2ra-1557/17 — decăderea din drepturi parintești

prima instanță: S.Papuha dosarul nr.2ra-1557/17 (Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău) instanța de apel: L.Bulgac, D.Manole, A.Danilov (Curtea de Apel Chișinău) Î N C H E I E R E 20 septembrie 2017 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Maria Ghervas, Iurie Bejenaru examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către reprezentantul Fedorina Maria în interesele recurentei Detwiller Ana, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Detwiller Ana împotriva lui Yeskov Roman, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Copilului sectorul Rîșcani mun.

Chișinău, privind decăderea din drepturile părintești, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 martie 2017 prin care a fost admis apelul declarat de către Yeskov Roman, fiind casată hotărârea Judecătoriei Rîșcani, municipiul Chișinău din 03 iunie 2013, și emisă o nouă hotărâre de respingere a acțiunii, c o n s t a t ă: La 05 februarie 2013 reclamanta Detwiller Ana s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Yeskov Roman, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Copilului Rîșcani, mun. Chișinău, solicitînd decăderea reclamantului din drepturile părintești în privința copilului xxxx, născut la xxxx. În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, în anul 2003, în Statele Unite ale Americii, a făcut cunoștință cu Yeskov Roman, cu care a locuit în concubinaj, iar la 01 iunie 2004, s-a născut fiul xxxx.

Ulterior, pîrîtul Yeskov Roman i-a părăsit, eschivîndu-se de la obligațiunile părintești, nu s-a interesat și nu s-a ocupat de educarea și instruirea copilului. Locul aflării pîrîtului Yeskov Roman reclamanta nu îl cunoaște. A menționat reclamanta că a fost impusă de situație să revină în Republica Moldova, fiind nevoită să întrețină copilul de una singură, copilul dobîndind cetățenia R.Moldova. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 03 iunie 2013, acțiunea a fost admisă. S-a decăzut din drepturile părintești Yeskov Roman în privința fiului xxxx născut la xxxx. 1 Împotriva hotărîrii instanței de fond, la 08 aprilie 2016, a depus apel Yeskov Roman, solicitînd repunerea în termen, casarea integrală a hotărîrii, cu remiterea cauzei la rejudecare în prima instanță.

În motivarea apelului apelantul a invocate că nu a cunoscut despre existența acestui litigiu, deoarece nu a fost informat de nimeni. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 30 martie 2017 s-a admis apelul declarat de Yeskov Roman. S-a casat hotărârea Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 03 iunie 2013 și s-a emis o nouă hotărâre de respingere a acțiunii. La adoptarea soluției instanța de apel a invocat că prima instanță a examinat cauza cu încălcarea competenței jurisdicționale, or, pricina dată este cu element de extraneitate. Pîrîtul Yeskov Roman este cetățean al SUA (f.d.45), nu dispune de domiciliu sau de careva bunuri în Republica Moldova.

În așa situație, instanța de fond urma să țină cont de prevederile art. 459 CPC al RM, care stabilește că ”Instanțele judecătorești ale Republicii Moldova sînt competente, în condițiile prezentului capitol, să soluționeze litigiile civile dintre o parte a Republicii Moldova și o parte străină sau numai dintre persoane străine. Competența instanțelor judecătorești ale Republicii Moldova în judecarea pricinilor civile cu element de extraneitate se determină conform dispozițiilor cap.IV, dacă prezentul capitol nu prevede altfel. Instanțele judecătorești ale Republicii Moldova sînt competente să soluționeze pricini cu element de extraneitate dacă pîrîtul, organizație străină are sediu sau pîrîtul cetățean străin are domiciliu în Republica Moldova.

Instanța sesizată verifică din oficiu competența sa de a soluționa pricina cu element de extraneitate și, în cazul în care constată că nu este competentă nici ea și nici o altă instanță a Republicii Moldova, respinge cererea”. Iar art.38 alin.1) și art.39 alin.1) CPC stabilește că ”Reclamantul poate intenta acțiunea în oricare din sediile instanței în a cărei rază teritorială se află domiciliul pîrîtului”. Acțiunea împotriva pîrîtului al cărui domiciliu nu este cunoscut sau care nu are domiciliu în Republica Moldova poate fi intentată în oricare dintre sediile instanței de la locul de aflare a bunurilor acestuia sau în oricare dintre sediile instanței de la ultimul lui domiciliu din Republica Moldova”.

În așa circumstanțe instanța de apel a considerat că acțiunea urmează a fi respinsă, deoarece examinarea acesteia nu ține de competența instanțelor judecătorești din Republica Moldova. La 24 iunie 2017 reprezentantul Fedorina Maria în interesele recurentei Detwiller Ana a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. În motivarea recursului s-a indicat că, instanța de apel a ignorat prevederile art.159 Cod civil, și cauza în instanța de apel a fost examinată în lipsa sa, încălcîndu-i- se astfel dreptul la apărare. Consideră că au fost încălcate normelor de drept material, instanța de judecată a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată.

În conformitate cu art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se 2 declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate. Din actele pricinii rezultă că decizia Curții de Apel Chișinău este emisă la 30 martie 2017. Curtea de Apel Chișinău la 07 aprilie 2017 (f.d.143) a expediat recurentei copia deciziei motivate a instanței de apel, însă la materialele dosarului nu se regăsește dovada recepționării acesteia, astfel recursul depus la 24 iunie 2017 este depus în termenul prevăzut de lege. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de reprezentantul Fedorina Maria în interesele recurentei Detwiller Ana nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Cu referire la argumentul recurentei precum că pricina civilă a fost examinată în lipsa sa, instanța de recurs menționează că este neântemeiat și urmează a fi respins.

Potrivit materialelor cauzei, Detwiller Ana a fost citată pe adresa indicată în cererea de chemare în judecată (f.d.123-125, 130), cît și prin citare publică (f.d.131), nu s-a prezentat în ședințele de judecată, nu a comunicat motivele absenței, motiv din care instanța de apel a dispus examinarea cauzei în lipsa acesteia, bazîndu-se pe prevederile art.379 alin. (1) CPC al RM. Mai mult, în conformitate cu art. 61 CPC, părțile sunt obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța de judecată pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, 3 verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Prin urmare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către reprezentantul Fedorina Maria în interesele recurentei Detwiller Ana ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de către reprezentantul Fedorina Maria în interesele recurentei Detwiller Ana se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Maria Ghervas Iurie Bejenaru 4