ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 05.04.2017

2ra-577/17 — cu privire la anularea ordinului, restabilirea în funcție, încasarea salariului, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată

HOTĂRÂRE
05.04.2017
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
cu privire la anularea ordinului, restabilirea în funcţie, încasarea salariului, repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată
Temei legal
temeiurile inadmisibilităţii recursului
Citează această cauză
2ra-577/17 — cu privire la anularea ordinului, restabilirea în funcție, încasarea salariului, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: N. Costin dosarul nr. 2ra-577/17

instanța de apel: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu

05 aprilie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iuliana Oprea

Ion Druță

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

Grigore Pînzari, reprezentat de către avocatul Georgeta Anușca

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Grigore Pînzari

împotriva Secției Administrare Construcții Infrastructură filiala din Chișinău a

Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”, Întreprinderii de Stat „Calea

Ferată din Moldova” cu privire la anularea ordinelor, restabilirea în funcție,

încasarea salariului, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de

judecată

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2016, prin care

a fost respins apelul declarat de către Grigore Pînzari și menținută hotărârea

Judecătoriei Grigoriopol din 20 iulie 2016, prin care acțiunea a fost respinsă ca

neîntemeiată

constată:

La 06 martie 2015, Grigore Pînzari a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Secției Administrare Construcții Infrastructură filiala din Chișinău a

Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”, Întreprinderii de Stat „Calea

Ferată din Moldova” cu privire la anularea ordinelor, restabilirea în funcție,

încasarea salariului, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că activează la Întreprinderea de Stat „Calea

Ferată din Moldova” din 02 decembrie 2002, iar conform contractului individual

de muncă nr. 33 din 05 martie 2013 și ordinului nr. 40 din 05 martie 2013 a fost

angajat în calitate de inginer coordonator în Secția Administrare Construcții

Infrastructură filiala din Chișinău a Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din

Moldova” pe o perioadă nedeterminată, prin transfer de la Secția de întreținere a

edificiilor civile Chișinău, cu salariu lunar în mărime de 3210 lei.

Explică că prin ordinul nr.146/SACI din 12 decembrie 2014, Șeful Secției

Administrare Construcții Infrastructură filiala din Chișinău a Întreprinderii de Stat

„Calea Ferată din Moldova”, Marin Gherghi l-a sancționat disciplinar în baza

prevederilor art. 206 alin.(1) lit. c) Codul Muncii, aplicându-i mustrare aspră

pentru neexecutarea indicațiilor conducerii. Ordinul respectiv i-a fost adus la

cunoștință la 18 decembrie 2014, deci cu încălcarea procedurii.

Relevă că întru executarea ordinului Directorului general al Întreprinderii de

Stat „Calea Ferată din Moldova” nr. 592/H din 16 octombrie 2013, a fost formată o

comisie cu reprezentanți ai Secției Administrare Construcții Infrastructură filiala

din Chișinău a Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” din care făcea

parte el și reprezentanți ai Stației Chișinău a Întreprinderii de Stat „Calea Ferată

din Moldova”. Astfel prin actul de primire – predare urma să fie efectuat transferul

documentației tehnice a mijloacelor fixe transmise de la balanța Secției

Administrare Construcții Infrastructură filiala din Chișinău a Întreprinderii de Stat

„Calea Ferată din Moldova” la balanța Stației Chișinău a Întreprinderii de Stat

„Calea Ferată din Moldova”.

Menționează că actul de primire – predare nu a fost semnat de către membrii

comisiei din partea Stației Chișinău a Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din

Moldova”, fiind întocmit proces – verbal și indicate neajunsurile ce urmau a fi

înlăturate de către contabilitatea Secției Administrare Construcții Infrastructură

filiala din Chișinău a Întreprinderii de Stat „ Calea Ferată din Moldova ” și nu de

către el. Susține că obligațiunile sale el li-a îndeplinit prezentând toate seturile de

documente pentru cele 18 obiecte ce urmau a fi transmise.

Mai indică că ulterior prin ordinul nr. 151/SACI din 23 decembrie 2014 al

Secției Administrare Construcții Infrastructură filiala din Chișinău a Întreprinderii

de Stat „Calea Ferată din Moldova”, în baza prevederilor art. 86 alin. (1) lit. h)

Codul Muncii, a fost concediat din funcția de inginer coordonator din

24 decembrie 2014, pe motivul lipsei mai mult de 4 ore consecutive de la locul de

muncă.

Consideră că ordinul menționat la fel este neîntemeiat, ilegal și care urmează

a fi anulat pe motiv că la 24 noiembrie 2014, dânsul își îndeplinea obligațiunile de

serviciu deplasându-se la Întreprinderea de Stat „Cadastru”, iar apoi pentru

verificarea obiectului la fața locului, fapt ce se confirmă prin datele din Registrul

de evidență a lucrătorilor Secției Administrare Construcții Infrastructură filiala din

Chișinău a Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” și răspunsul

Întreprinderii de Stat „ Cadastru ” nr. 01/05/145 42 din 09 decembrie 2014.

