3ra-283/17 — Contestarea actelor administrative

3ra-283/17 — Contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosar nr. 3ra-283/17

prima instanță: Judecătoria Bălți

Judecător: V. Pușcaș

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți

Judecători: Tatiana Duca

Elena Grumeza

Stela Procopciuc

Î N C H E I E R E

05 aprilie 2017 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecător: Iulia Sîrcu

Judecătorii: Sveatoslav Moldovan, Nicolae Craiu

examinând chestiunea admisibilității recursului declarat de Asociația

Patronală a Businessului Distractiv,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Asociația

Patronală a Businessului Distractiv, Societatea cu Răspundere Limitată „Bafta GC”

și Societatea cu Răspundere Limitată „Info-Play” împotriva Consiliului municipal

Bălți, intervenient accesoriu Societatea cu Răspundere Limitată „Master Game”,

privind contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 03 noiembrie 2016, prin care a fost

admis apelul declarat de Consiliul municipal Bălți, casată integral hotărârea

Judecătoriei Bălți din 29 octombrie 2015 cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care

acțiunea a fost respinsă,

c o n s t a t ă:

La 28 martie 2014, Asociația Patronală a Businessului Distractiv a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Bălți cu privire la

contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că, prin decizia Consiliului mun. Bălți nr. 13/1

din 10 decembrie 2013, a fost aprobat bugetul municipiului Bălți pentru anul 2014,

care conform pct. 4 a intrat în vigoare la 01 ianuarie 2014. Potrivit pct. 2.11 din

decizia enunțată, Consiliul mun. Bălți a aprobat cota taxelor locale, conform anexei

1

nr. 11, iar conform Titlului I ,,Cota taxelor locale” la anexă nr. 11, în tabelul de la

punctul 4, punctul IV - cota taxei locale pentru sala de joc cu exploatarea aparatelor

de joc de clasa A și/sau B s-a stabilit în mărime de 15 000 lei pentru un aparat.

La data de 05 martie 2014, Asociația Patronală a Businessului Distractiv a

înaintat cererea prealabilă prin care a solicitat anularea prevederilor contestate din

decizia Consiliului municipal Bălți nr. 13/1 din 10 decembrie 2013, iar prin decizia

Consiliului mun. Bălți din 27 martie 2014, cererea prealabilă a fost admisă parțial. A

fost modificat Titlul I ,,Cota taxelor locale” la anexa nr. 11 în tabelul de la punctul

4, punctul IV, prevederile noi având următorul conținut: cota taxei locale pentru sala

de joc cu exploatarea aparatelor de joc de clasa A și/sau B cu suprafața de până la

100 m2 s-a stabilit în mărime de 4 800 lei/m2. Cota taxei locale pentru sala de joc cu

exploatarea aparatelor de joc de clasa A si/sau B cu suprafața mai mult de 100 m2, s-

a stabilit în mărime de 3 200 lei/m2.

Consideră că, decizia Consiliului mun. Bălti nr. 13/1 din 10 decembrie 2013

și decizia din 27 martie 2014 privind modificarea deciziei inițiale, sunt drept ilegale

și neîntemeiate deoarece Consiliul mun. Bălți a încălcat principiile de reglementare

a relațiilor în sfera desfășurării activității de întreprinzător în baza actelor normative

sub-legislative. Consiliul municipal Bălți nu a făcut o analiză preventivă legală a

posibililor efecte a majorării taxelor locale, încălcând grav principiul constituțional

privind asigurarea așezării juste a sarcinilor fiscale.

În consecință, s-a creat artificial o situație dezastruoasă, în urma căreia agenții

economici ce își desfășoară activitatea pe teritoriul unității administrative respective

sunt lipsiți de stabilitate și de posibilitate de a prognoza propriile cheltuieli, acest

lucru în prezent implicând o încălcare a principiului stabilirii raportului juridic în

materia fiscală, principiu garantat de art. 6 alin. (8) lit. d) Cod Fiscal.

