2rac-204/17 — Declarara nulității actelor juridice
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Declarara nulităţii actelor juridice
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
2rac-204/17 — Declarara nulității actelor juridice (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosar nr. 2rac-204/17
Prima instanță: Judecătoria Buiucani
Judecător: Victoria Hadîrcă
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău
Judecători: Nelea Budăi
Valeri Efros
Ion Muruianu
D E C I Z I E
05 iulie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecător: Tatiana Vieru
Judecători: Svetlana Filincova, Oleg Sternioală
Mariana Pitic, Nicolae Craiu
examinând recursul declarat de Asociația de Economii și Împrumut
„Cașunca” și Asociația de Economii și Împrumut „Chetrocredit”,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Asociația de
Economii și Împrumut „Cașunca” și Asociația de Economii și Împrumut
„Chetrocredit” împotriva Asociației de Economii și Împrumut „Microfin”,
intervenienți accesorii Societatea pe Acțiuni „Corporația de Finanțare Rurală”,
Asociația de Economii și Împrumut „Roșietici”, Asociația de Economii și Împrumut
„Hăsnășenii Mari”, Asociația de Economii și Împrumut „Salcia Mare-Tătărăști”,
Asociația de Economii și Împrumut „Cîrpești”, Asociația de Economii și Împrumut
„Hirova”, Asociația de Economii și Împrumut „Zaicanii Vechi”, Asociația de
Economii și Împrumut „Podișorul”, Asociația de Economii și Împrumut „Credite-
Criva”, Asociația de Economii și Împrumut „Budăi”, Asociația de Economii și
Împrumut „Cuconeștii Noi”, privind declararea nulității absolute a actelor juridice,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2017, prin care a
fost respins apelul declarat de Asociația de Economii și Împrumut „Cașunca” și
Asociația de Economii și Împrumut „Chetrocredit” prin intermediul avocatului
Mîrzenco Iurii,
c o n s t a t ă:
1
La 29 octombrie 2014, Asociația de Economii și Împrumut „Cașunca” și
Asociația de Economii și Împrumut „Chetrocredit” au depus cerere de chemare în
judecată împotriva Asociației de Economii și Împrumut „Microfin”, intervenient
accesoriu Societatea pe Acțiuni „Corporația de Finanțare Rurală”, privind declararea
nulității absolute a actelor juridice.
În motivarea acțiunii a indicat că, la data de 28 noiembrie 1997 a fost
înregistrată Societatea pe Acțiuni de tip închis „Corporația de Finanțare Rurală”.
Pe parcursul activității Societatea pe Acțiuni „Corporația de Finanțare Rurală”
a efectuat 9 emisii de acțiuni în urma cărora reclamanții au devenit acționari ai
acesteia. Asociația de Economii și Împrumut „Cașunca” a procurat 260 de acțiuni
ordinare cu drept de vot, ce constituia 0,45% din capitalul social, iar Asociația de
Economii și Împrumut „Chetrocredit” a procurat 892 de acțiuni ordinare cu drept de
vot, ce constituia 1,51% din capitalul social.
La 14 ianuarie 2004 a fost înregistrată Asociația de Economii și Împrumut
„Microfin”, care a devenit proprietar a 25 de acțiuni emise de Societatea pe Acțiuni
„Corporația de Finanțare Rurală”, ce constituia 0,04% din capitalul social.
Ultima emisie de acțiuni a avut loc în anul 2005, însă la adunarea acționarilor
Societății pe Acțiuni „Corporația de Finanțare Rurală” din 27 martie 2014, fiind
adusă la cunoștință lista acționarilor, reclamanții au constatat că pârâtul deține deja
3,82% din capitalul social al Societății pe Acțiuni „Corporația de Finanțare Rurală”.
