2rh-159/17 — repararea prejudiciului material

prima instanță: I. Barbacaru dosarul nr. 2rh-159/17 instanța de apel: D. Manole, Gr. Dașchevici, A. Bostan instanța de recurs: Iu. Sîrcu, S. Moldovan, M. Pitic Î N C H E I E R E 23 august 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Luiza Gafton, Mariana Pitic examinând cererea de revizuire depusă de către Octavian Boțan, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Nicolae Scutelnic împotriva lui Octavian Boțan, Elenei Ceban, Igor Ceban, Iurie Parascan și Vitalie Todirean cu privire la repararea prejudiciului material, împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 26 aprilie 2017, prin care a fost considerat inadmisibil recursul reprezentantului lui Octavian Boțan, avocatul Alexandru Marginea, c o n s t a t ă: La data de 12 mai 2015, Nicolae Scutelnic a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Octavian Boțan, Elenei Ceban, Igor Ceban, Iurie Parascan și Vitalie Todirean cu privire la repararea prejudiciului material.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în luna iulie 2014, a negociat cu Octavian Boțan condițiile de cumpărare a automobilului de model Mercedes E-220, cu numărul de înmatriculare P 889 CE și, fiind asigurat de către acesta că, deține legal automobilul, i-a achitat suma de 3 000 Euro, fără a solicita întocmirea unei recipise drept confirmare a tranzacției. Menționează că, conform explicațiilor lui Octavian Boțan date SUP a Inspectoratului de poliție Rezina, acesta câștigă banii prin procurarea, repararea și vânzarea automobilelor, iar în luna iulie 2014, a cumpărat de la Radu Chiriac automobilul de model Mercedes E-220, cu numărul înmatriculare P 889 CE, pe care, ulterior, 1-a vândut lui la preț de 3 000 Euro.

Susține că, dorind să-și perfecteze actele de proprietate asupra automobilului enunțat, a contactat-o pe Elena Ceban, proprietara înregistrată a automobilului și în urma discuțiilor cu soțul acesteia, Igor Ceban, au convenit să se întâlnească pentru perfectarea actelor. Afirmă că, la data de 04 septembrie 2014, s-a întâlnit în or. Rezina cu Elena Ceban, Igor Ceban, Iurie Parascan și alte persoane, iar în loc de perfectarea actelor, a fost deposedat de automobilul de model Mercedes E-220, cu nr. de înmatriculare P 889 CE, fiindu-i luat cu forța și pașaportul tehnic de către Iurie Parascan. 1 Relevă că, din discuțiile cu aceștia a aflat că, Elena Ceban a vândut automobilul de model Mercedes E-220 lui Vitalie Todirean la prețul de 4 000 Euro și acesta are o datorie în mărime de 1 750 Euro, ce urma a fi achitată până la data de 30 septembrie 2014, conform recipisei prezentate organului de urmărire penală Rezina de către Vitalie Todirean.

Declară că, Elena Ceban, fiind susținută de Igor Ceban și Iurie Parascan, l-a deposedat de automobilul de model Mercedes E-220, dar i-a lăsat cheile automobilului și i-a promis că, în cazul în care Vitalie Todirean va achita datoria, automobilul va fi restituit și vor fi perfectate actele necesare. Invocă că, în această situație și realizând că, a devenit victima unor samavolnicii și escrocherii, s-a adresat cu plângere la organul de urmărire penală din or. Rezina. Menționează că, din momentul vinderii automobilului de model Mercedes E- 220, cu nr. de înmatriculare P 889 CE lui Vitalie Todirean, transmiterii benevole a actelor și cheilor, ambele părți au recunoscut faptul existenței tranzacției, iar Elena Ceban nu mai deține dreptul de proprietate asupra automobilului.

