3ra-546/17 — anularea ordinului de concediere
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea ordinului de concediere
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
3ra-546/17 — anularea ordinului de concediere (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 3ra-546/17 Prima instanță: Judecătoria Centru, mun.Chișinău (jud. Vl. Brașoveanu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Ciugureanu, A. Minciuna, L.Popova) ÎNCHEIERE 12 mai 2017 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecător Tatiana Vieru Judecători Nicolae Craiu Oleg Sternioală examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Ștefan Ștefanco, prin intermediul avocatului Iurie Oancea, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ștefan Ștefanco împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea în funcția deținută anterior și încasarea plăților salariale, împotriva deciziei din 25 ianuarie 2017 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 18 decembrie 2014, Ștefan Ștefanco, prin intermediul avocatului Pavel Zamfir, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne solicitând anularea ca fiind ilegal în fond ordinul nr. 721 ef din 19 noiembrie 2014 al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne „Cu privire la sancționarea disciplinară a ofițerului de sector al Postului de Poliție Sofia al Sectorului de Poliție nr. 2 Pelinia al Inspectoratului de Poliție Drochia al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, locotenent de poliție Ștefanco Ștefan Ion”,
repunerea în funcția de ofițer de sector al Postului de Poliție Sofia al Sectorului de Poliție nr.2 Pelinia al Inspectoratului de Poliție Drochia al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, încasarea plăților salariale pentru perioada absenței forțate de la serviciu. În motivarea acțiunii s-a invocat că prin Ordinul Șefului Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, nr.721 ef din 19 noiembrie 2014, ofițerul de sector al Postului de Poliție Sofia al Sectorului de Poliție nr.2 (Pelinia) al Inspectoratului de Poliție Drochia, a fost sancționat disciplinar cu concediere pentru lipsa de la serviciu la data de 04 noiembrie 2014, în temeiul art. 9 alin. (2) lit.b), d) Codul muncii, art. 47 alin.(1) lit.k) al Legii cu privire la activitatea Poliției și a statutului polițistului nr. 320 din 27 decembrie 2012 și pct. 8 al contractului individual de muncă.
Susține că, conform conținutului Ordinului nr.721 ef din 19 noiembrie 2014, s-a reținut că la data de 04 noiembrie 2014, de către conducerea Inspectoratului de 1 Poliție Drochia al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne a fost dispusă inițierea anchetei de serviciu pe faptul abaterilor disciplinare comise de către angajatul Inspectoratului de Poliție Drochia-Ștefan Ștefanco. În rezultatul controlului efectuat de către șeful sectorului de poliție nr.2 (Pelinia) al Inspectoratului de Poliție Drochia, locotenent-colonel de poliție -Leonid Morcov, s- a stabilit că la 04 noiembrie 2014, Ștefan Ștefanco nu a fost prezent la serviciu, iar apelurile telefonice efectuate pe numărul său au rămăs fără răspuns.
În explicația șefului de post al Postului de Poliție Sofia, căpitan de poliție –Sergiu Tetelea, se confirmă faptul că la 04 noiembrie 2014, Ștefan Ștefanco nu a fost prezent la serviciu, iar la apelurile telefonice, nu a reacționat. De asemenea, s-a specificat că în explicațiile sale, reclamantul a recunoscut că a lipsit de la serviciu fără motive întemeiate. În aceste circumstanțe, s-a constatat că prin acțiunile sale, inclusiv prin neanunțarea șefilor despre motivul neprezentării, Ștefan Ștefanco a încălcat disciplina de serviciu, ceea ce constituie o încălcare gravă a normelor Codului Muncii și a clauzelor contractului de muncă. Menționează că, circumstanțele expuse în ordinul contestat contravin în parte evenimentelor produse la 04 noiembrie 2014. Astfel, conform ordinului contestat, ar fi comis mai multe abateri disciplinare, fără însă a fi specificat caracterul lor, data comiterii și alte date relevante.
