Decizia nr. 70/2024 — ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept · Dosar nr. 2020/1/2024

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este legal constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările ulterioare (Regulamentul). 2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Corina-Alina Corbu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La şedinţa de judecată participă doamna magistrat-asistent Elena-Mădălina Ivănescu, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 36 din Regulament.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 20.154/3/2024, la care au fost conexate dosarele nr. 2.034/1/2024, nr. 2.104/1/2024, nr. 2.141/1/2024, nr. 2.145/1/2024, nr. 2.146/1/2024, nr. 2.281/1/2024, nr. 2.282/1/2024, nr. 2.283/1/2024 şi nr. 2.367/1/2024, având ca obiect sesizările formulate de Tribunalul Vâlcea – Secţia a II-a civilă în Dosarul nr. 1.325/90/2024, de Curtea de Apel Târgu Mureş – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 2.618/102/2024, de Tribunalul Alba – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă în dosarele nr. 1.766/107/2024 şi nr. 1.778/107/2024, de Tribunalul Mureş – Secţia contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 2.952/102/2024, de Tribunalul Alba – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă în dosarele nr. 1.771/107/2024, nr. 1.772/107/2024, nr. 1.777/107/2024 şi nr. 1.768/107/2024.

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând următoarele: (i) la dosar au fost depuse raportul şi suplimentul la raport vizând dosarele conexate ulterior întocmirii raportului, întocmite de judecătorii-raportori, ce au fost comunicate părţilor, conform dispoziţiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă; (ii) părţile nu au depus puncte de vedere asupra chestiunii de drept.

De asemenea, referă asupra faptului că au fost transmise de către instanţele naţionale opinii teoretice exprimate de judecători în materia ce face obiectul sesizării.

Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul şi obiectul sesizării

Prin Încheierea din 18 septembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 20.154/3/2024, Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a dispus, în temeiul dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile prin care să se dea o rezolvare de principiu cu privire la următoarea chestiune de drept: ” Dacă, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/14.12.2023, personalul din familia ocupaţională «Justiţie», ale cărui drepturi salariale au fost recalculate, prin acte administrative ale ordonatorilor principali de credite, prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 605,225, fără a se ţine cont de plafonarea prevăzută de art. 38 alin. (6) din Legea nr. 153/2017, beneficiază de majorarea cu 5% a indemnizaţiei de încadrare brute lunare, începând cu data de 1.01.2024″.

Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept cu nr. 2.020/1/2024.

Prin Încheierea din 19 septembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 1.325/90/2024, Tribunalul Vâlcea – Secţia a II-a civilă a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: ” Dacă, prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în raport de prevederile art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, coroborate cu prevederile art. III pct. 3, art. V alin. (1) şi art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, majorarea de 5% de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice începând cu data de 1.01.2024, faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023, se aplică şi personalului ce deţine calitatea de funcţionar public în cadrul centrelor judeţene APIA sau doar funcţionarilor publici din cadrul APIA – aparat central”.

Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu nr. 2.034/1/2024, dosarul fiind conexat la Dosarul nr. 2.020/1/2024.

Prin Încheierea din 18 septembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 2.618/102/2024, Curtea de Apel Târgu Mureş – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: ” Dacă, începând cu data de 1 ianuarie 2024, stabilirea salariului de bază pentru funcţionarii publici din cadrul structurilor teritoriale subordonate Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură se realizează doar în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 pentru unele măsuri referitoare la salarizarea personalului din învăţământ şi alte sectoare de activitate bugetară sau sunt aplicabile şi dispoziţiile art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene”.

Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu nr. 2.104/1/2024, dosar conexat la Dosarul nr. 2.020/1/2024.

Prin încheierile din 30 septembrie 2024, pronunţate în dosarele nr. 1.766/107/2024 şi nr. 1.778/107/2024, Tribunalul Alba – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: ” Modalitatea de aplicare a majorării salariale de 5% prevăzute de art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 în situaţia salariaţilor aflaţi în structurile subordonate Inspecţiei Muncii care au beneficiat de majorarea salariilor potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, începând cu data de 1.01.2024, ca urmare a modificării prin art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 a anexei nr. VIII cap. I lit. A pct. I – asterixul *) din Legea nr. 153/2017, prin raportare şi la principiile consacrate de art. 6 lit. b) şi c) din Legea nr. 153/2017″.

Sesizările au fost înregistrate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu nr. 2.141/1/2024 şi nr. 2.145/1/2024, dosarele fiind conexate la Dosarul nr. 2.020/1/2024.

