3ra-770/17 — anularea parțială a actului administrativ

3ra-770/17 — anularea parțială a actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 3ra-770/17

Instanța de fond: Judecătoria Bălți – N. Costaș,

Instanța de apel: CA Bălți – S. Procopciuc, E. Grumeza, A. Garbuz,

D E C I Z I E

12 iulie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valentina Clevadî,

judecători Ala Cobăneanu, Iurie Bejenaru,

Luiza Gafton, Maria Ghervas,

examinând recursul declarat de către Ghennadi Repețki,

în cauza civilă la acțiunea lui Ghennadi Repețki împotriva Consiliului municipal

Bălți, Primăriei municipiului Bălți privind anularea actului administrativ, repararea

prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din data de 21 februarie 2017, prin care s-

a respins apelul declarat de către Ghennadi Repețki, s-a admis apelul declarat de

Primăria municipiului Bălți, s-a casat hotărârea Judecătoriei Bălți din data de 17

octombrie 2016, cu emiterea unei hotărâri noi privind respingerea acțiunii,

C O N S T A T Ă:

Ghennadi Repețki la data de 12 mai 2016 s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Consiliului și Primăriei municipiului Bălți privind anularea parțială

a deciziei Consiliului municipal Bălți nr. 19/14 din data de 21 decembrie 2015 cu

privire la vânzarea – cumpărarea, predarea – primirea apartamentelor din fondul locativ

al municipiului Bălți în proprietate privată, în partea apartamentului nr. 82 din str.

Bulgară 120A, mun. Bălți, repararea prejudiciului material și moral în mărime de

500 000 lei, cu oferirea gratuită a dreptului de privatizare a apartamentului sus-

menționat ( f.d. 2-4).

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că fiind proprietar al apartamentului

nr. 3, str. Kiev 99, mun. Bălți, moștenit de la bunica sa, prin hotărâre judecătorească ca

urmare a retrocedării averii persoanelor represate, i-au fost anulate actele de

proprietate, evacuat din acest apartament cu obligarea administrației publice locale să-

i acorde apartament echivalent celui retrocedat.

1

Prin decizia Consiliului municipal Bălți nr. 4/13 din 19 iunie 2008 i-a fost acordat

apartamentul nr. 82 din str. Bulgară 120A, mun. Bălți, care constituie proprietate

municipală. La solicitarea lui de a i se transmite în proprietate acest apartament,

Consiliul mun. Bălți prin decizia din 21 decembrie 2015 nr.19/14 „cu privire la

vânzarea-cumpărarea, predarea-primirea apartamentelor din fondul locativ al mun.

Bălți în proprietate privată” a dispus transmiterea în proprietatea sa privată a

apartamentului nr.82 din str. Bulgară 120A, mun. Bălți, cu achitarea a 100% din costul

apartamentului, adică a prețului de 245 298, 07 lei.

Consideră actul administrativ ilegal, contrar legii, ori fiind evacuat din locuința

proprie cu suprafața de 42,3 m.p., fără a i se acorda o compensație bănească în schimb,

a fost obligat să procure un apartament la prețul de piață. Mai mult ca atât, valoarea

locuinței din care a fost evacuat nu corespunde cu valoarea bunului imobil acordat.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din data de 17 octombrie 2016 s-a admis parțial

cererea de chemare în judecată, s-a anulat decizia Consiliului municipal Bălți din data

de 21 decembrie 2015 nr.19/14 „cu privire la vânzarea-cumpărarea, predarea-primirea

apartamentelor din fondul locativ al mun. Bălți în proprietate privată” în partea ce ține

de privatizarea apartamentului nr.82 din str. Bulgară 120A, mun. Bălți, pe numele lui

Ghennadi Repețki, indicat în anexa nr. 10 la Decizia nr.19/14 din data de 21 decembrie

2015, ca fiind emisă contrar prevederilor legii ( f.d. 65,70-76).

Curtea de Apel Bălți prin decizia din data de 21 februarie 2017 a respins apelul

declarat de Ghennadi Repețki, a admis apelul declarat de Primăria municipiului Bălți,

a casat hotărârea Judecătoriei Bălți din data de 17 octombrie 2016, cu emiterea unei

hotărâri noi, prin care a respins acțiunea civilă înaintată de către Ghennadi Repețki pe

motiv că nu întrunește condițiile stabilite de art.10 al Legii privatizării fondului de

locuințe nr.1324 din 10.03.1993, în temeiul căruia intimatul a solicitat privatizarea

apartamentului( f.d. 150, 151-155).

