sumă de 8 373,40 lei și cheltuielile de judecată sub forma taxei de stat achitate

proporțional pretenției admise în sumă de 251, 20 lei.

La data de 24 decembrie 2015 Arcadie Boicu a declarat apel, cerând

admiterea acestuia, casarea hotărîrii Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 23

decembrie 2015 și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea inițială înaintată de

APLP nr. 54/39 să fie respinsă, iar acțiunea reconvențională depusă de Arcadie

Boicu să fie admisă integral.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2017 apelul declarat de

către Arcadie Boicu a fost respins cu menținerea hotărârii primei instanțe.

La data de 20 mai 2017, Arcadie Boicu a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, cerând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe cu trimiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță.

În motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu hotărârile instanțelor

de judecată emise în cazul dat și urmează a fi casate ca neîntemeiate, deoarece sunt

emise cu încălcarea normelor de drept material și procedural.

Consideră că decizia instanței de apel nu corespunde tuturor normelor de

drept și nu răspunde la toate obiecțiile formulate de recurent în procesul examinării

cererii de apel.

Menționează că obligația de a achita prestația litigioasă revine chiriașului

Ivanov și persoanelor gazde Storceac G. și alții și nu-i sunt opozabile lui, deoarece

nu și-a exprimat acordul de a prelua datorie.

Mai indică că în cazul dat are o deosebită relevanță termenul dreptului la

acțiune care se naște la data cînd persoana a aflat sau trebuia să afle despre

încălcarea dreptului, prin urmare instanța de apel nu a aplicat prevederile art. 267

alin. (1) și art. 272 alin. (1) Codul civil.

La fel consideră că instanța nu a îndeplinit cerințele art.185 alin. (1) lit.a)

CPC și anume nu a soluționat problema intervenirii în proces a locatarului

precedent Ivanov și Straciuc G.T.

La data de 10 august 2017, SA „Termoelectrica” a depus referință prin care a

solicitat ca recursul declarat de Arcadie Boicu să fie considerat inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen

de decădere și nu poate fi restabilit.

3

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul a fost depus în termen, or, din

materialele pricinii rezultă decizia instanței de apel este emisă la data de 29 martie

2017, iar la 20 mai 2017, Arcadie Boicu a depus cererea de recurs.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Arcadie Boicu nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Este neîntemeiat și nu poate fi reținut argumentul invocat în recurs precum

că, instanța de apel a emis o decizie contrar circumstanțelor pricinii și cu aplicarea

eronată a normelor de drept material și procedural.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se axează asupra fondului

cauzei, referindu-se la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către

instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor

de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

4

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că potrivit jurisprudenței CEDO,

recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației

prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod

direct starea de lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2010, Meyer

vs Germania, 22 martie 2016), însă motivele recursului, invocare în speță sunt

similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate

corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

către Arcadie Boicu ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1)

Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Arcadie Boicu se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Iurie Bejenaru

5