Solicită Asociația Patronală a Businessului Distractiv anularea parțială a

Titlului I ,,Cota taxelor locale” la anexă nr. 11, în tabelul de la punctul 4, punctului

IV din decizia Consiliului mun. Bălți nr. 13/1 din 10 decembrie 2013 ,,Cu privire la

aprobarea bugetului municipiului Bălți pentru anul 2014” și anularea parțială a

deciziei Consiliului mun. Bălți din 27 martie 2014, prin care a fost modificată

decizia Consiliului mun. Bălți nr. 13/1 din 10 decembrie 2013, în partea stabilirii

cotei taxei locale pentru sala de joc cu exploatarea aparatelor de joc de clasa A

și/sau B cu suprafața până la 100 m2 în mărime de 3200 lei/m2.

Ulterior, într-un alt proces distinct, la 15 mai 2014, Societatea cu Răspundere

Limitată ,,Bafta GC” și Societatea cu Răspundere Limitată ,,Info-Play” au depus o

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Bălți cu privire la

contestarea actului administrativ.

2

În motivarea acțiunii au indicat că, prin decizia Consiliului mun. Bălți nr. 13/1

din 10 decembrie 2013, au fost aprobate taxele locale ce se vor aplica în orașul Bălți

în anul 2014.

Punctul 2.11 din decizie se referă la aprobarea și intrarea în vigoare de la 01

ianuarie 2014 a taxelor locale pentru activități legate de jocurile de noroc, indicate

în art. 4 al Anexei nr. 11 la Decizia Consiliului mun. Bălți nr. 13/1 din 10 decembrie

2013, la poziția IV ,,obiecte, activitatea cărora este legată cu jocurile de noroc și

jocurile pe bani - pe rubrica: sala de joc cu exploatarea aparatelor de joc de clasa A

și/sau B”, este prevăzută taxa de stat în mărime de 15 000 lei pentru fiecare aparat”.

Nefiind de acord cu valoarea taxei pentru unitățile de prestări servicii legate

cu jocuri de noroc, Societatea cu Răspundere Limitată ,,Info Play” și Societatea cu

Răspundere Limitată ,,Bafta GC” au depus în adresa Consiliului mun. Bălți cerere

prealabilă prin care au solicitat anularea parțială a deciziei Consiliului mun. Bălți nr.

13/1 din 10 decembrie 2013, în partea ce se referă la stabilirea și intrarea în vigoare

a taxelor pentru activități legate de jocuri de noroc, însă cererea a fost respinsă.

Consideră că decizia enunțată în partea contestată este ilegală și neîntemeiată,

deoarece valoarea taxei locale stabilită pentru agenții economici care activează în

domeniul jocurilor de noroc este exagerată, nu corespunde condițiilor social-

economice, încalcă principiul egalității între contribuabili indiferent de regiunea și

tipul activității în Republica Moldova.

Menționează că, decizia sus-indicată contravine legislației naționale și

internaționale, iar prin adoptarea acesteia în partea ce se referă la stabilirea taxei

locale pentru agenții economici care activează în domeniul jocurilor de noroc, s-a

admis o limitare de neadmis a capacității de folosință, s-a limitat dreptul la

determinarea sediului, s-a încălcat principiul egalității între agenții economici și au

fost depășite atribuțiile în domeniul reglementării unui gen de activitate suspus

licențierii.

Analizând taxele locale, stabilite pentru alte genuri de activitate în raza

orașului Bălți, este clar văzută discriminarea fiscală între agenți economici care

activează în domeniul jocurilor de noroc și, de exemplu, activitatea legată cu

întreținerea și reparația autovehiculelor, deoarece cuantumul taxelor locale diferă de

10-20 ori, reieșind din calculul pentru achitarea taxelor locale a 5 unități în sumă

totală mai mult de 2 milioane de lei. Dacă actele normative nu prevăd careva

deosebiri și discriminări legale pentru stabilirea taxelor locale a diferitor genuri de

activitate, atunci nici un organ de stat de nivel național sau local nu poate stabili

diferit și exagerat cuantumul taxelor locale pentru anumite genuri de activitate.