Majorarea numărului de acțiuni deținute de pârât a avut loc în lipsa emisiilor
de acțiuni. Astfel, în urma verificării cauzelor majorării numărului de acțiuni
deținute de pârât, reclamanții au constatat că pe parcursul anilor 2010 – 2014 acesta
a procurat prin tranzacții directe 2 146 de acțiuni ale Societății pe Acțiuni
„Corporația de Finanțare Rurală” în sumă totală de 160 950 lei de la Asociația de
Economii și Împrumut „Roșietici”, Asociația de Economii și Împrumut „Hăsnășenii
Mari”, Asociația de Economii și Împrumut „Salcia Mare – Tătărești”, Asociația de
Economii și Împrumut „Cîrpești”, Asociația de Economii și Împrumut „Zăicanii
Vechi”, Asociația de Economii și Împrumut „Credite-Criva”, Asociația de Economii
și Împrumut „Cuconeștii Noi”, Asociația de Economii și Împrumut „Podișorul” și
de la Asociația de Economii și Împrumut „Budăi”.
Aceste tranzacții au fost efectuate în condiții de existență a conflictului de
interese generat de faptul că, la cererea pârâtului, începând cu anul 2004 până în
primăvara anului 2014 funcția de Președinte al consiliului pârâtului a fost deținută
de administratorul Societății pe Acțiuni „Corporația de Finanțare Rurală” Ion
Gangura, care în calitatea sa de președinte a participat la luarea deciziilor privind
procurarea acțiunilor emise de Societatea pe Acțiuni „Corporația de Finanțare
Rurală” și a fost interesat de procurarea lor de către Asociația de Economii și
Împrumut „Microfin”.
2
Însă, Societatea pe Acțiuni „Corporația de Finanțare Rurală” nu a asigurat
respectarea cerințelor legii și a statutului în vederea înștiințării tuturor acționarilor
despre oferta de vânzare a acțiunilor sale.
Indică reclamanții că, reieșind din prevederile art. 85 alin. (1) lit. a) și alin. (2)
lit. b), art. 86 alin. (1) și alin. (3) din Legea privind societățile pe acțiuni, orice
tranzacție cu conflict de interese poate fi încheiată numai la decizia consiliului
corporației, iar lipsa acestor decizii confirmă încălcarea directă a prevederilor legale
la procurarea acțiunilor emise de Societatea pe Acțiuni „Corporația de Finanțare
Rurală” în perioada anilor 2010 – 2014, motiv din care aceste tranzacții sunt lovite
de nulitate absolută.
Contrar prevederilor art. II alin. (3) lit. a) și b) din Legea nr. 163 din 13 iulie
2007 privind modificarea și completarea Legii nr. 1134 din 02 aprilie 1997 și art. 28
alin. (2) lit. d) din Legea privind societățile pe acțiuni, reclamanții au indicat că
direcția executivă a Societății pe Acțiuni „Corporația de Finanțare Rurală” nu a
comunicat tuturor acționarilor informația referitor la ofertele de vânzare a acțiunilor
făcute de alți acționari, motiv din care reclamanții nu au recepționat nici o înștiințare
referitor la existența ofertelor de vânzare a acțiunilor.
Consideră reclamanții că, aceste tranzacții de vânzare-cumpărare a acțiunilor
emise de către Societatea pe Acțiuni „Corporația de Finanțare Rurală” urmează a fi
declarate nule din data perfectării lor, iar părțile semnatare de a fi repuse în situația
de până la data semnării tranzacțiilor.
