3ra-283/17 — Contestarea actelor administrative

Dosar nr. 3ra-283/17 prima instanță: Judecătoria Bălți Judecător: V. Pușcaș Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți Judecători: Tatiana Duca Elena Grumeza Stela Procopciuc Î N C H E I E R E 05 aprilie 2017 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecător: Iulia Sîrcu Judecătorii: Sveatoslav Moldovan, Nicolae Craiu examinând chestiunea admisibilității recursului declarat de Asociația Patronală a Businessului Distractiv, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Asociația Patronală a Businessului Distractiv, Societatea cu Răspundere Limitată „Bafta GC” și Societatea cu Răspundere Limitată „Info-Play” împotriva Consiliului municipal Bălți, intervenient accesoriu Societatea cu Răspundere Limitată „Master Game”, privind contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 03 noiembrie 2016, prin care a fost admis apelul declarat de Consiliul municipal Bălți, casată integral hotărârea Judecătoriei Bălți din 29 octombrie 2015 cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă: La 28 martie 2014, Asociația Patronală a Businessului Distractiv a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Bălți cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că, prin decizia Consiliului mun. Bălți nr. 13/1 din 10 decembrie 2013, a fost aprobat bugetul municipiului Bălți pentru anul 2014, care conform pct. 4 a intrat în vigoare la 01 ianuarie 2014. Potrivit pct. 2.11 din decizia enunțată, Consiliul mun. Bălți a aprobat cota taxelor locale, conform anexei 1 nr. 11, iar conform Titlului I ,,Cota taxelor locale” la anexă nr. 11, în tabelul de la punctul 4, punctul IV - cota taxei locale pentru sala de joc cu exploatarea aparatelor de joc de clasa A și/sau B s-a stabilit în mărime de 15 000 lei pentru un aparat. La data de 05 martie 2014, Asociația Patronală a Businessului Distractiv a înaintat cererea prealabilă prin care a solicitat anularea prevederilor contestate din decizia Consiliului municipal Bălți nr. 13/1 din 10 decembrie 2013, iar prin decizia Consiliului mun.

Bălți din 27 martie 2014, cererea prealabilă a fost admisă parțial. A fost modificat Titlul I ,,Cota taxelor locale” la anexa nr. 11 în tabelul de la punctul 4, punctul IV, prevederile noi având următorul conținut: cota taxei locale pentru sala de joc cu exploatarea aparatelor de joc de clasa A și/sau B cu suprafața de până la 100 m2 s-a stabilit în mărime de 4 800 lei/m2. Cota taxei locale pentru sala de joc cu exploatarea aparatelor de joc de clasa A si/sau B cu suprafața mai mult de 100 m2, s- a stabilit în mărime de 3 200 lei/m2. Consideră că, decizia Consiliului mun. Bălti nr. 13/1 din 10 decembrie 2013 și decizia din 27 martie 2014 privind modificarea deciziei inițiale, sunt drept ilegale și neîntemeiate deoarece Consiliul mun.

Bălți a încălcat principiile de reglementare a relațiilor în sfera desfășurării activității de întreprinzător în baza actelor normative sub-legislative. Consiliul municipal Bălți nu a făcut o analiză preventivă legală a posibililor efecte a majorării taxelor locale, încălcând grav principiul constituțional privind asigurarea așezării juste a sarcinilor fiscale. În consecință, s-a creat artificial o situație dezastruoasă, în urma căreia agenții economici ce își desfășoară activitatea pe teritoriul unității administrative respective sunt lipsiți de stabilitate și de posibilitate de a prognoza propriile cheltuieli, acest lucru în prezent implicând o încălcare a principiului stabilirii raportului juridic în materia fiscală, principiu garantat de art. 6 alin. (8) lit. d) Cod Fiscal.