Nu este specificată încadrarea juridică a „abaterilor disciplinare” și dacă acestea stau la baza deciziei de concediere. Angajatorul nu a menționat în ordinul de concediere perioada de absență de la serviciu, invocând „absența fără motive întemeiate de la lucru în timpul zilei”. Efectuarea controlului la Postul de Poliție Sofia de către șeful Sectorului de poliție nr.2 –Leonid Morcov nu denotă lipsa la locul de muncă la data și ora respectivă, nu este probată contactarea telefonică de către șeful Sectorului de Poliție nr.2, ora de apelare, numerele de telefon, locul aflării. Declară că, nu poate fi considerată relevantă explicația ofițerului de sector al Postului de Poliție Sofia referitor la „absența la serviciu” a lui Ștefan Ștefanco, iar „neanunțarea șefilor despre motivul neprezentării la serviciu” nu constituie abatere disciplinară, care se sancționează cu concedierea.
Or, nu s-a constatat că a avut în posesie un telefon celular și intenționat a ignorat apelurile șefilor. Precizează că, angajatorul nu și-a motivat soluția privind aplicarea sancțiunii disciplinare - concedierea - prin prisma prevederilor Capitolului X, pct. 80-83, din Statutul disciplinar polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.502 din 09 iulie 2013, inclusiv nu a invocat „gravitatea faptei” și „existența consecințelor grave, survenite în rezultatul abaterii disciplinare”. Prin hotărârea din 19 mai 2015 a Judecătoriei Centru, mun.Chișinău s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Ștefan Ștefanco împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la anularea ordinului de concediere nr. 721 ef din 19 noiembrie 2014, repunerea în funcție și achitarea plăților salariale.
Prin încheierea din 19 mai 2015 a Judecătoriei Centru, mun.Chișinău s-a corectat eroarea admisă în dispozitivul hotărârii din 19 mai 2015 a Judecătoriei Centru, mun.Chișinău referitor la anul emiterii hotărârii, fiind indicat corect anul „2015” în loc de „2014”. 2 Prin decizia din 25 ianuarie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul depus de Ștefan Ștefanco, prin intermediul avocatului Pavel Zamfir și s-a menținut hotărârea din 19 mai 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău.
La 23 martie 2017, Ștefan Ștefanco, prin intermediul avocatului Iurie Oancea, a declarat recurs împotriva deciziei din 25 ianuarie 2017 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii din 19 mai 2015 a Judecătoriei Centru, mun.Chișinău, emiterea unei noi hotărâri, prin care să fie dispusă: anularea ordinului nr. 721 ef din 19 noiembrie 2014 al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne „Cu privire la sancționarea disciplinară a ofițerului de sector al Postului de Poliție Sofia al Sectorului de Poliție nr.2 Pelinia al Inspectoratului de Poliție Drochia al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, locotenent de poliție Ștefanco Ștefan Ion”, repunerea în funcția de ofițer de sector al Postului de Poliție Sofia al Sectorului de Poliție nr. 2 Pelinia al Inspectoratului de Poliție Drochia al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, încasarea de la pârât a plăților salariale pentru perioada absenței forțate de la serviciu.
În susținerea recursului s-a invocat că la pronunțarea hotărârii instanța a încălcat normele de drept material, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea, ce în consecință a dus la încălcarea dreptului său la un proces echitabil prevăzut de art.6 § 1 CEDO. Consideră că, la pronunțarea hotărârii pârâtul nu a prezentat instanței dovezi ce ar confirma faptul că reclamantul anterior ar fi comis anumite abateri disciplinare. Or, instanța de apel era obligată să verifice dacă există sau nu abateri disciplinare comise anterior.
Opinează că, ordinul contestat contravine normelor legale, deoarece la emiterea acestuia nu s-a ținut cont de prevederile pct.80-83 din Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Statutului disciplinar al polițistului nr. 502 din 09 iulie 2013 și anume nu au fost verificate circumstanțele care au stat la baza stabilirii gradului de gravitate a abaterii disciplinare comise, inclusiv și consecințele acesteia. În conformitate cu art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 25 ianuarie 2017, iar Ștefan Ștefanco, prin intermediul avocatului Iurie Oancea, a declarat recurs la 23 martie 2017, ceea ce denotă că este în termen.
Examinând temeiurile recursului declarat de Ștefan Ștefanco, prin intermediul avocatului Iurie Oancea, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau 3 aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ștefan Ștefanco, prin intermediul avocatului Iurie Oancea, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). 4 În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Ștefan Ștefanco, prin intermediul avocatului Iurie Oancea.
În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ștefan Ștefanco, prin intermediul avocatului Iurie Oancea, împotriva deciziei din 25 ianuarie 2017 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecător Tatiana Vieru Judecători Nicolae Craiu Oleg Sternioală 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.