3ra-304/17 — Contestarea actului administrativ

Dosar nr. 3ra-304/17

Prima instanță: Judecătoria Bălți

Judecător: Dumitru Gherasim

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți

Judecători: Iulia Grosu

Aliona Corcenco

Andrian Ciobanu

D E C I Z I E

17 mai 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecător: Tatiana Vieru

Judecătorii: Galina Stratulat, Oleg Sternioală

Mariana Pitic, Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de Sîrbu Roman,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sîrbu Roman

împotriva Consiliului municipal Bălți, privind anularea actului administrativ și

obligarea emiterii actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 15 decembrie 2016, prin care a fost

respins apelul declarat de Sîrbu Roman cu menținerea hotărârii Judecătoriei Bălți

din 06 septembrie 2016 prin care acțiunea a fost respinsă,

c o n s t a t ă:

La 11 august 2016, Sîrbu Roman a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului municipal Bălți, privind anularea actului administrativ și

obligarea emiterii actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că în anul 2007 a depus actele

necesare în vederea privatizării apartamentului nr. 9 de pe str. Locomotivelor, 1g, la

care a participat împreună cu soția sa și cei patru copii.

Prin hotărârea Consiliului municipiului Bălti nr.4/20 din 16 august 2007 s-a

permis lui Sîrbu Roman de a privatiza apartamentul menționat cu plata 100% a

acestuia ce constituie suma de 174 022,58 lei.

Indică reclamantul că nu a privatizat acest apartament din motivul

imposibilității achitării acestei sume pe care o consideră una enormă.

1

Ulterior în familia reclamantului s-a mai născut un copil, și în temeiul art. 17

alin. (1) din Legea cu privire la locuințe nr. 75 din 30 aprilie 2015 cu modificările și

completările ulterioare, la 26 februarie 2016 a inițiat un nou proces de privatizare

înaintând actele necesare pentru privatizarea aceluiași apartament, la care urma să

participe împreună cu soția sa și cei 5 copii.

În urma examinării cererii, prin răspunsul Consiliului municipal Bălți i s-a

refuzat în satisfacerea cererii și a fost informat că hotărârea Consiliului municipiului

Bălți nr.4/20 din 16 august 2007 cu privire la privatizarea apartamentului, este în

vigoare.

La 06 iunie 2016 reclamantul a mai depus o cerere în adresa Primarului mun.

Bălți prin care a solicitat de a interveni pentru anularea hotărârii Consiliului

municipiului Bălți nr.4/20 din 16 august 2007 și de a emite o nouă hotărâre, luându-

se în considerație situația familiei sale la momentul actual. Ca răspuns, reclamantul

a fost informat că pachetul de acte depus pentru privatizarea apartamentului nu

poate fi examinat repetat deoarece este în vigoare hotărârea Consiliului municipiului

Bălți nr.4/20 din 16 august 2007, iar aceasta poate fi anulată doar prin decizia

instanței de judecată.

Consideră reclamantul că, potrivit art. 17 alin. (1) din Legea privatizării

fondului de locuințe, locuințele de stat și departamentale, cu excepția locuințelor de

serviciu, se transmit, în limita normelor prezentei legi, în proprietate privată

familiilor cu cinci copii și mai mulți, cu titlu gratuit. Astfel, prevederile acestui

articol îi garantează dreptul la privatizare cu titlu gratuit al apartamentului nr. 9 de

pe str. Locomotivelor, 1g.

Solicită reclamantul anularea deciziei Consiliului municipal Bălți nr.4/20 din

16 august 2007 și obligarea emiterii actului administrativ în temeiul art. 17 alin. (1)

din Legea privatizării fondului de locuințe.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 06 septembrie 2016, a fost respinsă ca

fiind depusă tardiv cererea de chemare în judecată privind anularea deciziei

Consiliului mun. Bălți nr. 4/20 din 16 august 2007 și a fost respinsă ca neîntemeiată

cererea cu privire la emiterea unei hotărârii ce îi garantează dreptul la privatizare cu

titlu gratuit al spațiului locativ.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 15 decembrie 2016, a fost respins apelul

declarat de Sîrbu Roman cu menținerea hotărârii Judecătoriei Bălți din 06

septembrie 2016.

Invocând ilegalitatea deciziei instanței de apel, la data de 19 ianuarie 2017

Sîrbu Roman a contestat-o cu recurs solicitând, admiterea recursului, casarea

integrală a deciziei Curții de Apel Bălți din 15 decembrie 2016 și a hotărârii

Judecătoriei Bălți din 06 septembrie 2016 cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care

acțiunea să fie admisă integral.

2

În motivarea recursului și-a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel

și a hotărârii primei instanțe menționând că acestea sunt eronate deoarece a fost

interpretată eronat atât legea cât și cerințele înaintate.

Astfel a indicat că, instanța de fond greșit a analizat cerințele înaintate

deoarece în cererea de chemare în judecată a solicitat transmiterea în proprietate

privată a apartamentului, dar nu anularea hotărârii Consiliului mun. Bălți nr. 4/20

din 16 august 2007.

Totodată a indicat că, într-adevăr nu a contestat hotărârea Consiliului mun.

Bălți nr. 4/20 din 16 august 2007 deoarece a refuzat de a privatiza apartamentul în

condițiile indicate în această hotărâre.

Examinând recursul depus de Sîrbu Roman, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție menționează

următoarele.

În conformitate cu art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra

admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

Conform art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din actele cauzei se constată că, decizia Curții de Apel Bălți din 15 decembrie

2016 a fost contestată de către recurentul Sîrbu Roman la data de 19 ianuarie 2017

(f.d.54). Prin urmare instanța de recurs consideră că, recurentul s-a conformat

prevederilor legale și a declarat cererea de recurs în interiorul termenului de două

luni.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia.