Prin Încheierea din 17 septembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 2.952/102/2024, Tribunalul Mureş – Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: ” Dacă introducerea prin art. III pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, a funcţionarilor din cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi structurilor subordonate, cum este situaţia reclamanţilor, în anexa nr. VIII, la capitolul I litera A punctul I a Legii nr. 153/2017 poate fi apreciată ca având efectul unei majorări salariale cu consecinţa excluderii acestora de la aplicarea prevederilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, astfel cum prevăd dispoziţiile art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024″.

Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu nr. 2.146/1/2024, dosar conexat la Dosarul nr. 2.020/1/2024.

Prin încheierile din 19 septembrie 2024, pronunţate în dosarele nr. 1.771/107/2024, nr. 1.772/107/2024 şi nr. 1.777/107/2024, şi prin Încheierea din 20 septembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 1.768/107/2024, Tribunalul Alba – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: ” Modalitatea de interpretare şi aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 cu referire la art. 6 lit. b) şi c) din Legea nr. 153/2017 în materia salarizării funcţionarilor publici din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă, în sensul dacă stabilirea salariului acestei categorii de personal prin aplicarea art. III pct. 3, art. V şi art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 se va face prin raportare la salariul, majorat cu 5% prin aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, de care beneficiază la 1 ianuarie 2024 funcţionarul public cu acelaşi grad profesional, din aceeaşi clasă de salarizare şi cu aceeaşi gradaţie din cadrul Inspecţiei Muncii sau prin raportare la salariul de la nivelul lunii decembrie 2023 de care beneficia personalul din cadrul Inspecţiei Muncii, respectiv fără aplicarea majorării de 5% acordată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023″.

Sesizările au fost înregistrate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu nr. 2.281/1/2024, nr. 2.282/1/2024, nr. 2.283/1/2024 şi nr. 2.367/1/2024, dosarele fiind conexate la Dosarul nr. 2.020/1/2024. II. Prevederile normative supuse interpretării

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, cu modificările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023) ” Art. I. – (1) Prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2024, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice potrivit prevederilor legale în vigoare se majorează cu 5% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023. (. . .) (7) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pentru personalul care a beneficiat de majorarea salariilor de bază prin aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2023 privind consolidarea capacităţii instituţionale a Ministerului Finanţelor, exercitarea controlului financiar de specialitate al statului, pentru unele reglementări specifice, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv aplicarea Legii nr. 371/2023 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact în domeniul sănătăţii, precum şi pentru personalul din sistemul de justiţie pentru care în cursul anului 2023, prin acte administrative ale ordonatorilor de credite, au fost stabilite majorări ale salariilor de bază/indemnizaţiilor de încadrare, în anul 2024, începând cu data de 1 ianuarie, nivelul salariilor de bază/indemnizaţiilor de încadrare se menţine la nivelul stabilit pentru luna decembrie 2023″ (introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 127/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri bugetare [Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 127/2023]).

