2ra-1661/17 — cu privire la apărarea dreptului de proprietate, înlăturarea obstacolelor și încasarea prejudiciului moral

prima instanță: L. Gafton dosarul nr. 2ra-1661/17

instanța de apel: M. Ciugureanu, L. Popova, A. Minciuna

ÎNCHEIERE

13 septembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Ion Druță

Iuliana Oprea

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Tatiana

Darie și Ion Darie, reprezentați de avocatul Ion Istrati

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Tatianei Darie și Ion Darie

împotriva lui Ghenadie Cazacu, Ruslan Gladchi, Elenei Caraban și Primăriei

comunei Băcioi municipiul Chișinău, privind apărarea dreptului de proprietate,

înlăturarea obstacolelor și încasarea prejudiciului moral

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2017, prin care a

fost respins apelul declarat de Tatiana Darie și Ion Darie și menținută hotărârea

Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 28 decembrie 2015, prin care acțiunea a

fost respinsă

constată:

La 3 octombrie 2012, Tatiana Darie și Ion Darie au depus cerere de chemare

în judecată împotriva lui Ghenadie Cazacu, Ruslan Gladchi, Elenei Caraban și

Primăriei com. Băcioi mun. Chișinău, intervenienți accesorii Consiliul com. Băcioi

mun. Chișinău și Organul Cadastral Teritorial Chișinău privind apărarea dreptului

de proprietate, înlăturarea obstacolelor și încasarea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că la momentul încheierii

contractului de vânzare-cumpărare a terenului situat în com. Băcioi str. Sf. Treime,

6/2, pârâții Ruslan Gladchi și Elena Caraban au păstrat secretul obstacolului existent

în dispunerea acestui teren și nu le-a adus la cunoștință faptul că terenul în cauză

este ocupat parțial de către pârâtul Cazacu Ghenadie, al cărui lot este vecin cu lotul

procurat de ei.

Menționează reclamanții că la momentul procurării lotului de pământ s-au

adresat la Primăria com. Băcioi pentru obținerea informației despre acest teren și

anume dacă nu sunt careva interdicții ori obstacole și dacă este liber pentru a fi

vândut, la care Primăria Băcioi le-a eliberat certificat prin care a confirmat faptul că

pârâții Ruslan Gladchi și Elena Caraban au în proprietate un teren cu destinație

1

pentru construcție amplasat pe adresa mun. Chișinău, com. Băcioi, str. Sf. Treime,

6/2, cu suprafața totală de 0,0699 ha, nr. cadastral 5511214522.

Susțin că potrivit prevederilor contractuale au transmis pârâților Ruslan

Gladchi și Elena Caraban suma de 12000 euro, ce constituie prețul lotului negociat

între părți, iar la perfectarea contractului de vânzare-cumpărare la notar au indicat

suma de 17874 lei, având scopul de a diminua plata impozitelor aferente tranzacției.

Ulterior, au plecat la muncă în Moscova, iar revenind au realizat că sunt în

imposibilitate de a dispune de lotul de pământ pe care l-au procurat, deoarece

pârâtul Ghenadie Cazacu a instalat un gard, îngrădind terenul care le aparține cu

drept de proprietate și mai mult, construindu-și pe terenul lor o casă de locuit.

Consideră că prin acțiunile sale, pârâtul Ghenadie Cazacu creează

impedimente în construcția casei, fiindu-le cauzat prejudicii materiale, deoarece au

fost nevoiți să restituie materialele de construcție procurate pentru construcția casei

care a devenit imposibilă din culpa pârâților.

Menționează că toți pârâții, în mod solidar, sunt responsabili de prejudiciile

cauzate lor, deoarece au acționat în înțelegere și intenționat au ascuns faptul că

există obstacolul dat la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare a

lotului de pământ.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 376 Cod civil, art. 166, 167

CPC.

Solicită obligarea pârâtului Ghenadie Cazacu să nu creeze obstacole în

exercitarea dreptului de proprietate asupra imobilului; obligarea pârâtului Ghenadie

Cazacu să demoleze construcția executată pe terenul de pământ ce le aparține cu

drept de proprietate; încasarea în mod solidar din contul pârâților a prejudiciului

moral în sumă de 10 000 lei; obligarea Primăriei com. Băcioi mun. Chișinău să

determine hotarul de vecinătate între ei și pârâtul Cazacu Ghenadie.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 28 decembrie 2015,

cererea de chemare în judecată a fost respinsă.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Tatiana Darie și Ion Darie au

contestat-o cu apel.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2017, a fost respins

apelul declarat de Tatiana Darie și Ion Darie și menținută hotărârea Judecătoriei

Botanica mun. Chișinău din 28 decembrie 2015.

