2rac-254/17 — cu privire la declararea nulității absolute a contractului de cesiune a creanței

prima instanță: C. Guzun dosarul nr. 2rac-254/17

instanța de apel: L. Popova, V. Efros, I. Murianu

ÎNCHEIERE

28 iunie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Ion Druță

Nicolae Craiu

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

Întreprinderea Mixtă „Fortagro-Com” Societate cu Răspundere Limitată

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii Mixte

„Fortagro-Com” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Societății cu

Răspundere Limitată „Basarabia-Agroexport”, Întreprinderii de Stat

„Vamservinform” cu privire la declararea nulității absolute a contractului de

cesiune a creanței

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2017, prin care a

fost respins apelul declarat de Întreprinderea Mixtă „Fortagro-Com” Societate cu

Răspundere Limitată și menținută hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău

din 24 septembrie 2016, prin care acțiunea a fost respinsă

constată:

La 04 februarie 2016, ÎM „Fortagro-Com” SRL a depus cerere de chemare

în judecată împotriva SRL „Basarabia-Agroexport” și ÎS „Vamservinform” cu

privire la declararea nulității absolute a contractului de cesiune a creanței.

În motivarea acțiunii a invocat că la 04 martie 2011, Judecătoria Economică

de Circumscripție a emis titlul executoriu la dosarul nr. 2e-4287/11, privind

încasarea de la ÎM „Fortagro-Com” SRL în favoarea ÎS „Moldvama Grup” a

datoriei în sumă de 12570 lei și a taxei de stat în sumă de 377,10 lei.

Menționează că la 04 iunie 2015, între ÎS „Vamservinform” în calitate de

cedent și SRL „Basarabia-Agroexport”, în calitate de cesionar a fost încheiat

contractul de cesiune de creanță nr. 33/2015, obiectul căruia constituia cedarea de

către cedentul ÎS „Vamservinform” în favoarea cesionarului SRL „Basarabia-

Agroexport” a dreptului de creanță împotriva ÎM „Fortagro-Com” SRL în valoarea

nominală totală de 12947,1 lei, conform titlului executoriu nr. 2e-4287/11 din

04 martie 2011, eliberat de Judecătoria Economică de Circumscripție.

Afirmă că potrivit condițiilor contractului, cesionarul se subrogă în

drepturile cedentului, devenind astfel creditor al ÎM „Fortagro-Com” SRL pentru

1

întreaga valoare nominală a creanței, iar după efectuarea în totalitate a plății

creanței, cedentul urma să declare că nu mai are nicio pretenție cu privire la

restituirea sumei datorate de către ÎM „Fortagro-Com” SRL și că SRL „Basarabia-

Agroexport” s-a obligat să înștiințeze ÎM „Fortagro-Com” SRL despre acest fapt.

Consideră că contractul de cesiune de creanță urmează a fi declarat nul, ca

fiind întocmit cu încălcarea prevederilor legii.

Având în vedere prevederile art. 556, 560, 567 Cod civil, art. 43, 47 Cod de

executare indică că ÎM „Fortagro-Com” SRL nu are careva datorii față de

ÎS „Vamservinform” atât timp cât nu există o hotărâre judecătorească în temeiul

căreia să fie înlocuit creditorul ÎS „Moldvama Grup” cu succesorul în drepturi

ÎS „Vamservinform”.

Obiectează că ÎS „Vamservinform” nu este creditor în procedura de

executare reînregistrată în anul 2015, cu nr. 100-R188/2015 și nu poate ceda

careva creanțe și nici nu poate fi parte a contractului de cesiune de creanță

nr. 33/2015 din 04 iunie 2015.

Consideră că SRL „Basarabia-Agroexport” nu este și niciodată nu a fost în

drept de a pretinde la careva datorii.

Cu referire la prevederile art. 216 alin. (2), 217 alin. (2) și (3), 220 Cod civil

susține că contractul de cesiune de creanță nr. 33/2015 din 04 iunie 2015, încheiat

între ÎS „Vamservinform” și SRL „Basarabia-Agroexport” urmează a fi declarat

nul ca fiind ilegal, deoarece contravine normelor imperative ale legii.

Solicită admiterea acțiunii, declararea nulității absolute a contractului de

cesiune de creanță nr. 33/2015 din 04 iunie 2015, încheiat între

ÎS „Vamservinform” și SRL „Basarabia-Agroexport”.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 24 septembrie 2016,

acțiunea a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2017, a fost respins

apelul declarat de ÎM „Fortagro-Com” SRL și menținută hotărârea Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău din 24 septembrie 2016.

La 05 mai 2017, ÎM „Fortagro-Com” SRL a declarat recurs împotriva

deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2017, prin care a solicitat

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe,

cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, considerându-le ca ilegale și neîntemeiate.

Menționează că contractul de cesiune de creanță nr. 33/2015 din

04 iunie 2015 încheiat între ÎS „Vamservinform” și SRL „Basarabia-Agroexport”

contravine normelor imperative ale legii și că urmează a fi declarat nul.

Relevă că ÎS „Vamservinform” nefiind titularul creanței, prin derogare de la

normele legale, a cedat ÎS „Vamservinform” o creanță de care de iure nu dispunea

și nu exista, or, aceasta urma a fi confirmată printr-o hotărâre judecătorească

definitivă, așa cum prevede art. 47 Cod de executare.

Notează că instanțele de judecată ierarhic inferioare urmau să se expună mai

întâi asupra legalității substituirii creditorului ÎS „Vamservinform”.

2

Obiectează că instanțele de judecată ierarhic inferioare eronat au aplicat

prevederile generale ale Codului civil, întrucât consideră că în speță sunt aplicabile

prevederile speciale ale Codului de executare.

Consideră că au fost interpretate eronat și prevederile art. 556 alin. (5) Cod

civil, potrivit cărora cesiunea de creanță trebuie să fie încheiată în forma cerută

pentru actul juridic în al cărui temei s-a născut creanța cesionată.

Explică că obligațiile pecuniare apărute între ÎM „Fortagro-Com” SRL și

ÎS „Moldvama Grup” nu sunt obligații survenite dintr-un contract, ci niște

sancțiuni stabilite de instanța de judecată în litigiu avut cu aceasta, astfel, consideră

că nu este o creanță existentă până la emiterea unei hotărâri judecătorești.

La 05 iunie 2017, prin intermediul Oficiului Poștal, SRL „Basarabia-

Agroexport” a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului declarat

de ÎM „Fortagro-Com” SRL.

La 07 iunie 2017, ÎS „Vamservinform” a depus referință, prin care a solicitat

respingerea recursului declarat de ÎM „Fortagro-Com” SRL.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

în adresa părților la 10 martie 2017, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 106), însă careva date despre recepționarea acesteia de către recurentă la

materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din

23 februarie 2017, în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de ÎM „Fortagro-

Com” SRL nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

CPC.

3

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de ÎM „Fortagro-Com” SRL, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de ÎM „Fortagro-Com” SRL ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul declarat de Întreprinderea Mixtă „Fortagro-Com” Societate cu

Răspundere Limitată se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Ion Druță

Nicolae Craiu

4