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 pentru unele măsuri referitoare la salarizarea personalului din învăţământ şi alte sectoare de activitate bugetară (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023) ” Art. I. – Prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2024, salariile de bază ale personalului din învăţământ se stabilesc conform anexei la prezenta ordonanţă de urgenţă. Art. II. – (1) Începând cu salariile aferente lunii ianuarie 2024, prin derogare de la dispoziţiile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, salariile de bază pentru personalul didactic auxiliar din cadrul bibliotecilor centrale universitare, personalul Bibliotecii Naţionale a României şi Bibliotecii Academiei Române, precum şi pentru celelalte categorii de funcţii prevăzute în anexele la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, şi care au calitatea de personal didactic auxiliar, conform Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările ulterioare, şi Legii învăţământului superior nr. 199/2023, cu modificările şi completările ulterioare, şi care îşi desfăşoară activitatea în sistemul naţional de învăţământ şi care nu se regăsesc în anexa prevăzută la art. I se majorează cu 8% faţă de nivelul salariilor de bază aflate în plată în luna decembrie 2023, respectiv se majorează cu 12% începând cu salariile aferente lunii iunie 2024 faţă de nivelul salariilor de bază aflate în plată în luna decembrie 2023. (2) Începând cu salariile aferente lunii ianuarie 2024, prin derogare de la dispoziţiile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, salariile de bază pentru personalul administrativ/nedidactic din sistemul naţional de învăţământ se majorează, începând cu data de 1 ianuarie 2024, cu 250 de lei faţă de nivelul salariilor de bază la gradaţia 0 de vechime în muncă din luna decembrie 2023, respectiv se majorează cu 450 de lei începând cu salariile aferente lunii iunie 2024 faţă de nivelul salariilor de bază la gradaţia 0 de vechime în muncă din luna decembrie 2023. (3) Începând cu salariile aferente lunii ianuarie 2024, prin derogare de la dispoziţiile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, salariile de bază ale personalului din instituţiile şi unităţile care funcţionează în subordinea sau în coordonarea Ministerului Educaţiei, altul decât cel prevăzut la alin. (1) şi (2), se majorează cu 8% faţă de nivelul salariilor de bază din luna decembrie 2023, respectiv se majorează cu 12% începând cu salariile aferente lunii iunie 2024 faţă de nivelul salariilor de bază din luna decembrie 2023. Art. III. – Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: ” (. . .) 3. La anexa nr. VIII, la capitolul I litera A punctul I, asteriscul „*)” se modifică şi va avea următorul cuprins: ” *) Funcţii publice de stat, stabilite şi avizate potrivit legii în cadrul aparatului Administraţiei Prezidenţiale, al Parlamentului, al Guvernului, al ministerelor, al Academiei Române, al Avocatului Poporului, al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al Consiliului Concurenţei, al Curţii de Conturi, al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, al Consiliului Naţional al Audiovizualului, al Consiliului Legislativ, al Casei Naţionale de Pensii Publice şi structurilor subordonate, al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi structurilor subordonate, al Inspecţiei Muncii şi structurilor subordonate, al Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială şi structurilor subordonate, al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi structurilor subordonate, al Institutului Naţional de Statistică şi structurilor subordonate, al Ministerului Sănătăţii şi direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, al Ministerului Culturii şi direcţiilor pentru cultură judeţene şi a municipiului Bucureşti, al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi structurilor subordonate, al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi structurilor subordonate, al Autorităţii pentru Reformă Feroviară, al Agenţiei Naţionale pentru Administrare Fiscală şi unităţilor subordonate, al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, al organismelor intermediare pentru programe operaţionale, precum şi pentru funcţiile publice corespunzătoare înalţilor funcţionari publici din cadrul instituţiei prefectului.” (. . .).» Art. V. – (1) Diferenţele salariale pentru funcţiile din cadrul structurilor subordonate ale Casei Naţionale de Pensii Publice, Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Inspecţiei Muncii, Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Institutului Naţional de Statistică, precum şi din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, direcţiilor pentru cultură judeţene şi a municipiului Bucureşti şi instituţiilor prefectului, rezultate din prevederile art. III pct. 3 şi 4 şi ale art. IV, se aplică în două tranşe egale, începând cu 1 ianuarie 2024 şi 1 iunie 2024, la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023, fără a depăşi salariile aflate în plată la structurile supraordonate. (. . .). Art. VI. – Personalul bugetar care beneficiază de majorările prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă nu intră sub incidenţa prevederilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, cu excepţia situaţiei în care din aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă rezultă o majorare a salariilor de bază mai mică decât procentul prevăzut la art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, situaţie în care se aplică procentul de 5% la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023.”

Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017) ” Art. 6. – Principii Sistemul de salarizare reglementat prin prezenta lege are la bază următoarele principii: (. . .) b) principiul nediscriminării, în sensul eliminării oricăror forme de discriminare şi instituirii unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeaşi activitate şi are aceeaşi vechime în muncă şi în funcţie; c) principiul egalităţii, prin asigurarea de salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală; (. . .)”. ” Art. 12. – Modul de stabilire a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, a indemnizaţiilor de încadrare şi a indemnizaţiilor lunare (. . .) (2) Începând cu anul 2023, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie şi indemnizaţiile de încadrare se stabilesc prin înmulţirea coeficienţilor prevăzuţi în anexele nr. I-VIII cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare.”

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare (Codul administrativ) ” Articolul 383 Categorii de funcţii publice (1) Funcţiile publice se clasifică după cum urmează: a) funcţii publice generale şi funcţii publice specifice; b) funcţii publice din clasa I, funcţii publice din clasa a II-a, funcţii publice din clasa a III-a; c) funcţii publice de stat, funcţii publice teritoriale şi funcţii publice locale. (2) Funcţiile publice generale reprezintă ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor cu caracter general şi comun tuturor autorităţilor şi instituţiilor publice, în vederea realizării competenţelor lor generale. (3) Funcţiile publice specifice reprezintă ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor cu caracter specific unor autorităţi şi instituţii publice, în vederea realizării competenţelor lor specifice, sau care necesită competenţe şi responsabilităţi specifice.” ” Articolul 385 Funcţiile publice de stat, teritoriale şi locale (1) Funcţiile publice de stat sunt funcţiile publice stabilite, potrivit legii, în cadrul ministerelor, organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale, structurilor de specialitate ale Administraţiei Prezidenţiale, structurilor de specialitate ale Parlamentului României, autorităţilor publice autonome prevăzute în Constituţia României şi altor autorităţi administrative autonome, precum şi în cadrul structurilor autorităţii judecătoreşti. (2) Funcţiile publice teritoriale sunt funcţiile publice stabilite, potrivit legii, în cadrul instituţiei prefectului, serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale, precum şi instituţiilor publice din teritoriu, aflate în subordinea/coordonarea/sub autoritatea Guvernului, a ministerelor şi a celorlalte organe ale administraţiei publice centrale. (3) Funcţiile publice locale sunt funcţiile publice stabilite, potrivit legii, în cadrul aparatului propriu al autorităţilor administraţiei publice locale şi al instituţiilor publice subordonate acestora.” III. Expunerea succintă a proceselor în cadrul cărora s-au invocat chestiunile de drept Dosarul nr. 20.154/3/2024

Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale cu nr. 20.154/3/2024, reclamanţii AAA ş.a. au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Curtea de Apel P. şi Tribunalul B. pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti prin care să se dispună: (i) majorarea cu 5% a cuantumului brut al salariilor de bază/indemnizaţiilor de încadrare brute lunare faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023, începând cu data de 01.01.2024 şi în continuare, pentru viitor, astfel cum este prevăzut de art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023; (ii) obligarea pârâţilor la plata diferenţei rezultate ca urmare a majorării cu 5% a cuantumului salariilor de bază/indemnizaţiilor de încadrare brute lunare faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023 şi salariile efectiv plătite, începând cu data de 01.01.2024 şi în continuare; (iii) actualizarea sumelor astfel datorate cu rata inflaţiei şi corectarea lor cu rata dobânzii legale penalizatoare, de la data scadenţei la data plăţii efective.

În motivare, reclamanţii au arătat, în esenţă, că au calitatea de personal auxiliar şi conex în cadrul Tribunalului B., iar prin actele (deciziile) administrative de salarizare emise în anul 2023 de către toţi angajatorii din sistemul de justiţie drepturile salariale pentru întreg personalul au fost calculate prin raportare la o VRS de 605,225 lei, fără a fi afectate de plafonarea prevăzută de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017.

Însă, aceste drepturi salariale sunt cele aferente lunii decembrie 2017, în fapt nefiind acordată nicio majorare salarială. Reclamanţii susţin că drepturile lor salariale au rămas la acelaşi nivel şi ulterior emiterii deciziilor administrative de salarizare, nerealizându-se, aşadar, nicio majorare salarială. În realitate, au fost puse în executare nişte hotărâri judecătoreşti prin care au fost recunoscute şi recalculate corect drepturile salariale anterior calculate eronat.

Apreciază că nu le sunt aplicabile dispoziţiile art. I alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, astfel cum acestea au fost introduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 127/2023, precizând, totodată, că, la momentul promovării acţiunii, nu beneficiază de majorarea cu 5% a indemnizaţiei de încadrare brute lunare, spre deosebire de alţi angajaţi plătiţi din fonduri publice.

În susţinerea argumentelor de mai sus au fost invocate şi dispoziţiile art. 6 lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017, care consacră principiul nediscriminării, precum şi Hotărârea din 16 iunie 2020, pronunţată în Cauza C-634/19 P de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

Pârâţii nu au formulat întâmpinare.

Tribunalul judecă într-o cauză dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024. Dosarul nr. 1.325/90/2024

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea – Secţia a II-a civilă cu nr. 1.325/90/2024, reclamanţii BBB ş.a. au solicitat: anularea deciziilor emise la data de 12.02.2024, prin care se „modifică” prevederile art. 1 din deciziile emise la data de 31.01.2024, fiind stabilite drepturile salariate prin eliminarea prevederilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 (majorare salarială 5%); menţinerea deciziilor emise la data de 31.01.2024 ca fiind temeinice şi legale; obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale reprezentând diferenţa între cele două decizii de salarizare, respectiv drepturile salariale de care ar fi trebuit să beneficieze potrivit deciziilor de salarizare iniţiale, din data de 31.01.2024, şi drepturile salariale acordate ca urmare a emiterii deciziilor din data de 12.02.2024, începând cu data de 1.01.2024 şi până la data plăţii efective; obligarea pârâtei să procedeze la actualizarea cu indicele de inflaţie şi cu dobânda legală a sumei sus-menţionate, începând cu data plăţii salariului aferent lunii ianuarie 2024 şi până la data plăţii efective.

Prin întâmpinarea depusă, pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură – Centrul Judeţean Vâlcea (A.P.I.A. – C.J. Vâlcea) a solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată.

