2rc-601/17 — Încasarea datoriei, dobînzii de întîrziere

Dosarul nr. 2rc-601/17

Instanța de fond: N. Berbec

Instanța de apel: Iu. Cimpoi, N. Simciuc, L. Bulgac

D E C I Z I E

20 septembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele ședinței Svetlana Filincova,

Judecători Iurie Bejenaru, Maria Ghervas

examinând recursul declarat de către SRL „Inep Luck” prin intermediul

avocatului Mihail Durnescu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Mobicom-

Construct” către SRL „Inep Luck”, privind încasarea datoriei și a dobânzii de

întârziere,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 15 decembrie 2016, prin care

a fost restituită cererea de apel depusă de către avocatul Mihail Durnescu, în

interesele SRL „Inep Luck” împotriva hotărârii Judecătoriei Hâncești din 20 august

2015,

co ns tată :

La data de 15 ianuarie 2015, SRL „Mobicom-Construct” s-a adresat cu cerere

de chemare în judecată către SRL „Inep Luck”, solicitând încasarea datoriei în

mărime de 60321 lei, a dobânzii de întârziere în mărime de 6362,62 lei și a

cheltuielilor de judecată în mărime de 2000,50 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Hâncești din 20 august 2015, acțiunea SRL

„Mobicom-Construct” a fost admisă, s-a încasat din contul SRL „Inep Luck” în

beneficiul SRL „Mobicom-Construct” suma restantă a datoriei în mărime de

60321,00 lei și dobânda de întârziere în sumă de 6362,20 lei. S-a încasat din contul

SRL „Inep Luck” în beneficiul SRL „Mobicom-Construct” suma de 2000,50 lei,

cu titlu de compensație a cheltuielilor de judecată.

La data de 21 septembrie 2015, reprezentantul SRL „Inep Luck”, avocatul

Mihail Durnescu, a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Hâncești din 20

august 2015, solicitând casarea hotărârii primei instanțe, cu transmiterea cauzei la

rejudecare.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 01 aprilie 2016, nu s-a dat curs

cererii de apel depuse de reprezentantul SRL „Inep Luck”, avocatul Mihail

Durnescu, și s-a comunicat apelantului despre necesitatea prezentării apelului

motivat și a dovezii de plată a taxei de stat în sumă de 1500,37 lei, stabilindu-i

termen până la data de 05 mai 2016, ora 10.00.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 05 mai 2016, s-a respins cererea

apelantului SRL „Inep Luck”, privind scutirea de la plata taxei de stat, nu s-a dat

curs apelului și s-a acordat termen pentru achitarea taxei de stat în sumă de

1500,37 lei până la data de 09 iunie 2016, ora 10.30.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 06 iulie 2016, cererea de repunere

în termen la înaintarea recursului și recursul declarat de SRL „Inep Luck” au fost

respinse.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 09 noiembrie 2016, cererea

SRL „Inep Luck” privind emiterea unei decizii suplimentare a fost respinsă.

La data de 15 decembrie 2016, ora 12:32, reprezentantul SRL „Inep Luck”,

avocatul Mihail Durnescu, a înaintat, prin intermediul cancelariei, prin fax, cerere

prin care a solicitat amânarea examinării cauzei fără a fi anexată dovada achitării

taxei de stat.

În motivarea cererii, s-a indicat că reprezentantul apelantului, avocatul Mihail

Durnescu, este în imposibilitate de a se prezenta la examinarea cauzei, din motivul

aflării în concediu medical, începând cu data de 06 decembrie 2016.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 15 decembrie 2016, s-a respins

cererea de amânare depusă de avocatul Mihail Durnescu și s-a restituit cererea de

apel din motivul neînlăturării neajunsurilor în termenul acordat.

Din materialele cauzei civile rezultă că, la data de 21 septembrie 2015,

reprezentantul SRL „Inep Luck”, avocatul Mihail Durnescu, a declarat apel

împotriva hotărârii Judecătoriei Hîncești din 20.08.2015, fară a indica motivele de

fapt și de drept pe care își întemeiază apelul și fără a achita taxa de stat.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 01 aprilie 2016 nu s-a dat curs

cererii de apel depuse de reprezentantul SRL „Inep Luck”, avocatul Mihail

Durnescu și s-a comunicat apelantului despre necesitatea prezentării apelului

motivat și a dovezii de plată a taxei de stat în sumă de 1500,37 lei, stabilindu-i

termen până la data de 05 mai 2016, ora 10.00.

