3ra-627/17 — contestarea actului administrativ

prima instanță: A. Catană dosarul nr. 3ra-627/17 instanța de apel: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol Î N C H E I E R E 08 iunie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul – Valeriu Doagă Judecătorii – Tamara Chișca-Doneva, Ion Druță examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de reprezentantul Primăriei municipiului Chișinău, Andrian Ursachi, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Primarului general al municipiului Chișinău și viceprimarului municipiului Chișinău, intervenient accesoriu Firma de Producție și Comerț „Marta” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 februarie 2017 c o n s t a t ă: La 19 iunie 2015 Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primarului general al municipiului Chișinău și viceprimarului municipiului Chișinău, intervenient accesoriu Firma de Producție și Comerț „Marta” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a menționat că, la 07 aprilie 2015 Primarul general al municipiului Chișinău a emis dispoziția nr. 4-df cu privire la prelungirea termenului de arendă a lotului de pământ din str. V. Belinski, 2/2, FPC „Marta” SRL. Relevă reclamantul că, prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 10/52-19 din 29 octombrie 2009, în baza căreia s-a încheiat contractul nr.5153/2009, s-a decis acordarea în arendă a bunului imobil cu numărul cadastral 0100517143 la un preț în cuantum de 10% din prețul normativ, iar prin emiterea dispoziției nr.4-df din 07 aprilie 2015 Primarul general al municipiului Chișinău a dispus prelungirea contractului de arendă cu modificarea plății prevăzute de consiliu, stabilind arenda în cuantum de 8% din prețul normativ al bunului vizat.

Astfel, invocă faptul că, decizia Consiliului municipal Chișinău are caracter normativ și stabilește reguli obligatorii de prelungire a contractelor de arendă, modificarea plății de arendă poate fi efectuată doar printr-un act din aceiași categorie, adică prin decizia Consiliului municipal Chișinău. Afirmă reclamantul că la 08 mai 2015 a înaintat Primarului general al municipiului Chișinău notificarea nr. 1304/OT4-935, prin care a solicitat abrogarea 1 dispoziției nr. 4-df din 07 aprilie 2015, însă, prin demersul nr. 06-119/3113 s-a refuzat satisfacerea notificării și abrogarea actului administrativ. Solicită reclamantul admiterea acțiunii și anularea dispoziției nr. 4-df din 07 aprilie 2015 cu privire la prelungirea termenului de arendă a lotului de pământ din str.V.

Belinski, 2/2, FPC „Marta” SRL. Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, din 29 martie 2016 s-a admis integral acțiunea Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Primarului general al municipiului Chișinău și viceprimarului municipiului Chișinău, intervenient accesoriu Firma de Producție și Comerț „Marta” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la contestarea actului administrativ; și s-a anulat ca fiind ilegală dispoziția viceprimarului municipiului Chișinău nr. 4-df din 07 aprilie 2015 cu privire la prelungirea termenului de arendă a lotului de pământ din str. V. Belinski, 2/2, FPC „Marta” SRL (f.d. 78 recto-verso, 100-105).

În susținerea soluției emise, având în vedere principiul autonomiei decizionale, prima instanță a reținut că voința unității administrativ-teritoriale se realizează prin intermediul autorității deliberative (consiliul local) ce emite decizii în acest sens, care urmează a fi executate de către autoritatea executivă a consiliului (primarul). Astfel, în speță, primarul, în calitate de autoritate executivă, a modificat prețul contractului de arendă contrar prevederilor Regulamentului privind gestionarea resurselor funciare municipale, aprobat prin decizia Consiliului Municipal Chișinău nr.3/23 din 02 aprilie 2013, fapt ce contravine prevederilor art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea administrației publice locale, or primarul este obligat să execute întocmai deciziile consiliului.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 februarie 2017 s-a respins apelul declarat de Primăria municipiului Chișinău și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 29 martie 2016 (f.d. 118, 119-123). La 06 aprilie 2017 reprezentantul Primăriei municipiului Chișinău, Andrian Ursachi a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 februarie 2017 și a hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, din 29 martie 2016, solicitând admiterea recursului și casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca fiind neîntemeiată (f.d 128-131). În motivarea recursului a reiterat circumstanțele faptice ce țin de fondul cauzei și a invocat că decizia instanței de apel a fost emisă cu încălcarea esențială a normelor de drept, circumstanță care la rândul său a dus la încălcarea drepturilor fundamentale ale omului.