Solicită Asociația Patronală a Businessului Distractiv anularea parțială a Titlului I ,,Cota taxelor locale” la anexă nr. 11, în tabelul de la punctul 4, punctului IV din decizia Consiliului mun. Bălți nr. 13/1 din 10 decembrie 2013 ,,Cu privire la aprobarea bugetului municipiului Bălți pentru anul 2014” și anularea parțială a deciziei Consiliului mun. Bălți din 27 martie 2014, prin care a fost modificată decizia Consiliului mun. Bălți nr. 13/1 din 10 decembrie 2013, în partea stabilirii cotei taxei locale pentru sala de joc cu exploatarea aparatelor de joc de clasa A și/sau B cu suprafața până la 100 m2 în mărime de 3200 lei/m2. Ulterior, într-un alt proces distinct, la 15 mai 2014, Societatea cu Răspundere Limitată ,,Bafta GC” și Societatea cu Răspundere Limitată ,,Info-Play” au depus o cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Bălți cu privire la contestarea actului administrativ.

2 În motivarea acțiunii au indicat că, prin decizia Consiliului mun. Bălți nr. 13/1 din 10 decembrie 2013, au fost aprobate taxele locale ce se vor aplica în orașul Bălți în anul 2014. Punctul 2.11 din decizie se referă la aprobarea și intrarea în vigoare de la 01 ianuarie 2014 a taxelor locale pentru activități legate de jocurile de noroc, indicate în art. 4 al Anexei nr. 11 la Decizia Consiliului mun. Bălți nr. 13/1 din 10 decembrie 2013, la poziția IV ,,obiecte, activitatea cărora este legată cu jocurile de noroc și jocurile pe bani - pe rubrica: sala de joc cu exploatarea aparatelor de joc de clasa A și/sau B”, este prevăzută taxa de stat în mărime de 15 000 lei pentru fiecare aparat”. Nefiind de acord cu valoarea taxei pentru unitățile de prestări servicii legate cu jocuri de noroc, Societatea cu Răspundere Limitată ,,Info Play” și Societatea cu Răspundere Limitată ,,Bafta GC” au depus în adresa Consiliului mun.

Bălți cerere prealabilă prin care au solicitat anularea parțială a deciziei Consiliului mun. Bălți nr. 13/1 din 10 decembrie 2013, în partea ce se referă la stabilirea și intrarea în vigoare a taxelor pentru activități legate de jocuri de noroc, însă cererea a fost respinsă. Consideră că decizia enunțată în partea contestată este ilegală și neîntemeiată, deoarece valoarea taxei locale stabilită pentru agenții economici care activează în domeniul jocurilor de noroc este exagerată, nu corespunde condițiilor social- economice, încalcă principiul egalității între contribuabili indiferent de regiunea și tipul activității în Republica Moldova.

Menționează că, decizia sus-indicată contravine legislației naționale și internaționale, iar prin adoptarea acesteia în partea ce se referă la stabilirea taxei locale pentru agenții economici care activează în domeniul jocurilor de noroc, s-a admis o limitare de neadmis a capacității de folosință, s-a limitat dreptul la determinarea sediului, s-a încălcat principiul egalității între agenții economici și au fost depășite atribuțiile în domeniul reglementării unui gen de activitate suspus licențierii. Analizând taxele locale, stabilite pentru alte genuri de activitate în raza orașului Bălți, este clar văzută discriminarea fiscală între agenți economici care activează în domeniul jocurilor de noroc și, de exemplu, activitatea legată cu întreținerea și reparația autovehiculelor, deoarece cuantumul taxelor locale diferă de 10-20 ori, reieșind din calculul pentru achitarea taxelor locale a 5 unități în sumă totală mai mult de 2 milioane de lei.

Dacă actele normative nu prevăd careva deosebiri și discriminări legale pentru stabilirea taxelor locale a diferitor genuri de activitate, atunci nici un organ de stat de nivel național sau local nu poate stabili diferit și exagerat cuantumul taxelor locale pentru anumite genuri de activitate.