Tribunalul judecă într-o cauză dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024. Dosarul nr. 2.618/102/2024

Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Mureş – Secţia contencios administrativ şi fiscal cu nr. 2.618/102/2024, modificată la 26.04.2024, reclamantul Sindicatul Naţional A.P.I.A. (S.N. A.P.I.A.), în numele şi pentru membrii de sindicat CCC ş.a., în contradictoriu cu pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură – Centrul Judeţean Mureş (A.P.I.A. – C.J. Mureş), a solicitat: (i) anularea deciziilor individuale emise pentru fiecare reclamant în parte, la data de 12.02.2024, prin care se stabilesc, în mod eronat, drepturile salariate ale reclamanţilor, începând cu 1.01.2024, fără aplicarea procentului de 5% prevăzut de art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023; (ii) obligarea pârâtei la emiterea unor noi decizii care să cuprindă şi majorarea în procent de 5% la salariul de bază de care a beneficiat structura supraordonată şi de care ar fi trebuit să beneficieze şi reclamanţii în două tranşe egale potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023; (iii) obligarea pârâtei la plata despăgubirilor băneşti stabilite ca diferenţă între cele două decizii, reprezentând drepturi salariale de care reclamanţii ar fi trebuit să beneficieze începând cu data de 1.01.2024 şi până la plata efectivă; (iv) obligarea pârâtei să procedeze la actualizarea cu indicele de inflaţie şi cu dobânda legală a sumelor menţionate la pct. (ii), începând cu data plăţii salariului aferent lunii ianuarie 2024 şi până la data plăţii efective.

Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii, ca neîntemeiată.

Prin Sentinţa nr. 349/2024 din 28 mai 2024, Tribunalul Mureş – Secţia contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de chemare în judecată formulată de S.N. A.P.I.A.

În considerentele sentinţei sus-menţionate, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, argumentele prezentate în continuare.

Deşi în cazul egalizării salariilor structurilor subordonate la nivelul structurii centrale nu se face referire, în mod expres, la „majorare” (ca în cazul personalului didactic, personalului administrativ/nedidactic din sistemul naţional de învăţământ ori personalului din instituţiile şi unităţile care funcţionează în subordinea sau în coordonarea Ministerului Educaţiei), ci doar la „diferenţele salariale”, este evident că şi în cazul diferenţelor salariale suntem tot în prezenţa unei majorări (respectiv creştere a salariului), astfel încât va opera excluderea prevăzută de art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023.

Dacă s-ar interpreta total contrar înţelesului termenului de majorare ca fiind o creştere a salariului, respectiv în sensul că „diferenţele salariale (în plus)” nu ar reprezenta majorări salariale şi nu ar opera excluderea prevăzută de art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, aplicându-se, în speţă, şi majorarea de 5% prevăzută de art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, tot nu s-ar ajunge la o egalizare a salariilor de bază la nivel central şi local, întrucât: – începând cu 1.01.2024 s-ar aplica: • pentru structura centrală: majorarea de 5% aplicată la nivelul salariului aferent structurii centrale din decembrie 2023; • pentru structurile teritoriale: – majorarea de 5% aplicată la nivelul salariului aferent structurii teritoriale din decembrie 2023; – 50% din diferenţa între structura centrală şi cele teritoriale la nivelul lunii decembrie 2023; – începând cu 1.06.2024, structurile teritoriale ar beneficia în total de: – majorarea de 5% aplicată la nivelul salariului aferent structurii teritoriale din decembrie 2023; – 100% din diferenţa între structura centrală şi cele teritoriale la nivelul lunii decembrie 2023.

Prin urmare, chiar dacă s-ar accepta aplicarea în speţă şi a art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, nici în data de 1.06.2024 nu ar exista o egalizare între salariile de bază la nivel central şi teritorial, întrucât: – salariul de bază la nivel central ar fi compus din salariul aferent structurii centrale din decembrie 2023 + 5% din salariul aferent structurii centrale din decembrie 2023; – salariul de bază la nivel teritorial ar fi compus din salariul aferent structurii centrale din decembrie 2023 + 5% din salariul aferent structurii teritoriale din decembrie 2023 (evident mai mic decât cel aferent structurii centrale).

Modul de reglementare a drepturilor salariale prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 conduce la concluzia că, ulterior acordării majorării de 5% prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, pentru majoritatea personalului plătit potrivit Legii-cadru nr. 153/2017, legiuitorul a înţeles să îşi schimbe politica de salarizare prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 şi să acorde alte creşteri salariale prin aducerea la acelaşi nivel a salariilor de bază din structurile centrale şi teritoriale, excluzând însă personalul la care se referă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 de la beneficiile stabilite prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023.