Solicită reclamanții Asociația de Economii și Împrumut „Cașunca” și
Asociația de Economii și Împrumut „Chetrocredit” admiterea acțiunii, constatarea
nulității absolute a contractelor de vânzare-cumpărare a valorilor mobiliare încheiate
între Asociația de Economii și Împrumut „Microfin” în calitate de cumpărător și în
calitate de vânzători: Asociația de Economii și Împrumut „Roșietici” 95 acțiuni din
30 septembrie 2010; Asociația de Economii și Împrumut „Hăsnășenii Mari” 257
acțiuni din 02 iulie 2010 și 12 iulie 2010; Asociația de Economii și Împrumut „Salcia
Mare-Tătărăști” 60 acțiuni din 08 iulie 2010; Asociația de Economii și Împrumut
„Cîrpești” 50 acțiuni din 15 iulie 2010; Asociația de Economii și Împrumut „Hirova”
12 acțiuni din 07 septembrie 2010; Asociația de Economii și Împrumut „Zaicanii
Vechi” 1 acțiune din 09 iulie 2010; Asociația de Economii și Împrumut „Podișorul”
580 acțiuni din 08 septembrie 2011; Asociația de Economii și Împrumut „Credite-
Criva” 301 acțiuni din 23 iunie 2011; Asociația de Economii și Împrumut „Budăi”
550 acțiuni din 10 ianuarie 2013; Asociația de Economii și Împrumut „Cuconeștii
Noi” 240 acțiuni din 29 mai 2013, și repunerea părților la situația inițială încheierii
tranzacțiilor.
Prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 17 februarie 2015, a
fost respinsă cererea avocatului Mîrzenco Iurii privind aplicarea măsurilor de
asigurare a acțiunii, ca fiind neîntemeiată (vol. I, f.d. 53-56).
3
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 06 aprilie 2015, s-a respins recursul
declarat de avocatul Asociației de Economii și Împrumut „Cașunca” și Asociația de
Economii și Împrumut „Chetrocredit” Mîrzenco Iurii, cu menținerea încheierii
Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 17 februarie 2015 (vol. I, f.d.76-78).
Prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 15 septembrie 2015,
au fost atrași în proces în calitate de intervenient accesoriu de partea pârâtului,
Asociația de Economii și Împrumut „Roșietici”, Asociația de Economii și Împrumut
„Hăsnășenii Mari”, Asociația de Economii și Împrumut „Salcia Mare-Tătărăști”,
Asociația de Economii și Împrumut „Cîrpești”, Asociația de Economii și Împrumut
„Hirova”, Asociația de Economii și Împrumut „Zaicanii Vechi”, Asociația de
Economii și Împrumut „Podișorul”, Asociația de Economii și Împrumut „Credite-
Criva”, Asociația de Economii și Împrumut „Budăi” și Asociația de Economii și
Împrumut „Cuconeștii Noi” (vol. I, f.d.143-145).
Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 15 octombrie 2015,
acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2017, a fost respins apelul
declarat de avocatul Asociației de Economii și Împrumut „Cașunca” și Asociația de
Economii și Împrumut „Chetrocredit” Mîrzenco Iurii, cu menținerea hotărârii
Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 15 octombrie 2015.
Invocând ilegalitatea deciziei instanței de apel și hotărârii instanței de fond la
data de 28 martie 2017 Asociația de Economii și Împrumut „Cașunca” și Asociația
de Economii și Împrumut „Chetrocredit” au contestat-o cu recurs solicitând
admiterea recursului, casarea integrală a deciziei Curții de Apel Chișinău din 12
ianuarie 2017 și a hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 15 octombrie
2015 cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.
În motivarea cererii de recurs au indicat că, contrar art. 85 din Legea privind
societățile pe acțiuni, președintele consiliului Societății pe Acțiuni „Corporația de
Finanțare Rurală”, care deținând și funcția de președintele al direcției executive,
adică una și aceeași persoană, a fost interesat în efectuarea tranzacțiilor între două
persoane juridice. Astfel este neclară concluzia instanței de apel că acțiunile au fost
tranzacționate în beneficiul persoanei juridice și nu al persoanei fizice.
Instanța de apel a concluzionat că, efectuarea tranzacțiilor cu acțiunile
Societății pe Acțiuni „Corporația de Finanțare Rurală” în lipsa comunicării tuturor
acționarilor nu este ceva grav deoarece acestea au fost au fost vândute în cercul
existenți de acționari. Însă, această concluzie este în contradicție directă cu art. 28
alin. (2) din Legea privind societățile pe acțiuni.