Ulterior, prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 05 mai 2016, s-a respins

cererea apelantului SRL „Inep Luck” privind scutirea de la plata taxei de stat, nu s-

a dat curs apelului și s-a acordat termen pentru achitarea taxei de stat în sumă de

1500,37 lei până la data de 09 iunie 2016, ora 10.00, însă apelantul nu a înlăturat

neajunsurile indicate nici în termenul acordat prin încheierea instanței și nici până

la ședința din 15.12.2016, ora 12:30.

Cu referire la solicitarea recurentului de repunere în termenul de declarare a

recursului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține următoarele.

Potrivit prevederilor art. 425 al Codului de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

În conformitate cu art. 100 alin. (1) al Codului de procedură civilă actele de

procedură se comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra

semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare

recomandată și cu aviz de primire sau prin alte mijloace care să asigure

transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui, iar conform art. 116

alin. (1) al aceleiași Legi, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul

de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță.

Astfel, raportând normele legale citate supra la circumstanțele cauzei,

Colegiul atestă că încheierea recurată a fost pronunțată public la 15 decembrie

2016, apelantul-recurent fiind absent la ședință, solicitând amânarea acesteia și

comunicarea lui despre decizia luată.

Deși, actul judecătoresc emis i-a fost expediat apelantului-recurent, la

materialele cauzei nu au fost anexate careva probe certe ce ar dovedi faptul

recepționării acestuia, ca urmare încheierea recurată nu a fost comunicată în

corespundere cu prevederile legale, iar argumentele invocate în susținerea cererii

de repunere în termenul de declarare a recursului sunt admisibile.

În asemenea circumstanțe, Colegiul ajunge la concluzia temeiniciei cerinței

recurentului și o va admite cu repunerea ultimului în termenul de declarare a

recursului.

Studiind materialele dosarului în raport cu cele invocate în recurs și

prevederile legale, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SRL „Inep Luck” prin

intermediul avocatului Mihail Durnescu, urmează a fi respins din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 427 lit. a) al Codului de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

În speță, se constată că, prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 01 aprilie

2016, nu s-a dat curs cererii de apel depuse de SRL „Inep Luck” prin intermediul

avocatului Mihail Durnescu, acordându-i-se termen, ulterior prelungit prin

încheierile instanței de apel, până la 15 decembrie 2016, ora 12:30, pentru

prezentarea dovezii de achitare a taxei de stat, iar prin încheierea Curții de Apel

Chișinău din 15 decembrie 2016, cererea de apel a fost restituită din motivul

neîndeplinirii în termen a indicațiilor instanței.

La fel, Colegiul constată cu certitudine că avocatul Mihail Durnescu cunoștea

toate termenele de judecată fixate de către instanța de apel, fapt confirmat atât prin

avizele de recepție a citațiilor expediate (f.d. 138, 139, 152, 153, 187, 188), cât și

prin cererile acestuia de amânare a ședințelor (f.d. 189, 214, 215-216, 218-220,

221-223 ).

Conform art. 10 alin. (1) al Codului de procedură civilă, sancțiunile

procedurale sînt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural

civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de

neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în

caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.

Potrivit art. 16 al Codului de procedură civilă, hotărârile, încheierile,

ordonanțele și deciziile judecătorești definitive, precum și dispozițiile, cererile,

delegațiile, citațiile, alte adresări legale ale instanței judecătorești, sunt obligatorii

pentru toate autoritățile publice, asociațiile obștești, persoanele oficiale,

organizațiile și persoanele fizice și se execută cu strictețe pe întreg teritoriul

Republicii Moldova. Neexecutarea nemotivată a actelor judecătorești, dispozițiilor,

cererilor, delegațiilor, citațiilor, altor adresări legale, precum și lipsa de

considerație față de judecată, atrag răspunderea prevăzută în prezentul cod și în alte

legi.

Conform art. 56 alin. (2) al Codului de procedură civilă, participanții la proces

se bucură de drepturi procesuale egale și au obligații procesuale egale, cu unele

excepții stabilite de lege în dependență de poziția pe care o ocupă în proces.

Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile

lor procedurale.

În lumina prevederilor legale raportate la caz, Colegiul analizând legalitatea

încheierii recurate constată că din momentul depunerii cererii de apel și până la

restituirea acesteia (21.09.2015-15.12.2016), avocatul Mihail Durnescu a avut toate

posibilitățile reale și timp sufucient de a înlătura neajunsurile stabilite de către

instanța de apel.