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la data de 20 aprilie 2017 Ghennadi

Repețki, prin intermediul avocatului Margarita Fedosenco a contestat-o cu recurs,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și casarea parțială a

hotărârii primei instanțe în partea refuzului de a încasa prejudiciul material și moral,

cu emiterea în această parte a unei hotărâri noi privind admiterea pretențiilor ( f.d. 159-

161).

În motivarea recursului recurentul Ghennadi Repețki a indicat, că instanța de apel

la emiterea deciziei contestate a încălcat normele de drept material și procedural ce a

dus la lezarea drepturilor acestuia.

În conformitate cu art. 434 alin. 1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de

la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă, că decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată la 21

februarie 2017, expediată participanților la proces prin intermediul oficiului poștal la

data de 24 martie 2017, dovada recepționării deciziei la dosar lipsește. Totodată se

2

constată că avocatul recurentului Margarita Fedosenco la data de 13 aprilie 2017 a făcut

cunoștință cu materialele dosarului, inclusiv cu decizia contestată.

În aceste circumstanțe, recursul depus de către Ghennadi Repețki, prin

intermediul avocatului Margarita Fedosenco, la data de 20 aprilie 2017, se consideră

depus în termen.

Potrivit art. 442 alin. 1, CPC, judecând recursul declarat împotriva deciziei date

în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de

către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi.

Recurentul Ghennadi Repețki prin recursul înaintat a solicitat anularea actului

administrativ, care - i lezează dreptul de proprietate.

În conformitate cu art.445 alin.1, lit. f) CPC instanța, după ce judecă recursul, este

în drept să admită recursul, să caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și să

mențină hotărârea primei instanțe.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu criticile formulate în recurs,

materialele cauzei și prevederile legale, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul depus de către

Ghennadi Repețki întemeiat și care urmează să fie admis din considerentele ce preced.

În conformitate cu prevederile art. 3, alin. 1, lit. a) din Legea contenciosului

administrativ nr. 793- XIV din 10 februarie 2000 obiect al acțiunii în contenciosul

administrativ îl constituie actele administrative, cu caracter normativ și individual,

prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui

terț, emise de: a) autoritățile publice și autoritățile asimilate acestora în sensul prezentei

legi.

Conform art.17 alin.1, lit. a) al Legii contenciosului administrativ, cererea prin

care se solicită anularea unui act administrativ sau recunoașterea dreptului pretins poate

fi înaintată în termen de 30 de zile, de la data primirii răspunsului la cererea prealabilă

sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluționarea acesteia.

Potrivit art. 26 din Legea contenciosului administrativ actul administrativ

contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care:

a) este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii;

b) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenței;

c) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite.

Obiect al litigiului în prezenta speță este anularea parțială a deciziei Consiliului

municipal Bălți din 21 decembrie 2015 nr. 19/14 „cu privire la vânzarea-cumpărarea,

predarea-primirea apartamentelor din fondul locativ al mun. Bălți în proprietate

privată” în partea transmiterii în proprietate privată lui Ghennadi Repețki a

apartamentului nr.80 din str. Bulgară, 120/A mun. Bălți cu plata 100% din costul

apartamentului, ce constituie 245298 lei. Ghennadi Repețki a contestat decizia

respectivă, considerând că ea contravine legii și anume alin.5 art. 12 din Legea nr.1225

din 08 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice.

3

Aplicabilitatea legii respective la cazul lui Ghennadi Repețkhi rezultă din

următoarea situație de fapt:

Casa de locuit nr. 99 de pe str. Kiev mun. Bălți a fost obiect al confiscării bunurilor

represaților politici, naționalizată de stat și folosită parțial ca spațiu comercial, parțial

ca spațiu locativ. Astfel, apartamentul nr.3 din această casă cu suprafața totală de 28,6

m.p. a fost repartizat cetățenei Liubovi Olinevici, care în anul 1994 în temeiul Legii

privatizării fondului de locuințe l-a privatizat. Ulterior, după decesul proprietarului, în

temeiul certificatului de moștenitor legal proprietar a devenit Tatiana Repețkaia, care

prin contractul de donație nr.3-6607 din 22 septembrie 1997 a donat apartamentul

fiului său Ghennadi Repețki. Ghennadi Repețki a înregistrat dreptul de proprietate

asupra apartamentului în registrul bunurilor imobile la 30 septembrie 1997 (f.d.21).

Tot din materialele dosarului rezultă, că victimele represiunilor politice, foștii

proprietari ai casei nr.99 de pe str. Kiev, mun. Bălți au fost reabilitați.