Mai indică că, la emiterea deciziei contestate s-a încălcat normele prevăzute

de art. 8 din Legea cu privire la principiile de bază de reglementare a activității de

întreprinzător nr. 235 din 20 iulie 2006 potrivit căreia autoritățile administrației

3

publice sunt obligate să informeze asupra proiectelor de acte normative și în

procesul luării deciziilor, pe când Consiliul municipal Bălți prin adoptarea deciziei

nr. 13/1 din 10 decembrie 2013 a ignorat în totalitate principiul respectiv și, astfel,

nu a asigurat transparența în activitatea lor decizională prin implicarea sectorului

privat, a societății civile și a persoanelor fizice în elaborarea actelor normative și în

procesul luării deciziilor.

Solicită reclamanții Societatea cu Răspundere Limitată ,,Bafta GC” și

Societatea cu Răspundere Limitată ,,Info – Play”, anularea parțială a deciziei

Consiliului mun. Bălti nr. 13/1 din 10 decembrie 2013 și, anume art. 4 al anexei nr.

11 din decizia Consiliului municipal Bălți nr. 13/1 din 10 decembrie 2013, în partea

ce se referă la stabilirea și aprobarea taxelor pentru activități legate de jocurile de

noroc; obligarea Consiliului municipal Bălți să reexamineze taxele locale, stabilite

pentru anul 2014 în art. 4 al Anexei nr. 11 la decizia Consiliului municipal Bălți nr.

13/1 din 10 decembrie 2013, la poziția IV ,,obiecte, activitatea cărora este legată cu

jocurile de noroc și jocurile pe bani - în rubrica: sala de joc cu exploatarea aparatelor

de joc de clasa A și/sau B” și să micșoreze taxele respective cu stabilirea

cuantumului lor în mărime medie egală cu alte genuri de activitate prin anularea

sintagmei „pentru flecare aparat”.

La 20 octombrie 2014, într-un alt proces distinct, Societatea cu Răspundere

Limitată ,,Bafta GC” și Societatea cu Răspundere Limitată ,,Info – Play” au depus o

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Bălți cu privire la

anularea parțială a deciziei Consiliului mun. Bălți nr. 13/1 din 10 decembrie 2013

,,Cu privire la aprobarea bugetului municipal Bălți pe anul 2014”, prin care au fost

aprobate taxele locale pentru activități legate de jocurile de noroc.

Nefiind de acord cu valoarea taxei pentru unitățile de prestări servicii legate

cu jocuri de noroc, s-au adresat Consiliului municipal Bălți cu o cerere prealabilă

prin care au solicitat anularea parțială a deciziei Consiliului municipal Bălți nr. 13/1

din 10 decembrie 2013 și, anume în partea ce se referă la stabilirea și intrarea în

vigoare a taxelor pentru activități legate de jocuri de noroc, însă nu au primit

răspuns, motiv din care la 14 mai 2014 au sesizat instanța de contencios

administrativ, concomitent solicitând suspendarea actului administrativ enunțat în

partea contestată.

Prin încheierea Judecătoriei Bălți din 04 iulie 2014, a fost admisă cerința

reclamanților privind suspendarea actului administrativ. Nefiind de acord cu

încheierea vizată, Consiliul mun. Bălți a depus cerere de recurs, la care a anexat

decizia nr. 2/2 din 27 martie 2014 ,,Cu privire la modificarea și completarea deciziei

Consiliului mun. Bălți nr. 13/1 din 10 decembrie 2013 ,,Cu privire la aprobarea

bugetului mun. Bălți pe anul 2014”.

4

Despre faptul emiterii deciziei nr. 2/2 din 27 martie 2014 nu au fost înștiințați

și au aflat despre existența unei asemenea decizii la data primirii recursului depus de

către Consiliul mun. Bălți, la 12 august 2014.

Astfel, prin decizia nr. 2/2 din 27 martie 2014 ,,Cu privire la modificarea și

completarea deciziei Consiliului mun. Bălți nr. 13/1 din 10 decembrie 2013 ,,Cu

privire la aprobarea bugetului mun. Bălți pe anul 2014” a fost modificată poziția IV

al deciziei menționate și anume pentru obiecte, activitatea cărora este legată cu

jocurile de noroc și jocurile pe bani în rubrica sala de joc cu exploatarea aparatelor

de joc de clasa A și/sau B cu suprafața până la 100 m2, pentru un metru pătrat a fost

stabilită taxa locală pentru un an în mărime de 4800 lei, în rubrica sala de joc cu

exploatarea aparatelor de joc de clasa A și/sau B cu suprafața mai mare de 100 m2 a

fost stabilită taxa locală pentru un an în mărime de 3 200 lei.