La 12 iunie 2017, Tatiana Darie și Ion Darie prin intermediul

reprezentantului, avocatul Ion Istrati au declarat recurs împotriva deciziei Curții de

Apel Chișinău din 22 februarie 2017, prin care au solicitat admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel și remiterea pricinii la rejudecare în instanța de

apel.

În susținerea recursului au invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, considerându-le ca ilegale și neîntemeiate.

Consideră că decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe au fost

emise cu încălcarea normelor de drept material și procedural, iar concluziile expuse

în hotărâri contravin circumstanțelor cauzei și probele administrate.

Susțin recurenții că le-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil prevăzut de

art. art. 22 și 26 Cod de procedură civilă, cât și art. 6 CEDO.

2

În acest sens, afirmă că reprezentantul lor nu a fost citat în modul

corespunzător în ședința de judecată a instanței de apel, participând întâmplător,

fiind implicat în completul dat cu o altă pricină civilă.

În virtutea acestui fapt, menționează că avocatul a cerut termen pentru

pregătirea de ședință, inclusiv prezentarea de probe suplimentare, dobândite după

pronunțarea hotărârii instanței de fond, însă instanța de apel neîntemeiat a respins

această cerere.

De asemenea, relevă că instanța de apel nu deține nici dovada de citare a lor,

fiind încălcate astfel normele de drept procedural.

Suplimentar, invocă despre existența unui alt litigiu care are tangență cu

prezenta cauză și care vizează anularea deciziei Consiliului comunal Băcioi nr. 3/32

din 25 aprilie 2015.

Astfel, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 5 aprilie 2016, devenită

definitivă și irevocabilă, s-au dezbătut, în special, circumstanțe privind legalitatea

atribuirii terenului.

La 28 august 2017, Ruslan Gladchii și Elena Caraban au depus referință, prin

care au solicitat declararea recursului ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 07 aprilie 2017, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire a

Curții de Apel Chișinău (f. d. 65), iar careva date despre recepționarea acesteia de

către recurenți la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au

declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2017,

în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Tatiana Darie și Ion Darie prin

3

intermediul reprezentantului, avocatul Ion Istrati, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

De altfel, nici alegațiile recurenților precum că instanța de apel neîntemeiat a

respins cererea avocatului privind amânarea ședinței de judecată nu se încadrează în

prevederile art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Și asta deoarece, după cum rezultă din materialele dosarului, anterior la

14 decembrie 2016 și 18 ianuarie 2017, apelanții au solicitat amânarea examinării

pricinii din cauza stării de sănătate a avocatului.

Deși în confirmarea acestor susțineri nu au fost prezentate acte confirmative

referitor la boala reprezentantului Ion Istrati, instanța de apel, în ambele cazuri, a

admis cererea apelanților Tatiana Darie și Ion Darie, examinarea cauzei fiind

amânată.

În ședința din 22 februarie 2017, reprezentantul Tatianei Darie și Ion Darie,

avocatul Ion Istrate, fără a prezenta confirmarea aflării lui, anterior, în concediu

medical, din nou a solicitând amânarea examinării cauzei, indicând deja că s-a aflat

în deplasare și respectiv, nu a cunoscut despre ședința de judecată.

În astfel de circumstanțe se atestă caracterul abuziv al acțiunilor recurenților,

or, conform art. 56 alin. (3) CPC, participanții la proces sunt obligați să se

folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale.

Drept urmare, se constată a fi abuziv și argumentul recurenților privind

necitarea lor pentru ședința de judecată a instanței de apel din 22 februarie 2017,

acesta fiind în contradicție cu dispozițiile art. 102 alin. (41) CPC, conform cărora

participanții la proces înștiințați în mod legal o dată nu pot invoca necitarea lor

pentru efectuarea actelor de procedură la o dată ulterioară.

Din actele cauzei rezultă cu certitudine că Tatiana Darie și Ion Darie au fost

citați în mod legal pentru ședințele de judecată anterioare a instanței de apel,

14 decembrie 2016 și 18 ianuarie 2017 (f. d.13, 21 vol. 3), la cererea lor, după cum a

fost deja menționat, aceste ședințe fiind amânate (f. d. 16, 38 vol. 3).

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de Tatiana Darie și Ion Darie, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

4

considera recursul declarat de Tatiana Darie și Ion Darie prin intermediul

reprezentantului, avocatul Ion Istrati, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Tatiana Darie și Ion Darie, reprezentați de avocatul Ion

Istrati se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Ion Druță

Iuliana Oprea

5