Susține că ordinul nr. 151/SACI din 23 decembrie 2014, i-a fost adus la

cunoștință abia la 24 decembrie 2014, ora 15:40, astfel la 24 decembrie 2014 pe

parcursul zilei el a îndeplinit obligațiile de serviciu executând însărcinarea nr. 1443

din 23 decembrie 2014, fapt ce se confirmă prin raportul depus către Șeful Secției

Administrare Construcții Infrastructură filiala din Chișinău a Întreprinderii de Stat

„Calea Ferată din Moldova”, Marin Gherghi și Registrul de evidență a lucrătorilor.

Consideră că ordinul de concediere a fost emis cu încălcarea procedurii,

contrar prevederilor art. 208 alin. (1) Codul Muncii, fiindu-i încălcat dreptul la

apărare.

La fel, consideră că a fost lipsit ilegal de dreptul de a munci, prin urmare a

suferit moral, deoarece a rămas fără careva surse de existență fiind nevoit să

împrumute de la rude și prieteni sume de bani pentru a se întreține, neavând

posibilitatea de a se angaja în câmpul muncii.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 20 din Constituția

Republicii Moldova, art. 5, 6, 7, 8, 85 alin. (1) lit. a), 94, 166, 167, 256 alin. (1)

lit. b), alin. (2) CPC, art. 9, 89, 128, 208, 209, 210, 329, 330 alin. (1) lit. b), 349,

353, 354, 355, 356 Codul muncii.

Solicită admiterea acțiunii, anularea ordinului nr. 146/SACI din

12 decembrie 2014 emis de Secția Administrare Construcții Infrastructură filiala

din Chișinău a Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” cu privire la

sancționarea lui disciplinară, considerându-l neîntemeiat și ilegal, anularea

ordinului nr. 151/SACI din 23 decembrie 2014 emis de Secția Administrare

Construcții Infrastructură filiala din Chișinău a Întreprinderii de Stat „Calea Ferată

din Moldova” cu privire la concedierea lui, considerându-l neîntemeiat și ilegal,

restabilirea lui în funcția anterior ocupată de inginer coordonator al Secției

Administrare Construcții Infrastructură filiala din Chișinău a Întreprinderii de Stat

„Calea Ferată din Moldova” cu executarea imediată a hotărârii în baza prevederilor

art. 256 alin. (1) lit. b), alin. (2) CPC, art. 356 din Codul muncii, încasarea în mod

solidar din contul Secției Administrare Construcții Infrastructură filiala din

Chișinău a Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” și Întreprinderii de

Stat „Calea Ferată din Moldova” în beneficiul lui a salariului de 3210 lei lunar,

începând cu data de 24 decembrie 2014 până la data emiterii hotărârii, pentru lipsa

forțată de la serviciu în baza prevederilor art. 330 alin. (1) lit. b) din Codul muncii,

încasarea în mod solidar din contul Secției Administrare Construcții Infrastructură

filiala din Chișinău a Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” și

Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” în beneficiul lui a prejudiciul

moral în cuantum de 5 salarii medii, a cheltuielilor de asistență juridică în mărime

de 4000 lei și altor cheltuieli de judecată și încasarea în mod solidar din contul

Secției Administrare Construcții Infrastructură filiala din Chișinău a Întreprinderii

de Stat „Calea Ferată din Moldova” și Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din

Moldova” în beneficiul statului a taxei de stat.

Prin hotărârea Judecătoriei Grigoriopol din 20 iulie 2016, acțiunea a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2016, a fost respins

apelul declarat de Grigore Pînzari și menținută hotărârea primei instanțe.

La 30 ianuarie 2017, Grigore Pînzari, reprezentat de către avocatul Georgeta

Anușca a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din

01 decembrie 2016, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de

admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe considerându-le ilegale și neîntemeiate.

Indică că instanțele de judecată ierarhice inferioare la emiterea actelor au

încălcat normele de drept material și procedural care au determinat o soluționare

greșită a pricinii, precum și au interpretat arbitrar probele și au încălcat drepturile

omului.

Remarcă că în ceea ce privește pretenția privind anularea ordinului de

sancționare nr. 146/SACI instanțele de judecată ierarhice inferioare au apreciat

arbitrar probele, contrar dispozițiilor art. 130 CPC, fără a analiza probele invocate

de el în ceea ce privește faptul că actele solicitate de angajator nu se aflau în

posesia lui.

Totodată consideră că au fost aplicate eronat prevederile art. 208 alin. (1)

Codul muncii, care stipulează obligația angajatorului de a solicita explicații

salariatului până la aplicarea sancțiunii disciplinare. Astfel, consideră că instanțele

de judecată ierarhic inferioare au considerat această obligație a angajatorului

îndeplinită referindu-se la procesul - verbal din 11 decembrie 2014, deși de fapt

acest proces - verbal viza un alt subiect și nicidecum sancționarea lui.