Indică recurenții că, instanța de fond și instanța de apel nu au aplicat legea
care trebuia să fie aplicată și anume nu au fost aplicate normele de drept material
care guvernează regulile și condițiile privind organizarea și încheierea tranzacțiilor
de vânzare-cumpărare a valorilor mobiliare.
4
Mai menționează recurenții că, instanțele judecătorești au examinat
valabilitatea actelor juridice fără ca acestea să fie anexate la materialele cauzei. La
fel nu a fost verificată legalitatea contractelor prin prisma art. 24 din Legea cu privire
la piața valorilor mobiliare nr. 199 din 18 noiembrie 1998.
Examinând recursul declarat de Asociația de Economii și Împrumut
„Cașunca” și Asociația de Economii și Împrumut „Chetrocredit”, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
menționează următoarele.
În conformitate cu art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra
admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.
Conform art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară
în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Din actele cauzei se constată că, decizia Curții de Apel Chișinău din 12
ianuarie 2017 a fost expediată în adresa părților la data de 09 februarie 2017 și a fost
recepționată de către recurenți la data de 10 februarie 2017 (vol. II, f.d.122). Prin
urmare instanța de recurs consideră că, recurenții s-au conformat prevederilor legale
și au declarat cererea de recurs în interiorul termenului de două luni.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii
acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea
recursului se decide în lipsa acesteia.
La 21 aprilie 2017, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților
copia cererilor de recurs, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.
La 18 mai 2017, Asociația de Economii și Împrumut „Microfin” a depus
referință prin care a solicitat respingerea recursului declarat de Asociația de
Economii și Împrumut „Cașunca” și Asociația de Economii și Împrumut
„Chetrocredit” ca fiind inadmisibilă.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 14 iunie 2017, recursul declarat
de Asociația de Economii și Împrumut „Cașunca” și Asociația de Economii și
Împrumut „Chetrocredit” s-a considerat admisibil fiind transmis pentru a fi examinat
în fond.
Astfel, în conformitate cu art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în
care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează
fondul recursului.
Conform art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul declarat
împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în
baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra
noi dovezi.
5
Potrivit art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără
înștiințarea participanților la proces.
Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție concluzionează despre necesitatea admiterii recursului, casarea integrală a
deciziei instanței de apel cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond, din
următoarele considerente.
Potrivit art. 445 alin. (1) lit. c1) din Codul de procedură civilă, instanța, după
ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral decizia
instanței de apel și hotărârea primei instanțe, trimițând pricina spre rejudecare în
prima instanță doar în cazul în care a constatat încălcarea sau aplicarea eronată a
normelor de drept procedural specificate la art. 432 alin.(3) lit. d) și f). La solicitarea
participanților la proces, instanța de recurs poate trimite pricina spre rejudecare în
prima instanță în cazul prevăzut la art. 432 alin.(3) lit. b).
Conform art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească
trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe
circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de
judecată.
Potrivit art. 241 alin. (1) și alin. (5) din Codul de procedură civilă, instanța
judecătorească adoptă hotărârea în numele legii. În motivare se indică circumstanțele
pricinii, constatate de instanță, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare
la aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanță la respingerea unor probe,
legile de care s-a călăuzit instanța.
După cum urmează din actele cauzei, la 29 octombrie 2014, Asociația de
Economii și Împrumut „Cașunca” și Asociația de Economii și Împrumut
„Chetrocredit” au depus cere de chemare în judecată prin care au solicitat declararea
nulă a contractelor de vânzare-cumpărare a valorilor mobiliare – acțiuni ale
Societății pe Acțiuni „Corporația de Finanțare Rurală” care au fost cumpărate de
către Asociația de Economii și Împrumut „Microfin”.
Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 15 octombrie 2015,
menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2017, acțiunea a fost
respinsă ca neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 373 din Codul de procedură civilă, instanța de apel
verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea
și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt
și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului, instanța de apel verifică
circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și
cele care nu au fost stabilite, dar care au importantă pentru soluționarea pricinii,
apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către
participanții la proces. În cazul în care motivarea apelului nu cuprinde argumente
sau dovezi noi, instanța de apel se pronunță în fond, numai în temeiul celor invocate
6
în primă instanță. Instanța de apel nu este legată de motivele apelului privind
legalitatea hotărârii primei instanțe, ci este obligată să verifice legalitatea hotărârii
în întregul ei. Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor
invocate în apel.