Mai indică că, la emiterea deciziei contestate s-a încălcat normele prevăzute de art. 8 din Legea cu privire la principiile de bază de reglementare a activității de întreprinzător nr. 235 din 20 iulie 2006 potrivit căreia autoritățile administrației 3 publice sunt obligate să informeze asupra proiectelor de acte normative și în procesul luării deciziilor, pe când Consiliul municipal Bălți prin adoptarea deciziei nr. 13/1 din 10 decembrie 2013 a ignorat în totalitate principiul respectiv și, astfel, nu a asigurat transparența în activitatea lor decizională prin implicarea sectorului privat, a societății civile și a persoanelor fizice în elaborarea actelor normative și în procesul luării deciziilor.

Solicită reclamanții Societatea cu Răspundere Limitată ,,Bafta GC” și Societatea cu Răspundere Limitată ,,Info – Play”, anularea parțială a deciziei Consiliului mun. Bălti nr. 13/1 din 10 decembrie 2013 și, anume art. 4 al anexei nr. 11 din decizia Consiliului municipal Bălți nr. 13/1 din 10 decembrie 2013, în partea ce se referă la stabilirea și aprobarea taxelor pentru activități legate de jocurile de noroc; obligarea Consiliului municipal Bălți să reexamineze taxele locale, stabilite pentru anul 2014 în art. 4 al Anexei nr. 11 la decizia Consiliului municipal Bălți nr. 13/1 din 10 decembrie 2013, la poziția IV ,,obiecte, activitatea cărora este legată cu jocurile de noroc și jocurile pe bani - în rubrica: sala de joc cu exploatarea aparatelor de joc de clasa A și/sau B” și să micșoreze taxele respective cu stabilirea cuantumului lor în mărime medie egală cu alte genuri de activitate prin anularea sintagmei „pentru flecare aparat”.

La 20 octombrie 2014, într-un alt proces distinct, Societatea cu Răspundere Limitată ,,Bafta GC” și Societatea cu Răspundere Limitată ,,Info – Play” au depus o cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Bălți cu privire la anularea parțială a deciziei Consiliului mun. Bălți nr. 13/1 din 10 decembrie 2013 ,,Cu privire la aprobarea bugetului municipal Bălți pe anul 2014”, prin care au fost aprobate taxele locale pentru activități legate de jocurile de noroc.

Nefiind de acord cu valoarea taxei pentru unitățile de prestări servicii legate cu jocuri de noroc, s-au adresat Consiliului municipal Bălți cu o cerere prealabilă prin care au solicitat anularea parțială a deciziei Consiliului municipal Bălți nr. 13/1 din 10 decembrie 2013 și, anume în partea ce se referă la stabilirea și intrarea în vigoare a taxelor pentru activități legate de jocuri de noroc, însă nu au primit răspuns, motiv din care la 14 mai 2014 au sesizat instanța de contencios administrativ, concomitent solicitând suspendarea actului administrativ enunțat în partea contestată. Prin încheierea Judecătoriei Bălți din 04 iulie 2014, a fost admisă cerința reclamanților privind suspendarea actului administrativ.

Nefiind de acord cu încheierea vizată, Consiliul mun. Bălți a depus cerere de recurs, la care a anexat decizia nr. 2/2 din 27 martie 2014 ,,Cu privire la modificarea și completarea deciziei Consiliului mun. Bălți nr. 13/1 din 10 decembrie 2013 ,,Cu privire la aprobarea bugetului mun. Bălți pe anul 2014”. 4 Despre faptul emiterii deciziei nr. 2/2 din 27 martie 2014 nu au fost înștiințați și au aflat despre existența unei asemenea decizii la data primirii recursului depus de către Consiliul mun. Bălți, la 12 august 2014. Astfel, prin decizia nr. 2/2 din 27 martie 2014 ,,Cu privire la modificarea și completarea deciziei Consiliului mun. Bălți nr. 13/1 din 10 decembrie 2013 ,,Cu privire la aprobarea bugetului mun.