Primăria or. Bălți prin hotărârea nr.2/30 din 22 februarie 1996 a dispus restituirea

casei nr. 99 de pe str. Kiev, mun. Bălți moștenitorului represaților Valentinei

Mogoreanu.

La cererea moștenitorului victimelor represiunilor politice Valentina Mogoreanu

în baza hotărârii Judecătoriei Bălți din 18 februarie 2000 au fost declarate nule

contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului nr. 3, din mun. Bălți, str. Kiev,

încheiat între Comisia de Privatizare mun. Bălți și Liubovi Olinevici; adeverința de

înregistrare în drept de proprietate eliberată pe numele lui Ghennadi Repețki cu

evacuarea lui Ghennadi Repețki din apartamentul nr. 3, din str. Kiev 99, mun. Bălți, și

cu obligarea Primăriei mun. Bălți să-l asigure cu apartament corespunzător cerințelor

legii ( f.d. 18-20).

La data de 19 iunie 2008 în baza deciziei nr. 4/13 a Consiliului municipal Bălți în

scopul executării hotărârii judecătorești lui Ghennadi Repețki i s-a repartizat

apartamentul nr. 82 din str. Bulgară 120A , mun. Bălți, compus dintr-o odaie cu

suprafața locativă 18,9 m.p., proprietate municipală ( f.d. 26).

La 14 octombrie 2015 Ghennadi Repețki a depus cerere de privatizare a

apartamentului, anexând la cerere hotărârea Judecătoriei Bălți din 18 februarie 2000,

prin care administrația publică locală a fost obligată să-i acorde un apartament conform

cerințelor legii, copia bonului de repartiție, copiile contractului de donație,

certificatului de proprietate asupra apartamentului din care anterior a fost evacuat,

adresările către primar privind executarea hotărârii judecătorești din 18 februarie 2000

(f.d.122-123).

Prin pct.1.1.6 al deciziei Consiliului mun. Bălți din 21 decembrie 2015 nr.19/14

„cu privire la vânzarea-cumpărarea, predarea-primirea apartamentelor din fondul

locativ al mun. Bălți în proprietate privată” s-a decis transmiterea în proprietatea

privată a lui Ghennadi Repețki a apartamentului nr.82 din str. Bulgară 120A, mun.

Bălți, cu achitarea a 100% din costul apartamentului, adică a prețului de 245 298, 07

lei ( f.d. 6-11).

4

Ghennadi Repețki, nefiind de acord cu decizia Consiliului municipal Bălți, a

depus cerere prealabilă privind anularea deciziei în parte, ce ține de apartamentul nr.

82 din str. Bulgară 120A, mun. Bălți, invocând că Consiliul nu a executat în tocmai

hotărârea judecătorească, prin care a fost obligat să-i acorde apartament în conformitate

cu legea, adică echivalent apartamentului din care a fost evacuat și care avea statut de

proprietate privată, fiind impus să cumpere la preț de piață apartamentul, acordat în

locul celui de care a fost expropriat.

Cererea prealabilă a fost respinsă de către Consiliul mun. Bălți cu motivarea că

Legea privatizării fondului de locuințe nu prevede argumentul invocat de Ghennadi

Repețki ca temei de privatizare gratuită a spațiului locativ și că întrebarea privind

transmiterea cu titlu gratuit în proprietate privată a apartamentului nr.82 din

str.Bulgară,120/A poate fi examinată numai de către instanța de judecată. (f.d.16-17)

Instanțele au adoptat hotărârile sus-citate.

Verificând legalitatea hotărârilor prin prisma corectitudinii aplicării legii, instanța

de recurs constată că hotărârea instanței de fond este legală și întemeiată, litigiul fiind

soluționat corect, iar decizia instanței de apel în această parte este incorectă.

Instanța de recurs a reținut, că Ghennadi Repețki a fost lipsit de proprietatea sa

privată, apartamentul nr. 3 din str. Kiev 99, mun. Bălți, fiindu-i anulate actele de

proprietate și fiind evacuat în baza hotărârii judecătorești nr.2-142/00 din 18.02.2000

pe motiv că casa a fost retrocedată moștenitorului victimelor represiunilor politice.

Totodată, instanța a obligat administrația publică locală să-l asigure pe Ghennadi

Repețki cu apartament, care să corespundă cerințelor legii. Legea a instituit următoarea

regulă de asigurare a terților de bună credință, cărora statul le-a vândut bunul altuia,

chiar si când a fost anterior confirmării în instanță în mod definitiv a dreptului de

proprietate al altuia.