Totodată, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 nu s-a urmărit egalizarea reală a salariilor de bază la nivel central şi local, întrucât, cunoscându-se intrarea în vigoare a majorării de 5% de la 1.01.2024, dacă ar fi dorit o egalizare reală, legiuitorul ar fi stabilit că egalizarea ce va produce efecte din 1.01.2024 se va raporta la salariul de bază aferent lunii ianuarie 2024, lucru care nu s-a întâmplat.

Aşadar, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 a avut ca scop real doar diminuarea diferenţelor dintre salariile de bază din structurile centrale şi teritoriale, iar nu egalizarea acestora, personalul ce face parte din structurile teritoriale ale A.P.I.A. fiind exclus de la majorarea de 5% prevăzută de art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023.

Nu se poate susţine existenţa unei discriminări în cazul în care emitentul actului administrativ a acţionat în limitele Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, având acelaşi mod de acţiune în cazul tuturor destinatarilor acestuia, toţi destinatarii făcând parte din structura teritorială a A.P.I.A.

Deşi legiuitorul a urmărit creşterea salariilor de bază aferente funcţiilor publice teritoriale, nu a urmărit excluderea oricăror diferenţieri între funcţiile publice de stat şi cele teritoriale din cadrul A.P.I.A. şi al structurilor subordonate, creşterea de 5% aplicabilă, în cazul de faţă, doar funcţiilor din cadrul structurii centrale a A.P.I.A. asigurând respectarea principiului ierarhizării sistemului de salarizare atât pe verticală, cât şi pe orizontală, în cadrul aceluiaşi domeniu, în funcţie de complexitatea şi importanţa activităţii desfăşurate (potrivit aprecierii legiuitorului), conform art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017.

În susţinerea motivelor prezentate în cele de mai sus a fost invocată şi Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 80 din 11 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 30 ianuarie 2024.

Împotriva sentinţei indicate la paragraful 36 de mai sus a formulat recurs S.N. A.P.I.A., acesta fiind înregistrat pe rolul Curţii de Apel Târgu Mureş – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Instanţa de trimitere judecă într-o cauză dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024. Dosarul nr. 1.766/107/2024

Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Alba – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă cu nr. 1.766/107/2024 reclamantul DDD, în contradictoriu cu Inspectoratul Teritorial de Muncă Alba (I.T.M. Alba), a solicitat instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună: (i) anularea Deciziei nr. aa din 31.01.2024 şi a Răspunsului la contestaţie nr. bbbb/18.03.2024, emise de I.T.M. Alba, prin care s-a stabilit salariul de bază al reclamantului începând cu data de 1.01.2024, ca urmare a aplicării dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului României nr. 128/2023, ca nelegale; (ii) obligarea pârâtului să emită o nouă decizie de stabilire a salariului de bază, începând cu data de 1.01.2024, cu respectarea dispoziţiilor art. III pct. 3 şi art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, precum şi a principiilor consacrate la art. 6 lit. b) şi c) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin care salariul de bază să fie stabilit prin raportare la salariul de care beneficiază funcţionarul public cu aceeaşi clasă, acelaşi grad profesional şi aceeaşi gradaţie din cadrul Inspecţiei Muncii, începând cu data de 01.01.2024; (iii) obligarea pârâtului la plata diferenţelor salariale, conform art. V alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023; (iv) obligarea pârâtului să întreprindă demersurile necesare la nivelul Inspecţiei Muncii Bucureşti în vederea bugetării sumelor necesare punerii în plată a acestei decizii de stabilire a salariului de bază şi a diferenţelor salariale; (v) obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, reclamantul a arătat că, prin Decizia nr. aa/31.01.2024 emisă de I.T.M. Alba, i s-a stabilit salariul de bază începând cu data de 1.01.2024, ca urmare a punerii în aplicare a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, drepturile salariale fiind calculate prin raportare la dispoziţiile art. III pct. 3, art. V alin. (1) şi art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, coroborate cu anexa nr. VIII cap. I lit. A pct. I lit. e) şi pct. 3 şi 5 din nota corespunzătoare anexei nr. VIII cap. I lit. A pct. I din Legea-cadru nr. 153/2017.

Împotriva modului de calcul al salariului de bază stabilit prin această decizie, în temeiul art. 37 din Legea-cadru nr. 153/2017, reclamantul a formulat contestaţie, înregistrată la I.T.M. cu nr. cccc/20.02.2024, prin care a solicitat ca, începând cu 1.01.2024, salariul de bază să fie calculat prin raportare la salariul similar de care beneficiază, de la 1.01.2024, funcţionarul public cu aceeaşi clasă, acelaşi grad profesional şi aceeaşi gradaţie din cadrul Inspecţiei Muncii, cu respectarea dispoziţiilor art. III pct. 3 şi ale art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, precum şi a dispoziţiilor art. 6 lit. b) şi c) din Legea-cadru nr. 153/2017.