Bălți pe anul 2014” a fost modificată poziția IV al deciziei menționate și anume pentru obiecte, activitatea cărora este legată cu jocurile de noroc și jocurile pe bani în rubrica sala de joc cu exploatarea aparatelor de joc de clasa A și/sau B cu suprafața până la 100 m2, pentru un metru pătrat a fost stabilită taxa locală pentru un an în mărime de 4800 lei, în rubrica sala de joc cu exploatarea aparatelor de joc de clasa A și/sau B cu suprafața mai mare de 100 m2 a fost stabilită taxa locală pentru un an în mărime de 3 200 lei. Nefiind de acord cu valoarea taxei stabilită prin decizia nr. 2/2 din 27 martie 2014 pentru unitățile de prestări servicii legate cu jocuri de noroc, au depus în adresa Consiliului mun.

Bălți o cerere prealabilă prin care au solicitat anularea parțială a deciziei Consiliului mun. Bălți nr. 2/2 din 27 martie 2014, în partea ce se referă la modificarea taxelor respective cu stabilirea cuantumului lor în mărime medie egală cu alte genuri de activitate. Prin răspunsul Consiliul mun. Bălți din 17 septembrie 2014, li s-a comunicat despre faptul că, cererea prealabilă va fi examinată la următoarea ședință a Consiliului mun. Bălți și despre rezultatul examinării vor fi informați suplimentar, însă nu au primit nici un act, prin care se satisface cererea depusă. Consideră că, decizia Consiliului mun. Bălți nr. 2/2 din 27 martie 2014 este una ilegală, neîntemeiată și pasibilă anulării.

În acest context, au indicat că, prin decizia Consiliului mun. Bălți nr. 13/1 din 10 decembrie 2013 contestată anterior, taxele locale pentru activități legate de jocurile de noroc au fost stabilite în mărime de 15000 lei pentru fiecare aparat de joc, iar reieșind din cantitatea aparatelor de joc și a sălilor de joc, au primit de la Consiliul mun. Bălți facturi spre plată în sumă mai mult de 1 000 000 lei. Solicită reclamantele, anularea parțială a deciziei Consiliului mun. Bălți nr. 2/2 din 27 martie 2014 ,,Cu privire la modificarea și completarea deciziei Consiliului mun. Bălți nr. 13/1 din 10 decembrie 2013 Cu privire la aprobarea bugetului municipal Bălți pe anul 2014”, și anume în partea ce se referă la modificarea mărimii taxelor locale pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii de deservire socială, indicate în art. 4 al anexei nr. 11 din decizia Consiliului mun.

Bălți nr. 13/1 din 10 decembrie 2013 și anume la poziția IV sala de joc cu exploatarea aparatelor de joc de clasa A și/sau B, cu suprafața până la 100 m2, pentru un metru pătrat 4800 lei anual și sala de joc cu exploatarea aparatelor de joc de clasa A și/sau B cu suprafața mai mare de 100 m2, pentru un metru pătrat 3 200 5 lei anual; obligarea Consiliului mun. Bălți să reexamineze taxele locale, stabilite prin decizia Consiliul mun. Bălți nr. 2/2 din 27 martie 2014 la poziția IV pentru obiecte activitatea cărora este legată cu exploatarea aparatelor de joc și să micșoreze taxele respective cu stabilirea cuantumului lor în mărime medie egală cu alte genuri de activitate. Prin încheierea Judecătoriei Bălți din 02 martie 2015, cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Societatea cu Răspundere Limitată ,,Info Play” și Societatea cu Răspundere Limitată ,,Bafta GC” împotriva Consiliului mun.

Bălți cu privire la anularea parțială a deciziei Consiliului mun. Bălți nr. 13/1 din 10 decembrie 2013 cu privire la aprobarea bugetului mun. Bălți pe anul 2014, a fost conexată într-un singur dosar cu cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de către Societatea cu Răspundere Limitată ,,Info Play” și Societatea cu Răspundere Limitată ,,Bafta GC” împotriva Consiliului mun. Bălți, cu privire la anularea parțială a deciziei Consiliului mun. Bălți nr. 2/2 din 27 martie 2014 privind modificarea și completarea deciziei Consiliului mun. Bălți nr. 13/1 din 10 decembrie 2013. Prin încheierea Judecătoriei Bălți din 08 aprilie 2015, cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de către Asociația Patronală a Businessului Distractiv împotriva Consiliului mun.

