2ra-830/17 — cu privire la evacuare

prima instanță: L. Roic-Botezatu nr. 2ra-830/17

instanța de apel: A. Panov, N. Sinciuc, A. Minciuna

ÎNCHEIERE

26 aprilie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iuliana Opre

Ion Druță

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

Gheorghe Pascal și Svetlana Pascal

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Consiliului raional Hîncești

împotriva lui Gheorghe Pascal și Svetlanei Pascal cu privire la evacuare

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2016, prin care a

fost respins apelul declarat de Gheorghe Pascal și Svetlana Pascal și menținută

hotărârea primei instanțe

constată:

La 28 ianuarie 2016, Consiliul raional Hîncești a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Gheorghe Pascal cu privire la evacuare.

În motivarea acțiunii a invocat că la 16 martie 2012, Consiliul rațional Hîncești,

a încheiat cu Gheorghe Pascal contractul de locațiune nr. 0420/37 privind

transmiterea în folosință blocul nr. 106 compus din încăperile 32, 33, 34 și 35 cu

suprafața totală de 36 m2 situate la etajul l al căminului din or. Hîncești,

str. Chișinău, 9/B.

Potrivit contractului de locațiune locuința a fost transmisă pe o perioadă de trei

ani începând cu 16 martie 2012 până la 16 martie 2015.

Afirmă că la expirarea termenului Gheorghe Pascal a fost preavizat despre

încetarea locațiunii pe temeiul expirării termenului stabilit și obligat să restituie

bunul primit în locațiune în termen de 10 zile de la data expirării contractului, adică

până la 26 martie 2015.

Ca răspuns la preavizare Gheorghe Pascal prin scrisoarea nr. P-70/15 a solicitat

prelungirea contractului de locațiune asupra locuinței nr. 106.

Indică că la 16 noiembrie 2015 Comisia specială pentru probleme locative a

Consiliului rațional Hîncești s-a expus asupra cererii fiind respinsă solicitarea lui

Gheorghe Pascal cu dispunerea somării ultimului în scopul eliberării locuinței

nr. 106 și restituirea acesteia în modul stabilit.

1

Susține că la 10 noiembrie 2015, Comisia specială pentru probleme locative, a

examinat în mod repetat cererea lui Gheorghe Pascal fiind dispus crearea unui grup

de lucru care urma să se deplaseze la cămin și să examineze locuința lui

Gheorghe Pascal.

În urma controlului, prin Hotărârea din 24 noiembrie 2015, Comisia a menținut

în vigoare Hotărârea din 16 septembrie 2015 prin care i-a fost respins lui

Gheorghe Pascal cererea de prelungire a contractului de locațiune. Iar la

16 decembrie 2015 aceasta a fost adusă la cunoștință destinatarului.

Cu toate că i-a fost refuzat lui Gheorghe Pascal în prelungirea contractului de

locațiune, acesta nu s-a conformat cerințelor legale a reclamantului de a elibera

locuința, continuând să posede locuința nr.106.

Astfel, prin acțiunile sale Gheorghe Pascal împiedică Consiliului raional

Hîncești să-și exercite dreptul de a dispune de bunurile ce îi aparțin.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 908 Cod civil, art. 5, 166-167

CPC, art. 44 din Legea nr. 75 din 30 aprilie 2015 cu privire la locuințe.

Solicită admiterea acțiunii, obligarea lui Gheoghe Pascal să elibereze locuința

nr. 106 situată la et. 1 al căminului din or. Hâncești str. Chișinău, 9/B, evacuarea

forțată a lui Gheorghe Pascal din locuința nr. 106 situată la et. 1 al căminului din

or. Hîncești str. Chișinău, 9/B.

Prin încheierea Judecătoriei Hâncești din 15 iunie 2016 a fost atrasă în proces

Svetlana Pascal, în calitate de pârât.

La 23 iunie 2016, Consiliul raional Hîncești a depus o cerere de concretizare a

pretențiilor, prin care solicită obligarea pârâților Gheorghe Pascal și Svetlana Pascal

de a elibera locuința nr. 106 situată la etajul 1 al căminul din or. Hîncești

str. Chișinăului 9/B, evacuarea forțată a lui Gheorghe Pascal din locuința nr. 106

situată la et. 1 al căminului din or. Hîncești str. Chișinău, 9/B.

Prin hotărârea Judecătoriei Hîncești din 21 iulie 2016, acțiunea a fost admisă

parția, a fost dispusă evacuarea lui Gheorghe Pascal și Svetlana Pascal din locuința

nr. 106 amplasată în căminul din or. Hîncești str. Chișinău 9/B, fără acordarea altui

spațiu locativ.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2016, a fost respins

apelul declarat de Gheorghe Pascal și Svetlana Pascal și menținută hotărârea primei

instanțe.

La 28 februarie 2017, Gheorghe Pascal și Svetlana Pascal a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de

respingere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată considerând-o

ilegală și neîntemeiată.

Obiectează că instanța de apel la emiterea deciziei s-a bazat pe norme materiale

din Codul civil, incorect aplicabile în speță.

Având în vedere prevederile art. 875, 903 alin. (1), 904 Cod civil, susține că

instanța de aple și-a motivat decizia pe norme mateiale privind apărarea dreptului de

2

proprietate a reclamantului, însă nu a indicat nicio normă materială ce reglamentează

locațiunea.

Remarcă că condițile contractuale au fost eronat interpretate.

Menționează că nu este de acod cu reținerea instanței precum că potrivit

chitanței nr. 53704/1 din 04 martie 2015 el ar fi recepționat dispoziția de preavizare

nr. 44-d, or, acest fapt nu a fost constatat cu certitudine.

Afirmă că instanța a ignorat faptul că în dispoziția din 03 martie 2015 privind

priavizarea locatarului nu este indicat niciun temei decât cel de încetare a

contractului.

Explică în acest sens că la 03 martie 2015 a depus cerere de prelungire a

contractului de locațiune iar prin refuzul de a prelungi contractul de locațiune a fost

încălcat prevederile art. 903 Cod civil

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 22 decembrie 2016, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 212), recepționată de către recurenți la 30 decembrie 2016 (f. d. 219).

Astfel, se constată că recurenții s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2016, în

termenul legal.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Gheorghe Pascal și

Svetlana Pascal nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

3

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de Gheorghe Pascal și Svetlana Pascal, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Gheorghe Pascal și Svetlana Pascal ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

dispune:

Recursul declarat de Gheorghe Pascal și Svetlana Pascal se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iuliana Oprea

Ion Druță

4