3ra-500/17 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-500/17 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 3ra-500/17
Instanța de fond: Judecătoria Centru, mun. Chișinău – A. Arhip
Instanța de apel: CA Chișinău – L. Bulgac. D. Manole, G. Dașchevici
Î N C H E I E R E
03 mai 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas,
judecătorii Iurie Bejenaru, Oleg Sternioală,
soluționând chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului declarat de către
Ministerul Afacerilor Interne,
în pricina civilă la acțiunea lui Leonid Baciu împotriva Ministerului Afacerilor
Interne privind contestarea actului administrativ,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din data de 26 ianuarie 2017,
C O N S T A T Ă:
Leonid Baciu la data de 25 martie 2016 s-a adresat cu cerere de chemare în
judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne (în continuare MAI) cu
concretizările ulterioare, prin care a solicitat considerarea depunerii acțiunii în
termen, obligarea MAI de a efectua recalcularea vechimii în muncă, cu includerea
avantajelor de două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu pe perioada
activității acestuia în cadrul Batalionului Serviciului de Escortă și Pază al
Comisariatului General al Poliției și în cadrul Izolatorului de Detenție Preventivă a
Comisariatului General al Poliției, mun. Chișinău în perioada 2001-2014, precum și
recalcularea indemnizației de concediere, cu achitarea diferenței corespunzătoare (
f.d. 4-8).
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că începând cu anul 1994 a fost
angajat al organelor afacerilor interne. În perioada anilor 2001-2014 a activat în
cadrul Izolatorului de Detenție Provizorie, fiind eliberat la data de 16 mai 2014 în
baza ordinului nr. 287 ef, cu dreptul de a primi pensie, începând cu luna august 2014,
fiindu-i calculată vechimea în muncă de 21 ani, 6 luni și 8 zile.
Astfel, activând în cadrul unei instituții de tip penitenciar, la calcularea vechimii
în muncă de către MAI urma să se ia în considerație actele normative, ce-i apără
drepturile sale la eliberare din serviciu și să-i calculeze vechimea în muncă de 2 luni
pentru 1 lună de serviciu pentru perioada activității în cadrul Batalionului Serviciului
Escortă și Pază.
La data de 13 februarie 2016 s-a adresat cu cerere prealabilă către MAI, prin
care a solicitat comunicarea vechimii totale de muncă în cadrul MAI, recalcularea
1
vechimii în muncă cu avantaje, eliberarea calculelor vechimii și care este perioada de
timp de muncă și serviciu în cadrul Izolatorului de detenție preventivă.
Prin răspunsul din data de 24 februarie 2016 i s-a eliberat documentele
solicitate, însă pretenția cu privire la recalcularea vechimii în muncă cu avantajele
stabilite în actele normative neîntemeiat i-a fost lăsată fără examinare în legătură cu
omiterea termenului de prescripție.
Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din data de 23 septembrie
2016 s-a admis cererea de chemare în judecată, s-a obligat MAI să efectueze
recalcularea vechimii în muncă, cu includerea avantajelor de două luni pentru o lună
de serviciu, pe perioada activității în cadrul Izolatorului de Detenție Provizorie al
Direcției de Combatere a Crimelor organizate și a Corupției a Inspectoratului General
al Poliției, Izolatorul de Detenție Provizorie al Direcției pentru combaterea crimei
organizate DGPÎ și PS al MAI, Izolatorul de Detenție Provizorie al Direcției Generale
a Poliției Judiciare a Inspectoratului General al Poliției, Izolatorului de Detenție
Provizorie al Direcției de Combatere a Crimelor organizate a Departamentului
Serviciilor Operative al MAI, Izolatorului de Detenție Provizorie al Comisariatului
General al Poliției și Izolatorului de Detenție Provizorie al Departamentului de
Poliție, mun. Chișinău ( f.d. 74, 87-88).
Prin încheierea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din data de 23 septembrie
2016 s-a scos de pe rol cererea de chemare în judecată în partea obligării MAI să-i
efectueze lui Leonid Baciu recalcularea indemnizației de concediere și să-i achite
diferența corespunzătoare pe motivul nerespectării procedurii prealabile ( f.d. 75-76).