Bălți cu privire la contestarea actelor administrative a fost conexată într-un singur proces cu cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Info Play” și Societatea cu Răspundere Limitată „Bafta GC” împotriva Consiliului municipal Bălți cu privire la contestarea actelor administrative. Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Bălți din 17 iunie 2015, Societatea cu Răspundere Limitată „Master Game” a fost atrasă în proces din partea reclamantei Asociația Patronală a Businessului Distractiv mun. Chișinău în calitate de intervenient accesoriu. Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 29 octombrie 2015, a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de către Asociația Patronală a Businessului Distractiv, Societatea cu Răspundere Limitată ,,Bafta GC” și Societatea cu Răspundere Limitată ,,Info–Play”.

A fost dispusă anularea deciziei Consiliului mun. Bălți nr. 13/1 din 10 decembrie 2013 ,,Cu privire la aprobarea bugetului municipal Bălți pe anul 2014, și anume subpunctul 4 din punctul 4 al anexei nr. 11 „Cotele taxelor locale” în partea ce se referă la stabilirea cotei taxei locale pentru sala de joc cu exploatarea aparatelor de joc de clasa A și/sau B, și decizia Consiliului mun. Bălți nr. 2/2 din 27 martie 2014 „Cu privire la modificarea și completarea deciziei Consiliului municipal bălți nr. 13/1 din 10 decembrie 2013” în partea ce se referă la stabilirea cotei taxei locale pentru sala de joc cu exploatarea aparatelor de joc de clasa A și/sau В cu suprafața de până la 100 m2 în mărime de 4 800 lei pentru un 6 metru pătrat și stabilirea cotei taxei locale pentru sala de joc cu exploatarea aparatelor de joc de clasa A și sau B cu suprafața de peste 100 m2 în mărime de 3 200 lei pentru un metru pătrat.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 26 ianuarie 2016, a fost admis apelul declarat de Consiliul municipal Bălți, casată hotărârea Judecătoriei Bălți din 29 octombrie 2015 și pronunțată o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost respinsă. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 08 iunie 2016, au fost admise recursurile declarate de Societatea cu Răspundere Limitată „Bafta GC”, Societatea cu Răspundere Limitată „Info-Play” și Asociația Patronală a Businessului Distractiv, s-a casat decizia Curții de Apel Bălți din 26 ianuarie 2016 cu restituirea pricinii spre rejudecare. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 03 noiembrie 2016, a fost admis apelul declarat de Consiliul municipal Bălți, casată integral hotărârea Judecătoriei Bălți din 29 octombrie 2015 cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea a fost respinsă ca nefondată.

În motivarea soluției sale instanța de apel a indicat că, potrivit art. 109 alin. (1) și (2) din Constituție, administrația publică în unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei locale, ale descentralizării serviciilor publice, ale eligibilității autorităților administrației publice locale și ale consultării cetățenilor în problemele locale de interes deosebit. Autonomia privește atât organizarea și funcționarea administrației publice locale, cât și gestiunea colectivităților pe care le reprezintă. În conformitate cu art. 297 alin. (1) din Codul fiscal, autoritatea deliberativă a administrației publice locale poate aplica toate sau numai o parte din taxele locale, în funcție de posibilitățile și necesitățile unității administrativ-teritoriale.

Conform art. 9 din Legea privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, pentru asigurarea autonomiei locale, autoritățile administrației publice locale elaborează, aprobă și gestionează în mod autonom bugetele unităților administrativ-teritoriale, având dreptul să pună în aplicare taxe și impozite locale și să stabilească cuantumul lor în condițiile legii. Potrivit art. 20 alin. (1) din Legea cu privire la finanțele publice nr. 397 din 16 octombrie 2003, autoritatea executivă prezintă autorității reprezentative și deliberative respective, printr-o dispoziție, cel târziu la data de 1 noiembrie, proiectul bugetului unității administrativ-teritoriale pe anul următor spre examinare și aprobare.