Nefiind de acord cu valoarea taxei stabilită prin decizia nr. 2/2 din 27 martie

2014 pentru unitățile de prestări servicii legate cu jocuri de noroc, au depus în

adresa Consiliului mun. Bălți o cerere prealabilă prin care au solicitat anularea

parțială a deciziei Consiliului mun. Bălți nr. 2/2 din 27 martie 2014, în partea ce se

referă la modificarea taxelor respective cu stabilirea cuantumului lor în mărime

medie egală cu alte genuri de activitate.

Prin răspunsul Consiliul mun. Bălți din 17 septembrie 2014, li s-a comunicat

despre faptul că, cererea prealabilă va fi examinată la următoarea ședință a

Consiliului mun. Bălți și despre rezultatul examinării vor fi informați suplimentar,

însă nu au primit nici un act, prin care se satisface cererea depusă.

Consideră că, decizia Consiliului mun. Bălți nr. 2/2 din 27 martie 2014 este

una ilegală, neîntemeiată și pasibilă anulării.

În acest context, au indicat că, prin decizia Consiliului mun. Bălți nr. 13/1 din

10 decembrie 2013 contestată anterior, taxele locale pentru activități legate de

jocurile de noroc au fost stabilite în mărime de 15000 lei pentru fiecare aparat de

joc, iar reieșind din cantitatea aparatelor de joc și a sălilor de joc, au primit de la

Consiliul mun. Bălți facturi spre plată în sumă mai mult de 1 000 000 lei.

Solicită reclamantele, anularea parțială a deciziei Consiliului mun. Bălți nr.

2/2 din 27 martie 2014 ,,Cu privire la modificarea și completarea deciziei

Consiliului mun. Bălți nr. 13/1 din 10 decembrie 2013 Cu privire la aprobarea

bugetului municipal Bălți pe anul 2014”, și anume în partea ce se referă la

modificarea mărimii taxelor locale pentru unitățile comerciale și/sau de prestări

servicii de deservire socială, indicate în art. 4 al anexei nr. 11 din decizia Consiliului

mun. Bălți nr. 13/1 din 10 decembrie 2013 și anume la poziția IV sala de joc cu

exploatarea aparatelor de joc de clasa A și/sau B, cu suprafața până la 100 m2,

pentru un metru pătrat 4800 lei anual și sala de joc cu exploatarea aparatelor de joc

de clasa A și/sau B cu suprafața mai mare de 100 m2, pentru un metru pătrat 3 200

5

lei anual; obligarea Consiliului mun. Bălți să reexamineze taxele locale, stabilite

prin decizia Consiliul mun. Bălți nr. 2/2 din 27 martie 2014 la poziția IV pentru

obiecte activitatea cărora este legată cu exploatarea aparatelor de joc și să micșoreze

taxele respective cu stabilirea cuantumului lor în mărime medie egală cu alte genuri

de activitate.

Prin încheierea Judecătoriei Bălți din 02 martie 2015, cauza de contencios

administrativ la acțiunea depusă de către Societatea cu Răspundere Limitată ,,Info

Play” și Societatea cu Răspundere Limitată ,,Bafta GC” împotriva Consiliului mun.

Bălți cu privire la anularea parțială a deciziei Consiliului mun. Bălți nr. 13/1 din 10

decembrie 2013 cu privire la aprobarea bugetului mun. Bălți pe anul 2014, a fost

conexată într-un singur dosar cu cauza de contencios administrativ la acțiunea

înaintată de către Societatea cu Răspundere Limitată ,,Info Play” și Societatea cu

Răspundere Limitată ,,Bafta GC” împotriva Consiliului mun. Bălți, cu privire la

anularea parțială a deciziei Consiliului mun. Bălți nr. 2/2 din 27 martie 2014 privind

modificarea și completarea deciziei Consiliului mun. Bălți nr. 13/1 din 10 decembrie

2013.