Prin răspunsul la contestaţie, I.T.M. Alba a respins contestaţia reclamantului, motivat de faptul că prin Adresa nr. xxxDPS/4718RG/11.03.2024, primită ca răspuns la Adresa I.T.M. nr. yyyy/22.02.2024, înregistrată la Direcţia de politici salariale, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (M.M.S.S.) precizează că salariaţii aflaţi în structurile subordonate acestui minister, care au beneficiat de majorarea salariilor potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, nu beneficiază de majorarea salariilor de bază cu 5% prevăzută de art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023.

Potrivit susţinerilor reclamantului, decizia atacată şi răspunsul la contestaţia formulată sunt nelegale, întrucât, prin dispoziţiile art. III pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 a fost modificată Legea-cadru nr. 153/2017, în sensul modificării anexei nr. VIII cap. I lit. A pct. l, respectiv asterixul „*)” – Salarii pentru administraţia publică centrală, prin includerea unor instituţii teritoriale subordonate unor instituţii centrale, expres nominalizate de legiuitor, în grila de salarizare aplicabilă pentru administraţia publică centrală şi salarizarea funcţionarilor publici din aceste instituţii teritoriale similar cu salarizarea funcţionarilor publici din cadrul instituţiilor centrale coordonatoare.

Sub aspectul salarizării, începând cu 1.01.2024, prin modificarea legislativă, funcţionarii publici din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă, subordonate Inspecţiei Muncii, se regăsesc în anexa nr. VIII cap. I lit. A din Legea-cadru nr. 153/2017, la „Salarii pentru administraţia publică centrală”.

Faţă de aceste dispoziţii legale şi prin raportare la dispoziţiile art. 6 lit. b) şi c) din Legea-cadru nr. 153/2017, funcţionarii publici din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă trebuie să fie salarizaţi similar cu funcţionarii publici din cadrul Inspecţiei Muncii.

Motivul emiterii actului normativ şi voinţa legiuitorului rezultă din Nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, coroborată cu punctul de vedere al Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale transmis Federaţiei Sindicatelor din Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale cu Adresa înregistrată cu nr. ddDSP/11.01.2024.

Cu privire la modul de stabilire a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, a indemnizaţiilor de încadrare şi a indemnizaţiilor lunare, cu data de 1.01.2024, reclamantul a invocat prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 coroborate cu cele ale art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023.

Reclamantul a mai învederat că egalizarea salariilor de bază ale inspectorilor din cadrul I.T.M. Alba s-a făcut în luna ianuarie, dar la nivelul salariilor de baza ale inspectorilor din Inspecţia Muncii din luna decembrie 2023, care nu includ majorarea de 5% acordată acestora în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023.

Raportat la prevederile art. III pct. 3 şi la cele ale art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, reclamantul arată că, pentru egalizarea salariilor din cele două instituţii, este necesar ca funcţionarilor din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă să le fie acordate „diferenţe salariale” calculate prin raportarea la salariile de bază de care beneficiază funcţiile similare din cadrul Inspecţiei Muncii la data de 1.01.2024, iar acordarea acestor diferenţe să se facă în două tranşe egale.

Art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 face trimitere la „salariul de bază aferent lunii decembrie 2023”. Această trimitere se referă la salariile funcţionarilor din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă, la aceste salarii urmând să se adauge diferenţele salariale, prin compararea cu salariile din cadrul Inspecţiei Muncii cuvenite de la 1.01.2024.

Reclamantul a învederat că Inspectoratul Teritorial de Muncă Alba, prin decizia atacată, în mod greşit a stabilit salariul de bază, începând cu 1.01.2024, prin raportarea diferenţelor salariale la salariile de bază aferente lunii decembrie 2023 din cadrul Inspecţiei Muncii, în loc de salariile de bază aferente lunii ianuarie 2024.

I.T.M. Alba a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii formulate de către reclamant.

Pârâtul a precizat că salariaţii I.T.M. Alba, inclusiv reclamantul, nu au beneficiat de procentul de 5% potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, deoarece legiuitorul a prevăzut expres faptul că personalul bugetar care beneficiază de majorările prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă nu intră sub incidenţa prevederilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 115/2023 (…) cu excepţia situaţiei în care din aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă rezultă o majorare a salariilor de bază mai mică decât procentul prevăzut la art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, situaţie în care se aplică procentul de 5% la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023.