În temeiul art. 22 din aceeași Lege, dacă bugetul unității administrativ- teritoriale nu este aprobat până la începutul anului bugetar, efectuarea transferurilor cu destinație generală la bugetul respectiv se suspendă până la aprobarea bugetului. Dacă bugetul unității administrativ-teritoriale nu este aprobat până la data de 31 7 decembrie, finanțarea cheltuielilor se efectuează lunar proporțional mărimii de 1/12 parte din suma cheltuielilor, conform clasificației bugetare pe anul bugetar precedent, în limita resurselor financiare disponibile, până la aprobarea noului buget. A indicat instanța de apel că, administrația publică locală ca o parte componentă a autorităților publice ale statului, Constituția obligă statul să contribuie la dezvoltarea și protejarea administrației publice locale, care în limitele competențelor sale, este autonomă.

Autonomia locală înseamnă dreptul colectivităților de a-și satisface propriile interese legale fără imixtiunea autorităților centrale, ea constituie un complex de atribuții date în competența organelor de administrare publică locală. Atribuțiile transmise acestor organe sânt reglementate de lege, iar statul exercită, prin forme specifice, controlul asupra modului în care ele se execută. În vederea asigurării unei autonomii efective și funcționale a autorităților administrației publice locale, în care acestea să dispună de dreptul și capacitatea de a reglementa și gestiona în interesul populației locale treburile publice, legiuitorul a prevăzut la articolul 9 din Legea privind administrația publică locală, nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, dreptul acestora de a elabora, aproba și gestiona în mod autonom bugetele proprii și dreptul de a stabili și pune în aplicare taxe și impozite locale, în condițiile stabilite de lege.

Instanța de apel a mai reținut că, bugetele locale reprezintă instrumente de planificare și de conducere a activității economico-financiare a unităților administrativ-teritoriale, structura acestora reflectă gradul de autonomie a administrației locale. De asemenea, bugetele locale reflectă fluxurile veniturilor și cheltuielilor administrației locale, modalitatea de finanțare a cheltuielilor pe destinații și de acoperire a deficitelor bugetare. Ca parte a sistemului bugetar, bugetele locale îndeplinesc un rol complex, care decurge din rolul general al bugetului de stat. Bugetul local îndeplinește rolul financiar de mobilizare a resurselor și de redistribuire a acestora pe plan local în funcție de sarcinile care revin fiecărei unități administrativ-teritoriale.

Astfel, deciziile Consiliului mun. Bălți din 10 decembrie 2013 nr. 13/1 „Cu privire la aprobarea bugetului municipal Bălți pe anul 2014” și cea din 27 martie 2014 nr. 2/2 „Cu privire la modificarea și completarea deciziei Consiliului mun. Bălți nr. 13/1 din 10 decembrie 2013”, constituie produsul materializat al autonomiei autorității administrației publice locale, iar marja amplă de apreciere a acesteia în sectorul impozitării și taxării activităților desfășurate în unitatea administrativ-teritorială este dictată de menținerea stabilității financiare. 8 La caz, Consiliul municipal Bălți a stabilit cuantumul taxelor locale pentru activități legate de jocurile de noroc în dependență de suprafața unității comerciale având în vedere că acest indicator cantitativ atestă numărul maxim al aparatelor destinate pentru practicarea jocurilor de noroc ce are conexiune directă cu suma profitului obținut în funcție de acest criteriu.