Prin încheierea Judecătoriei Bălți din 08 aprilie 2015, cauza de contencios

administrativ la acțiunea înaintată de către Asociația Patronală a Businessului

Distractiv împotriva Consiliului mun. Bălți cu privire la contestarea actelor

administrative a fost conexată într-un singur proces cu cauza de contencios

administrativ la acțiunea depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Info Play”

și Societatea cu Răspundere Limitată „Bafta GC” împotriva Consiliului municipal

Bălți cu privire la contestarea actelor administrative.

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Bălți din 17 iunie 2015, Societatea

cu Răspundere Limitată „Master Game” a fost atrasă în proces din partea

reclamantei Asociația Patronală a Businessului Distractiv mun. Chișinău în calitate

de intervenient accesoriu.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 29 octombrie 2015, a fost admisă cererea

de chemare în judecată depusă de către Asociația Patronală a Businessului

Distractiv, Societatea cu Răspundere Limitată ,,Bafta GC” și Societatea cu

Răspundere Limitată ,,Info–Play”. A fost dispusă anularea deciziei Consiliului mun.

Bălți nr. 13/1 din 10 decembrie 2013 ,,Cu privire la aprobarea bugetului municipal

Bălți pe anul 2014, și anume subpunctul 4 din punctul 4 al anexei nr. 11 „Cotele

taxelor locale” în partea ce se referă la stabilirea cotei taxei locale pentru sala de joc

cu exploatarea aparatelor de joc de clasa A și/sau B, și decizia Consiliului mun.

Bălți nr. 2/2 din 27 martie 2014 „Cu privire la modificarea și completarea deciziei

Consiliului municipal bălți nr. 13/1 din 10 decembrie 2013” în partea ce se referă la

stabilirea cotei taxei locale pentru sala de joc cu exploatarea aparatelor de joc de

clasa A și/sau В cu suprafața de până la 100 m2 în mărime de 4 800 lei pentru un

6

metru pătrat și stabilirea cotei taxei locale pentru sala de joc cu exploatarea

aparatelor de joc de clasa A și sau B cu suprafața de peste 100 m2 în mărime de 3

200 lei pentru un metru pătrat.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 26 ianuarie 2016, a fost admis apelul

declarat de Consiliul municipal Bălți, casată hotărârea Judecătoriei Bălți din 29

octombrie 2015 și pronunțată o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 08 iunie 2016, au fost admise

recursurile declarate de Societatea cu Răspundere Limitată „Bafta GC”, Societatea

cu Răspundere Limitată „Info-Play” și Asociația Patronală a Businessului

Distractiv, s-a casat decizia Curții de Apel Bălți din 26 ianuarie 2016 cu restituirea

pricinii spre rejudecare.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 03 noiembrie 2016, a fost admis apelul

declarat de Consiliul municipal Bălți, casată integral hotărârea Judecătoriei Bălți din

29 octombrie 2015 cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea a fost

respinsă ca nefondată.

În motivarea soluției sale instanța de apel a indicat că, potrivit art. 109 alin.

(1) și (2) din Constituție, administrația publică în unitățile administrativ-teritoriale

se întemeiază pe principiile autonomiei locale, ale descentralizării serviciilor

publice, ale eligibilității autorităților administrației publice locale și ale consultării

cetățenilor în problemele locale de interes deosebit. Autonomia privește atât

organizarea și funcționarea administrației publice locale, cât și gestiunea

colectivităților pe care le reprezintă.

În conformitate cu art. 297 alin. (1) din Codul fiscal, autoritatea deliberativă a

administrației publice locale poate aplica toate sau numai o parte din taxele locale,

în funcție de posibilitățile și necesitățile unității administrativ-teritoriale.

Conform art. 9 din Legea privind administrația publică locală nr. 436-XVI din

28 decembrie 2006, pentru asigurarea autonomiei locale, autoritățile administrației

publice locale elaborează, aprobă și gestionează în mod autonom bugetele unităților

administrativ-teritoriale, având dreptul să pună în aplicare taxe și impozite locale și

să stabilească cuantumul lor în condițiile legii.

Potrivit art. 20 alin. (1) din Legea cu privire la finanțele publice nr. 397 din 16

octombrie 2003, autoritatea executivă prezintă autorității reprezentative și

deliberative respective, printr-o dispoziție, cel târziu la data de 1 noiembrie,

proiectul bugetului unității administrativ-teritoriale pe anul următor spre examinare

și aprobare.

