3ra-627/17 — contestarea actului administrativ

prima instanță: A. Catană dosarul nr. 3ra-627/17

instanța de apel: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol

Î N C H E I E R E

08 iunie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul – Valeriu Doagă

Judecătorii – Tamara Chișca-Doneva, Ion Druță

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

reprezentantul Primăriei municipiului Chișinău, Andrian Ursachi,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Primarului general al municipiului Chișinău

și viceprimarului municipiului Chișinău, intervenient accesoriu Firma de Producție și

Comerț „Marta” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la contestarea actului

administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 februarie 2017

c o n s t a t ă:

La 19 iunie 2015 Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus cerere

de chemare în judecată împotriva Primarului general al municipiului Chișinău și

viceprimarului municipiului Chișinău, intervenient accesoriu Firma de Producție și

Comerț „Marta” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la contestarea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii a menționat că, la 07 aprilie 2015 Primarul general al

municipiului Chișinău a emis dispoziția nr. 4-df cu privire la prelungirea termenului

de arendă a lotului de pământ din str. V. Belinski, 2/2, FPC „Marta” SRL.

Relevă reclamantul că, prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 10/52-19

din 29 octombrie 2009, în baza căreia s-a încheiat contractul nr.5153/2009, s-a decis

acordarea în arendă a bunului imobil cu numărul cadastral 0100517143 la un preț în

cuantum de 10% din prețul normativ, iar prin emiterea dispoziției nr.4-df din 07 aprilie

2015 Primarul general al municipiului Chișinău a dispus prelungirea contractului de

arendă cu modificarea plății prevăzute de consiliu, stabilind arenda în cuantum de 8%

din prețul normativ al bunului vizat.

Astfel, invocă faptul că, decizia Consiliului municipal Chișinău are caracter

normativ și stabilește reguli obligatorii de prelungire a contractelor de arendă,

modificarea plății de arendă poate fi efectuată doar printr-un act din aceiași categorie,

adică prin decizia Consiliului municipal Chișinău.

Afirmă reclamantul că la 08 mai 2015 a înaintat Primarului general al

municipiului Chișinău notificarea nr. 1304/OT4-935, prin care a solicitat abrogarea

1

dispoziției nr. 4-df din 07 aprilie 2015, însă, prin demersul nr. 06-119/3113 s-a refuzat

satisfacerea notificării și abrogarea actului administrativ.

Solicită reclamantul admiterea acțiunii și anularea dispoziției nr. 4-df din 07

aprilie 2015 cu privire la prelungirea termenului de arendă a lotului de pământ din

str.V. Belinski, 2/2, FPC „Marta” SRL.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, din 29 martie 2016 s-a admis

integral acțiunea Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva

Primarului general al municipiului Chișinău și viceprimarului municipiului Chișinău,

intervenient accesoriu Firma de Producție și Comerț „Marta” Societate cu

Răspundere Limitată cu privire la contestarea actului administrativ; și s-a anulat ca

fiind ilegală dispoziția viceprimarului municipiului Chișinău nr. 4-df din 07 aprilie

2015 cu privire la prelungirea termenului de arendă a lotului de pământ din str. V.

Belinski, 2/2, FPC „Marta” SRL (f.d. 78 recto-verso, 100-105).

În susținerea soluției emise, având în vedere principiul autonomiei decizionale,

prima instanță a reținut că voința unității administrativ-teritoriale se realizează prin

intermediul autorității deliberative (consiliul local) ce emite decizii în acest sens, care

urmează a fi executate de către autoritatea executivă a consiliului (primarul).

Astfel, în speță, primarul, în calitate de autoritate executivă, a modificat prețul

contractului de arendă contrar prevederilor Regulamentului privind gestionarea

resurselor funciare municipale, aprobat prin decizia Consiliului Municipal Chișinău

nr.3/23 din 02 aprilie 2013, fapt ce contravine prevederilor art. 29 alin. (1) lit. a) din

Legea administrației publice locale, or primarul este obligat să execute întocmai

deciziile consiliului.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 februarie 2017 s-a respins apelul

declarat de Primăria municipiului Chișinău și s-a menținut hotărârea Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău din 29 martie 2016 (f.d. 118, 119-123).

La 06 aprilie 2017 reprezentantul Primăriei municipiului Chișinău, Andrian

Ursachi a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 februarie

2017 și a hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, din 29 martie 2016, solicitând

admiterea recursului și casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi

hotărâri de respingere a acțiunii ca fiind neîntemeiată (f.d 128-131).

În motivarea recursului a reiterat circumstanțele faptice ce țin de fondul cauzei și

a invocat că decizia instanței de apel a fost emisă cu încălcarea esențială a normelor de

drept, circumstanță care la rândul său a dus la încălcarea drepturilor fundamentale ale

omului.

Suplimentar a menționat că, prima instanță a dat o apreciere greșită, neprobată în

acest sens și care și-a asumat dreptul de a substitui atribuțiile de bază ale Primarului

general al municipiului Chișinău. Or, conform competenței și atribuțiilor sale, Primarul

general este în drept să emită asemenea dispoziții, deoarece emitentul are dreptul de a

elibera autorizații și reieșind din regula generală a dreptului civil, emitentul are dreptul

de a sista și anula actul administrativ.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

Articolul 431 din Codul de procedură civilă consemnează în alineatul (2) că,

asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

2

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu și în toate cazurile.

