2ra-1399/17 — încasarea venitului ratat și prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea venitului ratat şi prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-1399/17 — încasarea venitului ratat și prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Prima instanță: Judecătoria Centru mun. Chișinău Dosarul nr. 2ra-1399/17
Judecător: A. Catană
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău
Judecători: A: Panov, A. Danilov, A. Pahopol
Î N C H E I E R E
02 august 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Valentina Clevadî
Judecătorii Ala Cobăneanu, Ion Druță
examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către
Vinedictov Valerii,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vinedictov Valerii
împotriva lui Guzun Valerii privind încasarea venitului ratat și prejudiciului moral,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 06 aprilie 2017, prin care a fost
respins apelul declarat de Vinedictov Valerii și a fost menținută hotărârea
Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 05 aprilie 2016,
c o n s t a t ă:
La data de 10 aprilie 2015 reclamantul Vinedictov Valerii s-a adresat cu cerere
de chemare în judecată împotriva lui Guzun Valerii, solicitând încasarea din contul
pârâtului a venitului ratat pentru 2 luni de absență forțată de la muncă în valoare de
10 000 lei, precum și repararea prejudiciului moral echivalent cu un salariu mediu pe
economie în valoare de 4500 lei, valoarea totală a pretențiilor constituie suma de
14 500 lei.
În motivarea acțiunii reclamantul a invocat, că la începutul lunii septembrie
anul 2014, în vederea găsirii unui loc de muncă s-a întâlnit cu domnul Valeriu
Guzun, care i-a propus să realizeze lucrări de reparație într-un apartament dintr-un
bloc amplasat lângă Universitatea Tehnică a Republicii Moldova. Plata urma să fie
stabilită reieșind din prețul de piață pentru executarea unor lucrări similare în
condiții similare.
Reclamantul a specificat, că i-a prezentat pârâtului certificatul care confirmă
abilități în construcții și au căzut de acord că în apartamentul dat acesta va efectua
lucrări de montare a teracotei.
Din cauză că apartamentul nu era gata pentru a efectua lucrări de montare a
teracotei, reclamantul invocă că a mai participat și la alte lucrări de reparație în
apartament, precum montarea de cabluri realizate împreună cu Iurie Nedrenco.
Astfel reclamantul Vinedictov Valerii susține, că între acesta și pârâtul Guzun
Valerii a fost încheiat un contract de muncă în formă verbală în vederea executării
lucrărilor de interior, susceptibil de a produce efecte juridice.
A menționat, că din cauza unei slabe coordonări, lucrările în apartament se
desfășurau lent.
Susține, că la ordinul domnului Valerii Guzun, reclamantul a efectuat diverse
lucrări în așteptarea executării sarcinilor pentru care a fost contractat.
Invocă, că la sfârșitul lunii noiembrie, angajatorul a transmis volumul de lucru
care trebuia executat de reclamant și pe care 1-a așteptat două luni și jumătate, unei
alte persoane fără a-1 anunța.
Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 05 aprilie 2016 a fost
respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Vinedictov Valerii împotriva lui
Guzun Valerii privind încasarea venitului ratat și prejudiciului moral, ca fiind
nefondată (f.d.46, f.d.61-f.d.64).
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 06 aprilie 2017, a fost respins apelul
declarat de Vinedictov Valerii și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Centru,
mun. Chișinău din 05 aprilie 2016 (f.d.87, f.d.88-f.d.92).
Nefiind de acord cu decizia menționată, la 30 mai 2017, în termenul prevăzut
de lege, Vinedictov Valerii a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea
deciziei Curții de Apel Chișinău din 06 aprilie 2017 și a hotărârii Judecătoriei
Centru, mun. Chișinău din 05 aprilie 2016, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere
a acțiunii înaintate.
În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe
parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a indicat că atât
instanța de apel cât și instanța de fond nu au constatat și elucidat pe deplin
circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, au aplicat eronat
normele de drept material.
Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul
este inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la
proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural.
Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care
se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar
alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie
temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau
ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs
consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau
în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Vinedictov Valerii nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurentul
nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor judecătorești
contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de
către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie temei de casare a
actelor judecătorești recurate.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Prin prisma jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie
capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, iar recursul trebuie să
posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, însă motivele
recursului, invocate în speță, sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei,
care au fost apreciate corespunzător.
În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera
recursul declarat de Vinedictov Valerii ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d i s p u n e:
Recursul declarat de Vinedictov Valerii se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Valentina Clevadî
Judecătorii Ala Cobăneanu
Ion Druță