În temeiul art. 22 din aceeași Lege, dacă bugetul unității administrativ-

teritoriale nu este aprobat până la începutul anului bugetar, efectuarea transferurilor

cu destinație generală la bugetul respectiv se suspendă până la aprobarea bugetului.

Dacă bugetul unității administrativ-teritoriale nu este aprobat până la data de 31

7

decembrie, finanțarea cheltuielilor se efectuează lunar proporțional mărimii de 1/12

parte din suma cheltuielilor, conform clasificației bugetare pe anul bugetar

precedent, în limita resurselor financiare disponibile, până la aprobarea noului

buget.

A indicat instanța de apel că, administrația publică locală ca o parte

componentă a autorităților publice ale statului, Constituția obligă statul să contribuie

la dezvoltarea și protejarea administrației publice locale, care în limitele

competențelor sale, este autonomă. Autonomia locală înseamnă dreptul

colectivităților de a-și satisface propriile interese legale fără imixtiunea autorităților

centrale, ea constituie un complex de atribuții date în competența organelor de

administrare publică locală. Atribuțiile transmise acestor organe sânt reglementate

de lege, iar statul exercită, prin forme specifice, controlul asupra modului în care ele

se execută.

În vederea asigurării unei autonomii efective și funcționale a autorităților

administrației publice locale, în care acestea să dispună de dreptul și capacitatea de a

reglementa și gestiona în interesul populației locale treburile publice, legiuitorul a

prevăzut la articolul 9 din Legea privind administrația publică locală, nr. 436-XVI

din 28 decembrie 2006, dreptul acestora de a elabora, aproba și gestiona în mod

autonom bugetele proprii și dreptul de a stabili și pune în aplicare taxe și impozite

locale, în condițiile stabilite de lege.

Instanța de apel a mai reținut că, bugetele locale reprezintă instrumente de

planificare și de conducere a activității economico-financiare a unităților

administrativ-teritoriale, structura acestora reflectă gradul de autonomie a

administrației locale.

De asemenea, bugetele locale reflectă fluxurile veniturilor și cheltuielilor

administrației locale, modalitatea de finanțare a cheltuielilor pe destinații și de

acoperire a deficitelor bugetare. Ca parte a sistemului bugetar, bugetele locale

îndeplinesc un rol complex, care decurge din rolul general al bugetului de stat.

Bugetul local îndeplinește rolul financiar de mobilizare a resurselor și de

redistribuire a acestora pe plan local în funcție de sarcinile care revin fiecărei unități

administrativ-teritoriale.

Astfel, deciziile Consiliului mun. Bălți din 10 decembrie 2013 nr. 13/1 „Cu

privire la aprobarea bugetului municipal Bălți pe anul 2014” și cea din 27 martie

2014 nr. 2/2 „Cu privire la modificarea și completarea deciziei Consiliului mun.

Bălți nr. 13/1 din 10 decembrie 2013”, constituie produsul materializat al

autonomiei autorității administrației publice locale, iar marja amplă de apreciere a

acesteia în sectorul impozitării și taxării activităților desfășurate în unitatea

administrativ-teritorială este dictată de menținerea stabilității financiare.

8

La caz, Consiliul municipal Bălți a stabilit cuantumul taxelor locale pentru

activități legate de jocurile de noroc în dependență de suprafața unității comerciale

având în vedere că acest indicator cantitativ atestă numărul maxim al aparatelor

destinate pentru practicarea jocurilor de noroc ce are conexiune directă cu suma

profitului obținut în funcție de acest criteriu.

Prin urmare, Consiliul municipal Bălți în virtutea prevederilor art. 297 alin.

(1) din Codul fiscal, a implementat taxele locale specificate supra reieșind din

necesitățile unității administrativ-teritoriale în baza unor criterii rezonabile, ținându-

se cont de regimul de activitate a saloanelor respective, diferit de cel de activitate a

agenților economici ce au activitate de producere sau comercializare a bunurilor, iar

din moment ce legislația în vigoare la momentul emiterii actului administrativ nu

reglementa în mod expres structura taxei locale pentru diverse activități economice,

autoritatea publică locală a considerat oportună fixarea unor parametri tehnici

comuni ca suprafața și locul amplasării unității comerciale, genul și regimul de

activitate desfășurat, pentru determinarea cuantumului taxelor locale care urmau a fi

vărsate în bugetul local de către societățile comerciale care practică activitate de

întreprinzător.