Astfel, potrivit alin. 5 art. 12 din Legea nr.1225 din 08 decembrie 1992 privind

reabilitarea victimelor represiunilor politice, persoanele care urmează a fi evacuate din

casele restituite sunt asigurate cu spațiu locativ peste rând, la momentul evacuării, de

către autoritățile administrației publice locale, în conformitate cu legislația în vigoare.

Cheltuielile legate de asigurarea cu spațiu locativ se efectuează din contul și în limita

bugetelor raionale, bugetelor municipiilor Chișinău și Bălți, bugetului unității

teritoriale autonome Găgăuzia.

Curtea Europeană prin prisma art.1 Protocol 1 atenționează statele că în cauzele

care implică o obligație pozitivă, trebuie să existe o justificare legitimă pentru lipsa de

acțiune din partea statului. Atât o atingere adusă respectării bunurilor, cât și abținerea

de la a acționa trebuie să păstreze un echilibru just între cerințele interesului general al

comunității și imperativele apărării drepturilor fundamentale ale individului (James și

alții împotriva Regatului Unit, 21 februarie 1986, pct. 46, seria A nr. 98, și Fostul Rege

al Greciei și alții, pct. 87). În fiecare cauză care implică pretinsa încălcare a acestei

dispoziții, Curtea trebuie să verifice dacă, datorită acțiunii sau lipsei de acțiune a

statului, persoana în cauză a trebuit să suporte o sarcină disproporționată și excesivă

5

(Sporrong și Lonnroth împotriva Suediei, 23 septembrie 1982, pct. 73, seria A nr. 52).

În această privință, trebuie subliniat că incertitudinea – fie că este legislativă,

administrativă sau ține de practicile aplicate de autorități – este un factor de care trebuie

să se țină seama în aprecierea conduitei statului. Într-adevăr, atunci când este în joc o

problemă de interes general, autoritățile publice sunt obligate să reacționeze în timp

util, în mod corect și cu cea mai mare coerență (Vasilescu împotriva României, 22 mai

1998, pct. 51, Culegere 1998-III).

La caz, Ghennadi Repețki, pe lângă faptul că a fost lipsit de proprietatea sa,

obținută legal, chiar și în condițiile când Consiliul municipal Bălți cu întârziere i-a

acordat un apartament în locul celuia, de care a fost lipsit, prin decizia nr.19/14 din 21

decembrie 2015 a fost impus să-l plătească integral, adică să suporte o sarcină

disproporționată și excesivă. Soluția adoptată de consiliu contravine prevederilor art.12

din Legea nr. 1225 din 08 decembrie 1992, care stabilește că cheltuielile legate de

asigurarea cu spațiu locativ se efectuează din contul și în limita bugetului local.

Instanța de recurs consideră eronată concluzia instanței de apel, precum că

Ghennadi Repețki a solicitat privatizarea apartamentului în condițiile Legii privatizării

fondului de locuințe și în limita solicitării a fost soluționată cererea.

Din materialele dosarului rezultă, că Ghennadi Repețchi a adresat mai multe cereri

administrației publice locale să i se permită privatizarea apartamentului în mod gratuit,

invocând faptul că a fost lipsit de proprietate. Cererile respective au fost anexate la

dosarul de privatizare (f.d.129,131,132).

La 14 octombrie 2015 Ghennadi Repețki a depus cerere ca apartamentul să-i fie

transmis în proprietate privată, prezentând drept temei juridic actele care demonstrează

că a deținut un drept de proprietate și că a fost lipsit de bun prin hotărâre judecătorească,

care a obligat administrația publică locală să-i acorde spațiu în condițiile legii, adică

spațiu analogic (f.d.122-129).

Consiliul i-a acordat locuință după suprafață analogică cu cea deținută anterior,

dar cu statut distinct de cel care a deținut anterior, apartamentul fiind proprietate

municipală și nefiind transmis recurentului în proprietate privată.

Colegiul reține, că Consiliul municipal Bălți a emis decizia nr. 19/14 din data de

21 decembrie 2015 „cu privire la vânzarea-cumpărarea, predarea-primirea

apartamentelor din fondul locativ al mun. Bălți în proprietate privată”, prin care a decis

transmiterea în proprietatea privată a lui Ghennadi Repețki a apartamentului nr. 82 din

str. Bulgară 120A, mun. Bălți, cu achitarea a 100% din costul apartamentului, adică a

prețului de 245 298, 07 lei, deși potrivit hotărârii Judecătoriei Bălți din data de 18

februarie 2000 și prevederilor art. 12 din Legea nr.1225 din 08 decembrie 1992 acestuia

urma să-i fie acordat în proprietate din bugetul administrației publice locale un spațiu

locativ gratuit.