Contrar acestor prevederi legale, instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor
argumentelor invocate în cererea de apel.
Or, avocatul apelanților Asociația de Economii și Împrumut „Cașunca” și
Asociația de Economii și Împrumut „Chetrocredit” Mîrzenco Iurii, solicitând
anularea hotărârii primei instanțe în cererea de apel a invocat un șir de argumente,
inclusiv și nerespectarea de către organul executiv al Societății pe Acțiuni
„Corporația de Finanțare Rurală” a cerinței privind înștiințarea tuturor acționarilor
despre ofertele privind vânzarea acțiunilor.
Însă, instanța de apel nu s-a expus pe marginea acestor argumente care sunt
esențiale pentru justa soluționare a cauzei, în așa mod, fiind admisă o încălcare a
dreptului apelanților Asociația de Economii și Împrumut „Cașunca” și Asociația de
Economii și Împrumut „Chetrocredit” la un proces echitabil.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție constată că, la examinarea cauzei în ordine de apel și în instanța
de fond nu a fost stabilit în ce mod organul executiv al Societății pe Acțiuni
„Corporația de Finanțare Rurală” a respectat și a executat prevederile art. II, alin. (3)
lit. a) și b) din Legea nr. 163 din 13 iulie 2007, potrivit cărora acționarul societății
închise care dorește să-și vândă acțiunile este obligat să trimită organului executiv
al societății o ofertă în scris cu indicarea condițiilor tranzacției propuse. Organul
executiv este obligat să înștiințeze ceilalți acționari despre ofertă în termen de 3 zile
de la data primirii ei. Dacă, în decurs de o lună de la data înștiințării despre oferta
acționarului, alți acționari ai societății nu și-au exercitat dreptul de preemțiune
asupra acțiunilor înstrăinate, acționarul este în drept să le vândă oricărei alte
persoane la un preț nu mai mic decât cel propus acționarilor societății.
Prin urmare, la materialele cauzei lipsesc careva acte confirmative care ar
demonstra înștiințarea celorlalți acționari și anume înștiințarea Asociației de
Economii și Împrumut „Cașunca” și Asociația de Economii și Împrumut
„Chetrocredit” despre oferta de vânzare a acțiunilor din partea Asociației de
Economii și Împrumut „Roșietici”, Asociația de Economii și Împrumut „Hăsnășenii
Mari”, Asociația de Economii și Împrumut „Salcia Mare-Tătărăști”, Asociația de
Economii și Împrumut „Cîrpești”, Asociația de Economii și Împrumut „Hirova”,
Asociația de Economii și Împrumut „Zaicanii Vechi”, Asociația de Economii și
Împrumut „Podișorul”, Asociația de Economii și Împrumut „Credite-Criva”,
Asociația de Economii și Împrumut „Budăi” și Asociația de Economii și Împrumut
„Cuconeștii Noi”.
Plus la aceasta se menționează că, în rezultatul examinării tranzacțiilor
înregistrate cu valorile mobiliare emise de Societatea pe Acțiuni „Corporația de
7
Finanțare Rurală”, prin scrisoarea Comisiei Naționale a Pieței Financiare nr. 03-
1826 din 15 mai 2014, s-a comunicat despre nerespectarea și încălcarea dreptului de
preemțiune a acționarilor de către organul executiv al societății (vol. I, f.d. 132).
Însă, instanțele judecătorești ierarhic inferioare nu au dat o apreciere acestei
scrisori și în temeiul art. 74 Cod de procedură civilă, nu a examinat întrebarea privind
participarea în proces a autorității publice Comisia Națională a Pieței Financiare,
pentru a depune concluzii asupra prezentei cauze în temeiul art. 231 din Codul de
procedură civilă.