În conformitate cu art.433 din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434;

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;

d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Conform art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este

termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Completul constată că din materialele cauzei nu poate fi stabilit momentul

comunicării recurentului deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 februarie 2017

(f.d.118) pentru a determina respectarea termenului legal de declarare a recursului, însă

decizia recurată a fost expediată participanților la proces prin scrisoarea de însoțire

nr.1987 din 21 februarie 2017 (f.d. 121), iar cererea de recurs a fost depusă la 06

aprilie 2017, fapt confirmat prin amprenta sigiliului aplicată pe recurs (f.d. 128), prin

urmare calea de atac se consideră exercitată în termen.

Instanța de recurs decelează că obiectul acțiunii constă în anularea dispoziției

3

Primarului general al municipiului Chișinău nr. 4-df din 07 aprilie 2015 cu privire la

prelungirea termenului de arendă a lotului de pământ din str. V. Belinski, 2/2, Firmei

de Producție și Comerț „Marta” Societate cu Răspundere Limitată.

Astfel, alegațiile invocate în recurs precum că, instanțele inferioare au dat o

apreciere greșită, neprobată în acest sens, precum și faptul că și-au asumat dreptul de a

substitui atribuțiile de bază ale Primăralui general al municipiului Chișinău nu pot fi

reținute, or, conform prevederilor art. 8 alin. (1) din Legea privind actele normative ale

Guvernului și ale altor autorități ale administrației publice centrale și locale, ierarhia

actelor normative se structurează în funcție de categoria acestora și de autoritatea

publică competentă de a le emite.

Succesiv, prin prisma normei legale precitate se deduce că decizia Consiliului

municipal Chișinău are caracter normativ și stabilește reguli obligatorii de prelungire a

contractelor de arendă și că, modificarea plății de arendă poate fi efectuată doar printr-

un act din aceiași categorie.

Distinct celor menționate, Regulamentul privind gestionarea resurselor funciare

municipale, aprobat prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 3/23 din 02 aprilie

2013 consemnează expres condițiile în care are loc prelungirea termenului contractelor

de arendă a terenurilor aferente. Astfel, conform prevederilor pct. 25 lit. d) din

Regulament, subdiviziunile municipale specializate în relații funciare și în urbanism

vor asigura prelungirea termenului de arendare a terenurilor aferente în condițiile

anterior stabilite. În acest sens, autoritatea executivă a administrației publice locale

emite dispoziția de prelungire a termenului, după emiterea avizului favorabil al

comisiei de specialitate a Consiliului municipal Chișinău (pentru construcții,

arhitectură și relații funciare), iar subdiviziunea specializată în relații funciare

perfectează corespunzător; în cazul avizului defavorabil al comisiei de specialitate,

asupra chestiunii privind prelungirea arendei se decide prin decizia Consiliului

municipal Chișinău. Așadar, în situația diminuării prețului, este evidentă modificarea

condițiilor anterior stabilite.

În această ordine de idei, completul opinează că în virtutea modificării condițiilor,

prin prisma Regulamentului privind gestionarea resurselor funciare municipale,

aprobat prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 3/23 din 02 aprilie 2013,

prelungirea arendei urmează a se decide prin decizia Consiliului municipal Chișinău.

În altă ordine de idei, instanța de recurs constată că, argumentele invocate în

cererea de recurs, în esența lor, sânt similare argumentelor invocate în cererea de apel

și care au fost deja supuse examinării și aprecierii juste de către instanța de apel prin

prisma art. 130 și 139 din Codul de procedură civilă, în raport cu dispozițiile art. 118

din aceeași lege, fiindu-le oferite concluziile de rigoare și respectiv nu urmează a fi

reiterate în ordine de recurs. Această circumstanță evidențiază caracterul declarativ al

recursului, lipsit de conținut și evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu

soluția dată de instanțele inferioare, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a

recursului.

Astfel, instanța de recurs notează că, reprezentantul recurentului nu a invocat

niciun argument plauzibil în vederea justificării ilegalității deciziei instanței de apel.

În acest sens, instanța de recurs reamintește prin prisma jurisprudenței CtEDO,

fosta Comisie a arătat că „… art. 6 §1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a

unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca

4

fiind lipsit de șanse de succes” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia

Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Completul concluzionează că, din conținutul cererii de recurs nu rezultă existența

unuia din temeiurile legale de recurs, iar circumstanțele de fapt invocate de

reprezentantul recurentului în cererea de recurs nu constituie obiect al recursului, or

recursul devoluează exclusiv circumstanțele de drept ale pricinii.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că argumentele invocate

în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) și

prevederile art. 437 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat de reprezentantul Primăriei municipiului

Chișinău, Andrian Ursachi, în baza art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, ca

fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de reprezentantul Primăriei municipiului Chișinău, Andrian

Ursachi, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Ion Druță

5