La 14 februarie 2017, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimatei copia cererii de recurs, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței.

La 17 martie 2017, Consiliul mun. Bălți a depus referință prin intermediul

oficiului poștal, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de Sîrbu Roman

cu menținerea deciziei Curții de Apel Bălți din 15 decembrie 2016.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 26 aprilie 2017, recursul

declarat de Sîrbu Roman s-a considerat admisibil fiind transmis pentru a fi examinat

în fond.

În conformitate cu art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care

recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

3

Conform art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul declarat

împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în

baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra

noi dovezi.

Potrivit art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție concluzionează despre necesitatea admiterii recursului, casarea integrală a

deciziei instanței de apel cu trimiterea pricinii spre rejudecare în instanța de apel,

din următoarele considerente.

Potrivit art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța, după

ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate

cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Conform art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească

trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe

circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de

judecată.

Potrivit art. 241 alin. (1) și alin. (5) din Codul de procedură civilă, instanța

judecătorească adoptă hotărârea în numele legii. În motivare se indică

circumstanțele pricinii, constatate de instanță, probele pe care se întemeiază

concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanță la

respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanța.

După cum urmează din actele cauzei, la 11 august 2016 Sîrbu Roman a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Bălți, în care a

înaintat două cerințe: anularea hotărârii Consiliului municipal Bălți nr. 4/20 din 16

august 2007; și obligarea Consiliului municipal Bălți de a emite o nouă hotărâre în

temeiul art. 17 alin. (1) din Legea privatizării fondului de locuințe nr. 1324-XII din

10 martie 1993.

În conformitate cu art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ.

persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-

un act administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă, autorității publice

emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau

în parte, a acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel.

Potrivit art. 17 alin. (1) lit. a) și b) din Legea contenciosului administrativ,

cererea prin care se solicită anularea unui act administrativ sau recunoașterea

dreptului pretins poate fi înaintată în termen de 30 de zile, în cazul în care legea nu

dispune altfel. Acest termen curge de la, data primirii răspunsului la cererea

prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluționarea

acesteia, sau data comunicării refuzului de soluționare a unei cereri prin care se

4

solicită recunoașterea dreptului pretins sau data expirării termenului prevăzut de

lege pentru soluționarea unei astfel de cereri;

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție menționează că, decizia instanței de apel prin care s-a dispus

respingerea apelului declarat de Sîrbu Roman, este neîntemeiată, deoarece la

examinarea cauzei nu au fost constatate și elucidate pe deplin circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea pricinii în fond iar concluziile instanței, expuse în

hotărâre, sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii.

În acest sens se menționează că, la examinarea cauzei în ordine de apel,

instanța de apel a examinat pricina fără a fi administrate la materialele cauzei,

cererea prealabilă a lui Sîrbu Roman și răspunsul Consiliului municipal Bălți prin

care i s-a refuzat satisfacerea cerii prealabile.

Din cele menționate de reclamat se atestă că ultimul s-a adresat cu cerere

către Primarul municipiului Bălți pentru ai permite privatizarea spațiului locativ.

Atât răspunsul nr. 13/1521-16 din 31 mai 2016 cât și răspunsul din nr.

13/1711-16 din 23 iunie 2016 (f.d.6-7) sunt semnate de una și aceeași persoană –

directorul ÎM „GLC Bălți” și nu de primarul municipiului Bălți sau Consiliul mun.

Bălți.

Or, potrivit art. 24 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ, la

examinarea în instanța de contencios administrativ a cererii în anulare, sarcina

probațiunii este pusă pe seama pârâtului, iar în materie de despăgubire, sarcina

probațiunii revine ambelor părți.

În acest sens se menționează că, la examinarea cauzei în ordine de apel,

instanța de apel este obligată de a verifica circumstanțele, raporturile juridice

stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care

au importanță pentru soluționarea pricinii, va aprecia probele din dosar și cele

prezentate suplimentar de către participanții la proces.

Prin urmare, această situație este apreciată de către instanța de recurs drept o

necercetare a fondului cauzei, ce atestă încălcarea principiului disponibilității

părților în proces și un control judecătoresc ineficient.

Astfel, la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele

menționate, să asigure buna desfășurare a procesului prin crearea pentru părți a

posibilităților egale, suficiente și adecvate de folosire a tuturor mijloacelor

procedurale pentru susținerea poziției asupra circumstanțelor de fapt și de drept

invocate, pentru exercitarea drepturilor procesuale prin prisma principiilor

fundamentale de drept, inclusiv, a principiului disponibilității, pentru ca în așa mod

să fie adoptată o hotărâre legală și întemeiată.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că decizia instanței de

apel nu satisface standardele procedurale ale legalității și temeiniciei unui act

judecătoresc, omisiune care nu poate fi corectată de către instanța de recurs la

examinarea pricinii în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios

5

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul declarat de către Sîrbu Roman, a casa integral decizia Curții de Apel Bălți

din 15 decembrie 2016, cu remiterea pricinii spre rejudecare în instanța de apel, în

alt complet de judecată.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Sîrbu Roman.

Se casează decizia Curții de Apel Bălți din 15 decembrie 2016, în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sîrbu Roman împotriva

Consiliului municipal Bălți, privind anularea actului administrativ și obligarea

emiterii actului administrativ, cu trimiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de

Apel Bălți, în alt complet de judecători.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul: Tatiana Vieru

Judecătorii: Galina Stratulat

Oleg Sternioală

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

6