Totodată, instanța de recurs constată că, prezenta acțiune este izvorâtă din mai
multe contracte de vânzare-cumpărare încheiate de către Asociația de Economii și
Împrumut „Microfin” în calitate de cumpărător, toate având ca obiect acțiunile
Societății pe Acțiuni „Corporația de Finanțare Rurală”. Însă, la materialele cauzei
lipsesc contractele de vânzare-cumpărare a valorilor mobiliare a căror nulitate a fost
invocată de reclamanții Asociația de Economii și Împrumut „Cașunca” și Asociația
de Economii și Împrumut „Chetrocredit”.
Atât prima instanță, cât și instanța de apel au verificat legalitatea contractelor
de vânzare-cumpărare fără ca acestea să fie administrate la materialele cauzei.
Or, potrivit protocolului operațiunilor pentru perioada 26 martie 2005 – 07
august 2014, tranzacțiile de vânzare-cumpărare a valorilor mobiliare au codul 106,
ceea ce înseamnă că sunt înregistrate ca operațiuni de vânzare-cumpărare cu dreptul
de preemțiune (vol. I, f.d.9).
Reieșind din cele menționate, luate în ansamblu, se atestă o necercetare a
fondului cauzei și, în așa mod, fiind admisă o încălcare a dreptului apelanți/
reclamanți Asociația de Economii și Împrumut „Cașunca” și Asociația de Economii
și Împrumut „Chetrocredit” la un proces echitabil.
Instanța de recurs reiterează că dreptul la un proces echitabil, garantat de art.6
din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale, prezumă dreptul la o hotărâre și decizie motivată. Astfel, instanțele
judecătorești naționale sunt obligate să-și motiveze deciziile, iar toate întrebările
care sunt importante pentru rezultatul procesului necesită un răspuns special în
decizie.
În asemenea circumstanțe și deoarece această eroare judiciară nu poate fi
corectată de către instanța de recurs, Colegiul civil și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră necesar a admite recursul, casarea integrală a
deciziei instanței de apel și hotărârea primei instanțe cu trimiterea cauzei spre
rejudecare în prima instanță.
La rejudecarea pricinii, instanța urmează să țină cont de cele menționate și
reexaminând pricina, să emită o hotărâre legală și întemeiată, respectând dreptul
părților la un proces echitabil.
8
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c1) din Codul de procedură civilă,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție
d e c i d e:
Se admite recursul declarat de Asociația de Economii și Împrumut „Cașunca”
și Asociația de Economii și Împrumut „Chetrocredit”.
Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2017 și hotărârea
Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 15 octombrie 2015, în pricina civilă la
cererea de chemare în judecată depusă de Asociația de Economii și Împrumut
„Cașunca” și Asociația de Economii și Împrumut „Chetrocredit” împotriva
Asociației de Economii și Împrumut „Microfin”, intervenienți accesorii Societatea
pe Acțiuni „Corporația de Finanțare Rurală”, Asociația de Economii și Împrumut
„Roșietici”, Asociația de Economii și Împrumut „Hăsnășenii Mari”, Asociația de
Economii și Împrumut „Salcia Mare-Tătărăști”, Asociația de Economii și Împrumut
„Cîrpești”, Asociația de Economii și Împrumut „Hirova”, Asociația de Economii și
Împrumut „Zaicanii Vechi”, Asociația de Economii și Împrumut „Podișorul”,
Asociația de Economii și Împrumut „Credite-Criva”, Asociația de Economii și
Împrumut „Budăi”, Asociația de Economii și Împrumut „Cuconeștii Noi”, privind
declararea nulității absolute a actelor juridice, cu trimiterea cauzei la rejudecare în
Judecătoria Chișinău.
Decizia nu se supune nici unei căi de atac.
Președintele ședinței,
Judecătorul: Tatiana Vieru
Judecătorii: Svetlana Filincova
Oleg Sternioală
Mariana Pitic
Nicolae Craiu
9