Prin urmare, Consiliul municipal Bălți în virtutea prevederilor art. 297 alin. (1) din Codul fiscal, a implementat taxele locale specificate supra reieșind din necesitățile unității administrativ-teritoriale în baza unor criterii rezonabile, ținându- se cont de regimul de activitate a saloanelor respective, diferit de cel de activitate a agenților economici ce au activitate de producere sau comercializare a bunurilor, iar din moment ce legislația în vigoare la momentul emiterii actului administrativ nu reglementa în mod expres structura taxei locale pentru diverse activități economice, autoritatea publică locală a considerat oportună fixarea unor parametri tehnici comuni ca suprafața și locul amplasării unității comerciale, genul și regimul de activitate desfășurat, pentru determinarea cuantumului taxelor locale care urmau a fi vărsate în bugetul local de către societățile comerciale care practică activitate de întreprinzător.

Invocând ilegalitatea deciziei instanței de apel, la data de 09 ianuarie 2017, Asociația Patronală a Businessului Distractiv contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei Curții de Apel Bălți din 03 noiembrie 2016 cu menținerea hotărârii Judecătoriei Bălți din 29 octombrie 2015. În motivarea recursului a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel menționând că este una eronată, în contradicție cu circumstanțele cauzei și a prevederilor legale care reglementează raportul juridic dintre părți.

Astfel au indicat că, instanța de apel nu a ținut cont de dezechilibrul evident atunci când se compară decizia Consiliului municipal Bălți nr. 15/1 din 10 decembrie 2012 privind aprobarea bugetului municipal Bălți pentru anul 2013, care potrivit taxelor stabilite, Societatea cu Răspundere Limitată „Bafta GC” și Societatea cu Răspundere Limitată „Info-Play” care au 5 săli de joc, au achitat la bugetul municipiului Bălți aproximativ suma de 225 000 lei. Însă, potrivit deciziei Consiliului municipal Bălți nr. 2/2 din 27 martie 2014, cu privire la modificarea și completarea deciziei Consiliului municipal Bălți nr. 13/1 din 10 decembrie 2013, pentru anul bugetar 2014, Societatea cu Răspundere Limitată „Bafta GC” și Societatea cu Răspundere Limitată „Info-Play” urmează să achite suma de 500 000 lei reieșind din calculul 4800 lei x 20m2 x 5 săli de joc.

Indică recurenta că, autoritățile publice locale la adoptarea deciziei prin care au fost stabilite taxele locale nu au ținut cont de situația economică din regiune, adoptând taxe exagerate contrar prevederilor legale de stimulare a activității de întreprinzător. 9 Examinând admisibilitatea recursului depus de Asociația Patronală a Businessului Distractiv, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele. În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. La 07 februarie 2017, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților copia cererii de recurs, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, însă, până la examinarea recursului intimații nu au depus referință prin care să-și exprime opinia asupra cererii de recurs. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, examinând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele pricinii civile, consideră că acesta este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

Conform art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din actele cauzei se constată că, decizia Curții de Apel Bălți din 03 noiembrie 2016 a fost expediată în adresa părților la data de 09 decembrie 2016 și a fost recepționată de către recurent la 15 decembrie 2016, iar cererea de recurs a fost depusă la data de 09 ianuarie 2017. Prin urmare instanța de recurs consideră că, recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat cererea de recurs în interiorul termenului de două luni. În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

10 Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Asociația Patronală a Businessului Distractiv împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 03 noiembrie 2016, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă, or recurenta nu a invocat nici un temei ce ar indica asupra ilegalității deciziei instanței de apel.

Reieșind din prevederile art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) și (4). Verificând motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție atestă, că relatarea situației, în viziunea recurentului, fără a indica un temei prevăzut de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, indicând doar argumente ce țin de dezacordul cu mărimea taxei locale stabilite pentru sălile de joc cu noroc, nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate și nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu și temeinicia în fapt.

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și jurisprudența CEDO, conform cărei recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, însă motivele recursului invocat în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat în mod corespunzător. În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod 11 flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite la art. 130 Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă argumente privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. În circumstanțele sus relatate, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Asociația Patronală a Businessului Distractiv, ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 din Codul de procedură civilă, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de Asociația Patronală a Businessului Distractiv, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecătorul: Iulia Sîrcu Judecătorii Sveatoslav Moldovan Nicolae Craiu 12