Tribunalul judecă într-o cauză dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024. Dosarul nr. 1.778/107/2024

Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Alba – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă cu nr. 1.778/107/2024, reclamanta EE, în contradictoriu cu I.T.M. Alba, a solicitat instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună: (i) anularea Deciziei nr. ee/31.01.2024 şi a Răspunsului la contestaţie cu nr. ffff/18.03.2024, emise de I.T.M. Alba, prin care s-a stabilit salariul de bază al reclamantei începând cu data de 1.01.2024, ca urmare a aplicării dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, ca nelegale; (ii) obligarea pârâtului să emită o nouă decizie de stabilire a salariului de bază, începând cu 1.01.2024, cu respectarea dispoziţiilor art. III pct. 3 şi art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, precum şi cu principiile consacrate la art. 6 lit. b) şi c) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin care salariul de bază să fie stabilit prin raportare la salariul de care beneficiază funcţionarul public cu aceeaşi clasă, acelaşi grad profesional şi aceeaşi gradaţie din cadrul Inspecţiei Muncii, începând cu 1.01.2024; (iii) obligarea pârâtului la plata diferenţelor salariale, conform art. V alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023; (iv) obligarea pârâtului să întreprindă demersurile necesare la nivelul Inspecţiei Muncii Bucureşti în vederea bugetării sumelor necesare punerii în plată a acestei decizii de stabilire a salariului de bază şi a diferenţelor salariale; (v) obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, reclamanta a arătat că I.T.M. Alba a emis Decizia nr. ee/31.01.2024, prin care s-a stabilit salariul de bază al reclamantei, începând cu 1.01.2024, ca urmare a punerii în aplicare a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023. Drepturile salariale s-au calculat prin raportare la dispoziţiile art. III pct. 3, art. V alin. (1) şi art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, coroborat cu anexa nr. VIII cap. I lit. A pct. I lit. e) şi pct. 3 şi 5 din nota corespunzătoare anexei nr. VIII cap. I lit. A pct. I din Legea-cadru nr. 153/2017.

Împotriva modului de calcul al salariului de bază stabilit prin decizia sus-menţionată, în temeiul art. 37 din Legea-cadru nr. 153/2017, reclamanta a formulat contestaţie, înregistrată la I.T.M. cu nr. gggg/19.02.2024, prin care a solicitat ca, începând cu 1.01.2024, salariul de bază să fie calculat prin raportare la salariul similar de care beneficiază la 1.01.2024 funcţionarul public cu aceeaşi clasă, acelaşi grad profesional şi aceeaşi gradaţie din cadrul Inspecţiei Muncii, cu respectarea dispoziţiilor art. III pct. 3 şi ale art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, precum şi a dispoziţiilor art. 6 lit. b) şi c) din Legea-cadru nr. 153/2017.

Prin răspunsul la contestaţie, I.T.M. Alba a respins contestaţia reclamantului, motivat de faptul că prin Adresa nr. xxxDPS/4718RG/11.03.2024, primită ca răspuns la Adresa I.T.M. nr. yyyy/22.02.2024, înregistrată la Direcţia de politici salariale, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale precizează că salariaţii aflaţi în structurile subordonate acestui minister, care au beneficiat de majorarea salariilor potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, nu beneficiază de majorarea salariilor de bază cu 5% prevăzută de art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023.

În esenţă, argumentele formulate de reclamantă în susţinerea cererii de chemare în judecată sunt similare cu cele formulate de reclamantul din Dosarul nr. 1.766/107/2024 aflat pe rolul Tribunalului Alba – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă.

I.T.M. Alba a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii formulate de către reclamantă, motivele invocate fiind similare cu cele invocate în cadrul Dosarului nr. 1.766/107/2024 prezentat în cele de mai sus.

Tribunalul judecă într-o cauză dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024. Dosarul nr. 2.952/102/2024

Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Mureş – Secţia contencios administrativ şi fiscal cu nr. 2.952/102/2024, reclamantul S.N. A.P.I.A., în numele şi pentru membrii de sindicat FFF ş.a., în contradictoriu cu pârâta A.P.I.A. – C.J. Mureş, a solicitat, printre altele, obligarea pârâtei la emiterea unor noi decizii individuale pentru fiecare reclamant care să cuprindă şi majorarea în procent de 5% la salariul de bază de care a beneficiat structura supraordonată A.P.I.A. – Aparat central, în 2 tranşe egale, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023.

S-a precizat că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 introduce o majorare indiscutabilă a salariilor categoriilor de personal prevăzut la art. I alin. (1), uniform şi cu aplicabilitate generală, iar Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 reglementează, tot prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, o stabilire a salariilor de bază din domeniul conform anexei la actul normativ (art. l), respectiv unele majorări (în sumă concretă sau în procente, cum sunt cele de 8%, 12% conform art. II).

Din cele două acte normative rezultă că prevederile art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 sunt în corespondenţă clară cu art. I alin. (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, respectiv le înlocuiesc, în temeiul interpretării succesiunii în timp a acte