Suplimentar a menționat că, prima instanță a dat o apreciere greșită, neprobată în acest sens și care și-a asumat dreptul de a substitui atribuțiile de bază ale Primarului general al municipiului Chișinău. Or, conform competenței și atribuțiilor sale, Primarul general este în drept să emită asemenea dispoziții, deoarece emitentul are dreptul de a elibera autorizații și reieșind din regula generală a dreptului civil, emitentul are dreptul de a sista și anula actul administrativ. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

Articolul 431 din Codul de procedură civilă consemnează în alineatul (2) că, asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători. 2 În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu și în toate cazurile. În conformitate cu art.433 din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Conform art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Completul constată că din materialele cauzei nu poate fi stabilit momentul comunicării recurentului deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 februarie 2017 (f.d.118) pentru a determina respectarea termenului legal de declarare a recursului, însă decizia recurată a fost expediată participanților la proces prin scrisoarea de însoțire nr.1987 din 21 februarie 2017 (f.d. 121), iar cererea de recurs a fost depusă la 06 aprilie 2017, fapt confirmat prin amprenta sigiliului aplicată pe recurs (f.d.

128), prin urmare calea de atac se consideră exercitată în termen. Instanța de recurs decelează că obiectul acțiunii constă în anularea dispoziției 3 Primarului general al municipiului Chișinău nr. 4-df din 07 aprilie 2015 cu privire la prelungirea termenului de arendă a lotului de pământ din str. V. Belinski, 2/2, Firmei de Producție și Comerț „Marta” Societate cu Răspundere Limitată. Astfel, alegațiile invocate în recurs precum că, instanțele inferioare au dat o apreciere greșită, neprobată în acest sens, precum și faptul că și-au asumat dreptul de a substitui atribuțiile de bază ale Primăralui general al municipiului Chișinău nu pot fi reținute, or, conform prevederilor art. 8 alin. (1) din Legea privind actele normative ale Guvernului și ale altor autorități ale administrației publice centrale și locale, ierarhia actelor normative se structurează în funcție de categoria acestora și de autoritatea publică competentă de a le emite.

Succesiv, prin prisma normei legale precitate se deduce că decizia Consiliului municipal Chișinău are caracter normativ și stabilește reguli obligatorii de prelungire a contractelor de arendă și că, modificarea plății de arendă poate fi efectuată doar printr- un act din aceiași categorie. Distinct celor menționate, Regulamentul privind gestionarea resurselor funciare municipale, aprobat prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 3/23 din 02 aprilie 2013 consemnează expres condițiile în care are loc prelungirea termenului contractelor de arendă a terenurilor aferente. Astfel, conform prevederilor pct. 25 lit. d) din Regulament, subdiviziunile municipale specializate în relații funciare și în urbanism vor asigura prelungirea termenului de arendare a terenurilor aferente în condițiile anterior stabilite.

În acest sens, autoritatea executivă a administrației publice locale emite dispoziția de prelungire a termenului, după emiterea avizului favorabil al comisiei de specialitate a Consiliului municipal Chișinău (pentru construcții, arhitectură și relații funciare), iar subdiviziunea specializată în relații funciare perfectează corespunzător; în cazul avizului defavorabil al comisiei de specialitate, asupra chestiunii privind prelungirea arendei se decide prin decizia Consiliului municipal Chișinău. Așadar, în situația diminuării prețului, este evidentă modificarea condițiilor anterior stabilite. În această ordine de idei, completul opinează că în virtutea modificării condițiilor, prin prisma Regulamentului privind gestionarea resurselor funciare municipale, aprobat prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 3/23 din 02 aprilie 2013, prelungirea arendei urmează a se decide prin decizia Consiliului municipal Chișinău.

În altă ordine de idei, instanța de recurs constată că, argumentele invocate în cererea de recurs, în esența lor, sânt similare argumentelor invocate în cererea de apel și care au fost deja supuse examinării și aprecierii juste de către instanța de apel prin prisma art. 130 și 139 din Codul de procedură civilă, în raport cu dispozițiile art. 118 din aceeași lege, fiindu-le oferite concluziile de rigoare și respectiv nu urmează a fi reiterate în ordine de recurs. Această circumstanță evidențiază caracterul declarativ al recursului, lipsit de conținut și evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanțele inferioare, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului.

Astfel, instanța de recurs notează că, reprezentantul recurentului nu a invocat niciun argument plauzibil în vederea justificării ilegalității deciziei instanței de apel. În acest sens, instanța de recurs reamintește prin prisma jurisprudenței CtEDO, fosta Comisie a arătat că „… art. 6 §1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca 4 fiind lipsit de șanse de succes” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). Completul concluzionează că, din conținutul cererii de recurs nu rezultă existența unuia din temeiurile legale de recurs, iar circumstanțele de fapt invocate de reprezentantul recurentului în cererea de recurs nu constituie obiect al recursului, or recursul devoluează exclusiv circumstanțele de drept ale pricinii.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) și prevederile art. 437 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de reprezentantul Primăriei municipiului Chișinău, Andrian Ursachi, în baza art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de reprezentantul Primăriei municipiului Chișinău, Andrian Ursachi, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Ion Druță 5