Aici se rețin prevederile art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția

europeană a Drepturilor Omului „orice persoană fizică sau juridică are dreptul la

respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate să fie privat de proprietatea sa decât pentru

6

cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și principiile generale de

drept internațional. Dispozițiile precedente nu aduc atingere dreptului pe care îl au

statele de a pune în vigoare legi pe care le consideră necesare pentru a reglementa

folosința bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor

sau a altor contribuții ori amenzi”; cât și prevederile art. 316 alin. 1 în colaborare cu

alin. 2 al Codului Civil potrivit căruia proprietatea este, în condițiile legii, inviolabilă.

Dreptul de proprietate este garantat. Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa,

afară numai pentru cauză de utilitate publică pentru o dreaptă și prealabilă despăgubire.

Exproprierea se efectuează în condițiile legii.

Articolul 1 din Protocolul nr. 1, prevede instituirea unui control internațional al

modului în care autoritățile naționale ale statelor semnatare ale Convenției asigură

respectarea exercițiului dreptului de proprietate, despre protecția unui drept ce trebuie

să existe în patrimoniul celui care invocă protecția sa internațională.

Instanța europeană a stabilit normele care, cuprinse în art. 1 din Protocolul nr. 1,

determină conținutul protecției dreptului de proprietate în cadrul sistemului european

de apărare a drepturilor omului, dar a fost întotdeauna preocupată în jurisprudența sa,

de a pune în evidență și raportul dintre aceste norme.

Astfel, ea a statuat în mod constant că dacă prima normă are un caracter general,

prin aceea că enunță principiul respectului dreptului de proprietate, celelalte două -

posibilitatea privării de acest drept și, respectiv, supunerea exercițiului său anumitor

condiții, nu reprezintă altceva decât aplicații ale celei dintâi. Așa fiind, acestea din urmă

trebuie să fie interpretate în lumina principiului general înscris în prima normă

enunțată.

Prin urmare, în scopul garantării dreptului de proprietate privată Consiliul

municipal Bălți urma să-i asigure lui Ghennadi Repețki un alt spațiu locativ, cu drept

de proprietate privată. Actul administrativ, prin care Ghennadi Repețki a fost impus să

achite costul apartamentului alocat, contravine legii și corect a fost anulat de către

instanța de fond.

În acest context, hotărârea Judecătoriei Bălți din data de 17 octombrie 2016 este

legală și urmează să fie menținută cu casarea deciziei Curții de Apel Bălți din data de

21 februarie 2017, care contravine circumstanțelor de fapt și de drept din speța supusă

judecării.

Colegiul consideră că, instanța de fond a examinat pricina sub toate aspectele,

stabilind cu certitudine raportul juridic litigios, circumstanțele de fapt, caracteristice

raportului juridic, legea materială ce guvernează raportul juridic.

De asemenea, în cadrul judecării pricinii, instanța de judecată a creat

participanților la proces condiții obiective și echitabile pentru exercitarea drepturilor și

obligațiunilor procedurale, fapt ce se încadrează în asigurarea dreptului la un proces

echitabil, garantat prin art. 6 al Convenției Europene pentru apărarea Drepturilor

Omului.

7

Instanța de fond corect a respins celelalte pretenții ale lui Ghennadi Repețki cu

privire la încasare prejudiciului material și moral ca nefiind probate.

Reieșind din cele expuse instanța de recurs conchide că decizia Curții de Apel

Bălți este pasibilă casării din considerentul aplicării și interpretării eronate de către

aceasta a normelor legale, cu menținerea hotărârii instanței de fond.

În baza art. 445 alin. 1 lit. f) CPC Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Se admite recursul declarat de către Ghennadi Repețki.

Se casează decizia Curții de Apel Bălți din data de 21 februarie 2017 în cauza

civilă la acțiunea lui Ghennadi Repețki împotriva Consiliului municipal Bălți,

Primăriei municipiului Bălți privind anularea actului administrativ, repararea

prejudiciului material și moral.

Se menține hotărârea Judecătoriei Bălți din data de 17 octombrie 2016.

Decizia este irevocabilă.

Președinte ședinței, judecătorul Valentina Clevadî

judecători Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Luiza Gafton

Maria Ghervas

8