Invocă că atât prima instanță, cât și instanța de apel au ignorat argumentele

și probele prezentate de el și au făcut trimitere doar la obligația lui de a executa

indicațiile superiorilor, care în mod evident depășeau sfera lui de competență.

Relatează că până la aplicarea sancțiunii disciplinare nu i s-a solicitat nicio

explicație referitor la neîndeplinirea ordinului nr. 592/H iar în ședința de judecată,

reprezentantul angajatorului nu a prezentat niciun proces – verbal care să confirme

refuzul lui de a da explicații scrise.

Susține că procesul – verbal din 11 decembrie 2014 prezentat de

reprezentantul angajatorului nu are nicio legătură cu cauza, deoarece se referă la

transmiterea celor 18 obiecte și locului aflării acestora și nu de explicațiile lui.

La fel, cu referire la cerința privind anularea ordinului de sancționare

nr.151/SACI, subliniază că aceasta iarăși a fost examinată prin administrarea

arbitrară a probelor, încălcarea normelor de drept material și lipsa motivării în

privința la o serie de argumente decisive invocate de el.

Consideră că decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe i-au

încălcat dreptul la un proces echitabil.

Susține că instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au interpretat în mod

corect faptul că dânsul la 24 noiembrie 2014 nu se afla la serviciu, or obligația de a

efectua înregistrările și verificările necesare la stația „Visterniceni” derivau din

obligațiile de serviciu, fapt ce nu poate fi interpretat ca o absență de la locul de

muncă.

La fel, remarcă că nu este deacord cu faptul că instanțele de judecată ierarhic

inferioare au făcut referire la o fișă de post, anexată la materialele cauzei, pe care el

nu a semnat-o și a văzut-o doar în ședința de judecată.

Susține că prin neglijarea argumentelor și probelor prezentate de către el,

instanțele de judecată ierarhic inferioare au încălcat dreptul lui la un proces

echitabil, care include dreptul la o hotărâre motivată.

La 03 aprilie 2017, Grigore Pînzari, reprezentat de către avocatul Igor

Litvinenco a declarat supliment la cererea de recurs împotriva deciziei Curții de

Apel Chișinău din 01 decembrie 2016, prin care face analiza actelor anexate la

dosar.

La 04 aprilie 2017, Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” a

depus referință, prin care a solicitat de a considera recursul declarat de Grigore

Pînzari, reprezentat de către avocatul Igor Litvinenco ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 12 decembrie 2016, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 25 vol. II), careva date despre recepționarea acesteia de către recurent la

materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2016, în

termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Grigore Pînzari,

reprezentat de către avocatul Georgeta Anușca nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de Grigore Pînzari, reprezentat de către avocatul Georgeta Anușca,

asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Grigore Pînzari, reprezentat de către avocatul

Georgeta Anușca ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

dispune:

Recursul declarat de Grigore Pînzari, reprezentat de către avocatul Georgeta

Anușca se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iuliana Oprea

Ion Druță

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2018-05-30
0,96
3ra-579/18 — contestarea actului administrativ
se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis
CSJ 2017-01-25
0,95
2ra-196/17 — anularea parțială a ordinului, încasarea prejudiciului moral, sumelor reținute din salariu și cheltuielilor de judecată
prima instanţă: A. Arhip dosarul nr. 2ra-196/17 instanţa de apel: A. Gavriliţa, L. Popova şi V. Efros Î N C H E I E R E 25 ianuarie 2017 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în
CSJ 2016-09-21
0,95
2ra-2070/16 — anularea ordinului, restabilirea în functie, încasarea salariului pentru lipsa fortată de la serviciu, prejudiciului moral si cheltuielilor de judecată
prima instanţă: A. Andronic dosarul nr. 2ra-2070/16 instanţa de apel: N.Traciuc, M.Anton și Iu.Cotruță D E C I Z I E 21 septembrie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justi
CSJ 2018-09-26
0,95
2ra-1370/18 — încasarea sumei
. Tot actele cauzei atestă că, anterior într-un alt litigiu, prin hotărârea din 21 martie 2016 a Judecătoriei Centru mun. Chişinău, menținută prin decizia din 21 septembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău și a încheierii din 25 ianuarie 2017
CSJ 2017-11-22
0,95
2rc-739/17 — Încasarea datoriei
Dosarul nr.2rc-739/17 Instanța de fond: Judecătoria Grigoriopol, judecător – N. Costin Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău, judecători – A. Panov, M. Anton, Iu. Cotruţă DE CI ZI E 22 noiembrie 2017 municipiul Chișinău Colegiul civil,
Sursă