Totodată, instanța de recurs apreciază toate cererile avocatului Mihail

Durnescu, înaintate în interiorul termenului în care ultimul urma să prezinte

dovada achitării taxei de stat, ca acțiuni ce duc la tergiversarea examinării cauzei,

or după cum s-a constatat prin acte judecătorești irevocabile aceste cereri sunt

neîntemeiate.

În așa fel, Colegiul relevă că, potrivit art. 61 al Codului de procedură civilă,

părțile sunt obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale.

Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz

se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

La fel, Colegiul reține că actul judecătoresc de procedură implică cert

obligația pozitivă a apelantului de a prezenta apelul motivat, iar nerealizarea

acestei sarcini procedurale, precum și caracterul irevocabil al actului procedural

prin care nu s-a dat curs cererii de apel, stabilit prin încheierea Curții Supreme de

Justiție din 06 iulie 2016, instituie prezumția recunoașterii legalității acestui act

procedural și, în consecință, obligația de a se conforma cerințelor instanței de apel,

denotă întrunirea în speță a temeiurilor legale pentru restituirea cererii de apel.

Articolul 6 §1 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, garantează fiecăruia dreptul de a se adresa unui tribunal

pentru ca ultimul să se pronunțe asupra drepturilor și obligațiilor sale civile.

În acest sens, este de menționat că limitarea accesului la o curte sau la un

tribunal nu se conciliază cu art. 6 §1 al Convenției decât în cazul în care acestea

urmăresc un scop legitim și există un raport de proporționalitate între mijloacele

utilizate și scopul vizat.

Potrivit practicii CtEDO (cauza Malahov c. Moldovei, hotărârea din 07 iunie

2007), restricția impusă accesului la o instanță judecătorească nu va fi compatibilă

cu art. 6 din Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, decât dacă aceasta nu urmărește un scop legitim și nu

există o legătură proporțională dintre mijloacele utilizate și scopul legitim urmărit.

Cu toate acestea, „dreptul la un tribunal” nu este absolut și poate fi limitat, în

timp ce, prin însăși natura sa reclamă reglementare din partea statului, care

urmează a alege mijloacele pe care le va folosi în acest scop. Și, întrucât, scopul

stabilirii a unei taxe pecuniare pentru adresarea în instanțele judecătorești sunt

îndreptate în interesul bunei administrări a justiției, acesta poate justifica

impunerea unei restricții financiare a accesului persoanei la un „tribunal”. (cauza

Tolstoy – Miloslavsky c. Regatului Unit, hotărârea din 13 iulie 1995).

Aplicând normele legale invocate mai sus și jurisprudența CEDO la speță,

Colegiul remarcă ca fiind indubitabilă obligația apelantului de a înlătura

neajunsurile stabilite de instanța de apel, această obligație fiind stabilită de Lege și

urmărind scopul unei bune administrări a justiției în R. Moldova.

Mai mult, principiul disponibilității participanților la proces de a se folosi cu

bună-credință de drepturile procedurale, este afectat în pricină în condițiile în care

pe parcursul unei perioade îndelungate menționate mai sus, apelantul cunoscând

despre obligativitatea prezentării dovezii taxei de stat, obligație ce aparține acestuia

potrivit Legii procedurale și în lipsa intervenției instanței de apel, nu a prezentat

înscrisurile respective nici la declararea recursului.

În altă ordine de idei, însă în același context, contestarea cu recurs al

încheierii de restituire a cererii de apel nu degrevează recurentul-apelant, în cazul

în care recursul ar fi admis, să înlăture neajunsurile și să prezinte dovada achitării

taxei de stat, iar neefectuarea acestor acțiuni repetat denotă caracterul de rea-

credință a părții care urmărește scopul tergiversării examinării cauzei.

Luând în considerație cele indicate mai sus, Colegiul ajunge la concluzia că

cererea de recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 15 decembrie

2016 urmează a fi respinsă cu menținerea încheierii recurate, punând capăt

abuzurilor de drepturile procesuale.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a) al Codului de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admite cererea depusă de SRL „Inep Luck” prin intermediul avocatului

Mihail Durnescu, cu privire la repunerea în termen de declarare a recursului.

Se repune SRL „Inep Luck” prin intermediul avocatului Mihail Durnescu, în

termenul de declarare a recursului împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din

15 decembrie 2016.

Se respinge recursul declarat de SRL „Inep Luck” prin intermediul avocatului

Mihail Durnescu.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 15 decembrie 2016, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de SRL „Mobicom-

Construct” către SRL „Inep Luck”, privind încasarea datoriei și a dobânzii de

întârziere.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței Svetlana Filincova,

Judecători Iurie Bejenaru,

Maria Ghervas