Astfel, Vitalie Todirean era în drept să vândă automobil altei persoane, ca în final acesta să ajungă la Octavian Boțan, păstrând în același timp obligația de plată a prețului automobilului față de Elena Ceban. Afirmă că, după procurarea automobilului de model Mercedes E-220, a investit în reparația acestuia suma de 600 Euro. Susține că, toate eforturile de soluționare a litigiului pe cale amiabilă s-au soldat cu eșec, din care motiv, la data de 21 aprilie 2015, a expediat în adresa lui Octavian Boțan o declarație, prin care i-a comunicat faptul rezolvirii tranzacției, solicitându-i restituirea sumei de 3 600 Euro în termen de trei zile, însă aceasta nu a fost executată. Solicită încasarea în mod solidar de la Octavian Boțan, Elena Ceban, Igor Ceban, Iurie Parascan și Vitalie Todirean a sumei de 3 600 Euro, cu titlu de prejudiciu material și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 15 martie 2016 a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 noiembrie 2016 a fost admis apelul declarat de către reprezentantul lui Nicolae Scutelnic, avocatul Viorel Chetrușca, casată integral hotărârea primei instanțe și emisă o nouă hotărâre, prin care a fost admisă parțial acțiunea și au fost încasate de la Octavian Boțan în beneficiul lui Nicolae Scutelnic suma de 3 600 Euro, convertiți în lei moldovenești conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei și taxa de stat în mărime de 3 815 lei. În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 26 aprilie 2017 a fost considerat inadmisibil recursul reprezentantului lui Octavian Boțan, avocatul Alexandru Marginea.

La data de 16 iunie 2017, Oleg Boțan a depus cerere de revizuire împotriva încheierii instanței de recurs. Revizuentul Oleg Boțan, în motivarea cererii de revizuire, a indicat că nu este de acord cu încheierea instanței de recurs și aceasta urmează a fi revizuită în temeiul art. 449 lit. c) CPC. 2 Menționează că, Elena Ceban a vândut automobilul de model Mercedes E220, cu n/î P 889 CE lui Vitalie Todirean, iar acesta l-a vândut lui Radu Chiriac. Ulterior, Radu Chiriac l-a vândut lui Octavian Boțan, iar acesta l-a vândut lui Nicolae Scutelnic. Susține că, el, Elena Ceban și Vitalie Todirean au fost atrași în proces în calitate de pârâți, iar Radu Chiriac nu a fost atras în proces în calitate de pârât.

Consideră că, instanțele de judecată au emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanei care nu a fost implicată în proces. În conformitate cu art. 452 alin. (11) CPC, dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele motive. În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă. Din dispozițiile legale sus-arătate urmează că, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare, prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate. În conformitate cu art. 449 lit. c) CPC, revizuirea se declară în cazul în care instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces. Din sensul art. 449 lit. c) CPC rezultă că, instanța de judecată urmează să constate dacă persoana care nu a fost implicată în proces este subiect al raportului material litigios și dacă, prin hotărârea supusă revizuirii, persoanei neimplicate în proces i-au fost încălcate careva drepturi, urmând a fi prezentate probe pertinente și concludente în acest sens. Analizând materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că, la caz, nu au fost prezentate probe pertinente în acest sens și nici nu s-a demonstrat faptul că, prin actul judecătoresc emis în speța dată au fost lezate careva drepturi ale lui Radu Chiriac.

Mai mult ca atât, Octavian Boțan nu este în drept să depună cerere de revizuire în baza art. 449 lit. c) CPC, deoarece în cazul emiterii de către instanță a unei hotărâri cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces, sunt în drept să depună cerere de revizuire doar persoanele care nu au participat la proces, dar care sunt lezate în drepturi prin hotărârea, încheierea sau decizia judecătorească. Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, admiterea cererii de revizuire, în asemenea 3 împrejurări, ar contravine și principiului securității raporturilor juridice, care presupune respectul față de principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a art. 6 §1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză. Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii. Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că temeiul invocat în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiul prevăzut de art. 449 lit.c) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Octavian Boțan, împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 26 aprilie 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Nicolae Scutelnic împotriva lui Octavian Boțan, Elenei Ceban, Igor Ceban, Iurie Parascan și Vitalie Todirean cu privire la repararea prejudiciului material. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, Iulia Sîrcu judecătorul Judecătorii Luiza Gafton Mariana Pitic 4