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la data de 27 septembrie 2016
MAI a depus cerere de apel, prin care a solicitat admiterea acesteia, casarea hotărârii
cu emiterea unei hotărâri noi privind respingerea ca fiind tardivă cererea de chemare
în judecată ( f.d. 83-85).
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din data de 26 ianuarie 2017 s-a respins
apelul depus de către MAI, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău
din 23 septembrie 2016 ( f.d.100, 101-105).
În motivarea soluției sale instanța de apel a menționat, că acțiunea a fost depusă
la data de 25 martie 2016 în procedura contenciosului administrativ, iar potrivit art.
17 alin. 1 al Legii contenciosului administrativ nr.793-XIV din 10.02.2000 cererea
prin care se solicită anularea unui act administrativ sau recunoașterea dreptului
pretins poate fi înaintată în termen de 30 de zile, în cazul în care legea nu dispune
altfel. Acest termen curge de la: a) data primirii răspunsului la cererea prealabilă sau
data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluționarea acesteia; b) data
comunicării refuzului de soluționare a unei cereri prin care se solicită recunoașterea
dreptului pretins sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluționarea
unei astfel de cereri; c) data comunicării actului administrativ, în cazul în care legea
nu prevede procedura prealabilă. Astfel, Leonid Baciu s-a conformat prevederilor
legale sus – citate, depunând cererea de chemare în judecată în termen, ori acesta a
primit răspunsul la cererea prealabilă la data de 24 februarie 2016.
Referitor la fondul cauzei instanța de apel a apreciat corecte concluziile instanței
de fond privind admiterea pretențiilor reclamantului în partea recalculării vechimii în
muncă.
2
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la data de 06 martie 2017 MAI a
contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de
apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei hotărâri noi privind respingerea
acțiunii ca fiind depusă tardiv și neîntemeiat ( f.d. 110-112).
În motivarea recursului recurentul MAI a indicat, că instanțele de judecată au
interpretat eronat normele de drept material, ori potrivit legii contenciosului
administrativ persoana vătămată într-un drept al său și nemulțumită de un răspuns
primit la cererea prealabilă, este în drept să sesizeze instanța de contencios
administrativ competentă în anularea în tot sau în parte a actului respectiv. Calculul
vechimii în muncă i s-a adus la cunoștința lui Leonid Baciu la data concedierii în anul
2014, iar cererea prealabilă a fost depusă în anul 2016, adică în afara termenului de
prescripție.
La data de 10 aprilie 2017 avocatul Dorian Pîcălău în interesele lui Leonid
Baciu a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului depus de către
MAI ca fiind nefondat și lipsit de temei ( f.d. 120-123).
În conformitate cu art. 434 alin. 1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni
de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la
26 ianuarie 2017. Recursul depus de către MAI la data de 06 martie 2017 se
consideră a fi depus în termen.
Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele
pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către MAI este
inadmisibil din următoarele considerente.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,
că recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de
judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu
pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de
reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.
În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții
de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de
judecată primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în
care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei
de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal
invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procesual, verificîndu-se doar legalitatea deciziei,
dar nu și temeinicia în fapt.
Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot
constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres
stabilite la art. 432, al. 2, 3 și 4 CPC.
3
Potrivit prevederilor art. 432 al.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt în
drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.
Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau
aplicate eronat, iar al. 4 stabilește că săvîrșirea altor încălcări decât cele indicate la al.
3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea
au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 al. 2, 3 și 4.
Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să
fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în recursul
declarat de către MAI asemenea aspecte nu se regăsesc.
Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de către MAI inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 432, 433, 440 CPC, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție
D I S P U N E :
Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2017 în pricina civilă la
acțiunea lui Leonid Baciu împotriva Ministerului Afacerilor Interne privind
contestarea actului administrativ.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Iurie Bejenaru
Oleg Sternioală
4