Invocând ilegalitatea deciziei instanței de apel, la data de 09 ianuarie 2017,

Asociația Patronală a Businessului Distractiv contestat-o cu recurs, solicitând

admiterea recursului, casarea integrală a deciziei Curții de Apel Bălți din 03

noiembrie 2016 cu menținerea hotărârii Judecătoriei Bălți din 29 octombrie 2015.

În motivarea recursului a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel

menționând că este una eronată, în contradicție cu circumstanțele cauzei și a

prevederilor legale care reglementează raportul juridic dintre părți.

Astfel au indicat că, instanța de apel nu a ținut cont de dezechilibrul evident

atunci când se compară decizia Consiliului municipal Bălți nr. 15/1 din 10

decembrie 2012 privind aprobarea bugetului municipal Bălți pentru anul 2013, care

potrivit taxelor stabilite, Societatea cu Răspundere Limitată „Bafta GC” și

Societatea cu Răspundere Limitată „Info-Play” care au 5 săli de joc, au achitat la

bugetul municipiului Bălți aproximativ suma de 225 000 lei.

Însă, potrivit deciziei Consiliului municipal Bălți nr. 2/2 din 27 martie 2014,

cu privire la modificarea și completarea deciziei Consiliului municipal Bălți nr. 13/1

din 10 decembrie 2013, pentru anul bugetar 2014, Societatea cu Răspundere

Limitată „Bafta GC” și Societatea cu Răspundere Limitată „Info-Play” urmează să

achite suma de 500 000 lei reieșind din calculul 4800 lei x 20m2 x 5 săli de joc.

Indică recurenta că, autoritățile publice locale la adoptarea deciziei prin care

au fost stabilite taxele locale nu au ținut cont de situația economică din regiune,

adoptând taxe exagerate contrar prevederilor legale de stimulare a activității de

întreprinzător.

9

Examinând admisibilitatea recursului depus de Asociația Patronală a

Businessului Distractiv, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia.

La 07 februarie 2017, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimaților copia cererii de recurs, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței, însă, până la examinarea recursului intimații nu au depus referință prin

care să-și exprime opinia asupra cererii de recurs.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție, examinând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

pricinii civile, consideră că acesta este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra

admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

Conform art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din actele cauzei se constată că, decizia Curții de Apel Bălți din 03 noiembrie

2016 a fost expediată în adresa părților la data de 09 decembrie 2016 și a fost

recepționată de către recurent la 15 decembrie 2016, iar cererea de recurs a fost

depusă la data de 09 ianuarie 2017.

Prin urmare instanța de recurs consideră că, recurentul s-a conformat

prevederilor legale și a declarat cererea de recurs în interiorul termenului de două

luni.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

10

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că recursul declarat de Asociația Patronală a Businessului

Distractiv împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 03 noiembrie 2016, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă, or recurenta nu a invocat nici un temei ce ar indica asupra ilegalității deciziei

instanței de apel.

Reieșind din prevederile art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) și (4).

Verificând motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul Civil,

Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție atestă, că

relatarea situației, în viziunea recurentului, fără a indica un temei prevăzut de art.

432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, indicând doar argumente ce

țin de dezacordul cu mărimea taxei locale stabilite pentru sălile de joc cu noroc, nu

pot fi reținute ca temei de admisibilitate și nu constituie temei de casare a deciziei,

deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu și temeinicia

în fapt.

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme

de Justiție reiterează și jurisprudența CEDO, conform cărei recursurile trebuie să fie

efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel

recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, însă

motivele recursului invocat în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării

pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat în mod corespunzător.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului.

Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

11

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite la art. 130 Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă argumente privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În circumstanțele sus relatate, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Asociația Patronală a Businessului Distractiv, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 din Codul

de procedură civilă, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de Asociația Patronală a Businessului Distractiv, se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul: Iulia Sîrcu

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

12